Știri din categoria Mărfuri

Acasă/Știri/Mărfuri/Creșterea spectaculoasă a valorii...

Creșterea spectaculoasă a valorii argintului schimbă comportamentul investitorilor - Obiectele din sertare ajung la topit

O selecție de tacâmuri din argint, evidențiind frumusețea metalului prețios.

Explozia prețului argintului a declanșat un val de vânzări în America de Nord, unde tot mai mulți oameni își scot la vânzare monedele și bijuteriile de familie. Potrivit Bloomberg, magazinele de profil se confruntă cu o avalanșă de clienți, după ce prețul argintului s-a dublat în ultimele 12 luni.

La Stack's Bowers Galleries din New York, numărul vizitatorilor zilnici a crescut de la 30 la 50 într-un an, iar majoritatea vin să vândă. Comercianții spun că ianuarie 2026 a fost cea mai bună lună din istorie, pe fondul creșterii tranzacțiilor cu obiecte din argint și aur. Valoarea monedelor de un dolar din argint, emise înainte de 1965, aproape s-a triplat într-un an.

Cifre care arată amploarea fenomenului

  • prețul argintului este de peste două ori mai mare față de acum un an;
  • unii comercianți spun că au cumpărat în ianuarie de 10 ori mai mult decât într-un an obișnuit;
  • Canada Gold a rafinat un record de două tone de argint uzat doar în decembrie 2025.

Gary Tancer, proprietarul unui magazin din Boca Raton, afirmă că valoarea medie a cecurilor plătite clienților este între 8.000 și 10.000 de dolari. În paralel, topitoriile sunt suprasolicitate, iar unele magazine au oprit temporar achizițiile din cauza volumului prea mare de metal adus la vânzare.

Fenomenul arată că, spre deosebire de aur, considerat tradițional activ de refugiu, argintul a devenit brusc atractiv pentru populație, determinând o reevaluare a obiectelor uitate prin sertare. Creșterea ofertei de argint reciclat pune însă presiune pe piață și ridică întrebări privind sustenabilitatea actualului nivel de preț.

Tag-uri:america de nordbijuterii de familiepiata metalelorpreturi metale pretioaseargintmonede din argintbloomberg
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăbloomberg.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Bara de argint cu inscripția 1000 g SILVER, simbolizând prăbușirea prețului.
Mărfuri06 feb. 2026

Argintul se prăbușește cu 45% de la vârf, în cel mai grav declin din ultimele decenii – scăderea e atribuită vânzărilor forțate, nu prăbușirii cererii

P rețul argintului a scăzut cu aproximativ 45% față de maximul istoric atins la 121,65 dolari pe uncie, în doar o săptămână , înregistrând astfel cea mai mare prăbușire de după anii 1980. Marți, 6 februarie 2026, metalul alb a coborât sub pragul de 75 de dolari pe uncie, ștergând complet câștigurile din acest an. Declinul nu este singular: aurul, petrolul, cuprul și criptomonedele au suferit corecții severe în aceeași perioadă. Explicația oferită de analiști indică un fenomen tehnic, nu o scădere a cererii sau deteriorare a fundamentelor: vânzări forțate, apeluri în marjă și reducerea pozițiilor supra-îndatorate. Practic, structura pieței a cedat sub presiunea lichidărilor automate. Potrivit Investing.com , această „resetare” a fost accelerată și de creșterea cerințelor de marjă anunțată de CME Group pe 2 februarie, care a forțat mulți traderi să-și închidă pozițiile. În paralel, numele vehiculat pentru conducerea Rezervei Federale a SUA, Kevin Warsh , cunoscut pentru pozițiile monetare dure, a transmis piețelor un mesaj de dobândă ridicată pe termen lung. Numirea sa de către președintele Donald Trump a fost percepută ca un semnal de înăsprire monetară, ceea ce a întărit dolarul american și a pus presiune pe activele fără randament precum aurul și argintul. Contextul economic mai amplu accentuează turbulențele din piețe : În ianuarie, angajatorii americani au anunțat peste 108.000 de concedieri – cel mai ridicat nivel pentru început de an din 2009. Cererile săptămânale de șomaj au crescut cu 22.000, ajungând la 231.000. Planurile de angajare au fost cele mai slabe înregistrate vreodată într-o lună ianuarie. De asemenea, potrivit Reuters , o altă lovitură pentru investitori a fost dată de declinul acțiunilor din sectorul tehnologic, declanșat de îngrijorările privind impactul noilor modele de inteligență artificială asupra pieței muncii. În același timp, Bitcoin a pierdut 40% față de maximul său din ianuarie, scăzând de la aproape 126.000 la sub 72.000 de dolari. De ce a căzut argintul mai abrupt decât aurul? Analiștii atrag atenția că argintul este un activ mai puțin lichid și cu o participare mai mare din partea investitorilor de retail, ceea ce îl face mai vulnerabil în fața volatilității. Aurul, în comparație, a înregistrat o scădere de „doar” 17% în aceeași perioadă. Structura prețului sugerează că nu ne aflăm într-un colaps fundamental, ci într-o reechilibrare cauzată de mecanismele de piață. Ce urmează? Unii analiști cred că, odată cu reducerea efectului de levier și normalizarea volatilității, metalele prețioase vor reveni la o dinamică influențată de factori macroeconomici clasici precum randamentele reale, cursurile valutare și riscurile geopolitice. [...]

Scăderea prețului petrolului în urma declarațiilor lui Trump despre Iran.
Mărfuri02 feb. 2026

Cotațiile petrolului scad puternic după declarația lui Trump privind discuțiile cu Iranul - semnal de dezescaladare geopolitică și ajustări pe piața țițeiului

Cotațiile petrolului au scăzut semnificativ luni dimineața , după ce Donald Trump a semnalat o posibilă dezescaladare a tensiunilor cu Iranul, informează Biziday . Petrolul european (Brent) a pierdut peste 4% în deschiderea de luni, ajungând la 66 de dolari pe baril, după ce săptămâna trecută urcase la peste 71 de dolari. Traderii urmăresc cu atenție negocierile dintre SUA și Iran , iar declarația lui Trump de sâmbătă, conform căreia „Iranul s-a angajat în discuții serioase cu SUA”, a fost interpretată ca un semn de dezescaladare. Pe lângă petrol , aurul și argintul au suferit corecții masive, anulând bula speculativă formată în ultimele două săptămâni. Aurul a scăzut de la un vârf de 5.400 de dolari pe uncie, atins miercuri, la 4.500 de dolari, un nivel anterior Forumului de la Davos. Argintul a înregistrat o cădere de 35%. Doar luni dimineața, aurul a scăzut cu 7%, iar argintul cu 13%. Conform unui raport publicat de Financial Times , marile companii petroliere din Europa se pregătesc să reducă răscumpărările de acțiuni, semnalând o trecere la austeritate în contextul prețurilor mai mici la petrol. Cotațiile petrolului au scăzut cu aproximativ 20% anul trecut și se preconizează că vor continua să scadă în prima jumătate a anului 2026, din cauza creșterii ofertei de țiței care creează un surplus. [...]

Bucăți de aur pe fundal roșu cu steagul Chinei.
Mărfuri14 feb. 2026

Aurul atinge maxime istorice, apoi cade brusc - Speculațiile din China amplifică volatilitatea

Speculațiile investitorilor chinezi alimentează volatilitatea record a aurului , care a atins la final de ianuarie un maxim istoric de 5.594 dolari pe uncie, urmat de o scădere de aproape 10% într-o singură zi. Potrivit publicației elene Naftemporiki , analiștii indică o activitate speculativă intensă din China drept principal factor al fluctuațiilor recente, într-un context în care aurul se comportă mai degrabă ca un activ de tranzacționare agresivă decât ca un refugiu sigur. Datele Capital Economics arată că deținerile în fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri) legate de aur din China s-au dublat din 2025, în timp ce volumele contractelor futures au explodat. La Bursa de Futures din Shanghai, media zilnică a tranzacțiilor a ajuns la aproape 540 de tone în 2026, după un record de 457 de tone pe zi în 2025. Pentru a tempera volatilitatea, Shanghai Gold Exchange a majorat în repetate rânduri cerințele de marjă, însă utilizarea ridicată a efectului de levier continuă să amplifice mișcările bruște. De ce crește interesul pentru aur în China piața imobiliară este în recesiune; dobânzile la depozite sunt în jur de 1%; opțiunile de investiții pentru populație sunt limitate; percepția aurului ca „poliță de asigurare” financiară este în creștere. Potrivit ANZ Research, aurul reprezintă în prezent aproximativ 1% din activele gospodăriilor chineze, dar ar putea ajunge la 5% în următorii ani. Există și o dimensiune strategică. În paralel cu reducerea deținerilor de obligațiuni americane – scăzute la 682 miliarde de dolari în noiembrie 2025, cu 11% mai puțin față de anul anterior – Banca Populară a Chinei și-a majorat rezervele de aur timp de 15 luni consecutive, până la circa 2.300 de tone. Dezbaterea actuală nu mai vizează doar rolul aurului ca activ de refugiu, ci și riscul formării unei bule speculative alimentate de piața chineză. Dacă efectul de levier și intervențiile regulatorii se vor intensifica, următoarele mișcări ar putea fi la fel de abrupte, în sus sau în jos. [...]

Transport de lemn pe un camion în zona montană din România.
Mărfuri09 feb. 2026

Specialiștii propun reindustrializarea lemnului – România are materie primă, dar exportă valoare mică

Potrivit Știrile ProTV , exporturile României au crescut în 2025 cu 4,2%, depășind ritmul importurilor (+2,6%), însă deficitul comercial rămâne ridicat , deși s-a redus cu aproape 700 de milioane de euro față de anul precedent. Această scădere, de aproximativ 2 puncte procentuale, este un semnal pozitiv, dar insuficient pentru echilibrarea balanței comerciale, care continuă să fie o vulnerabilitate economică. Conform datelor Institutului Național de Statistică , cele mai mari creșteri la export au fost înregistrate la produse de bază: uleiuri și grăsimi (+30%), dar și la materiale brute necomestibile (cu excepția combustibililor), unde avansul a fost de peste 24%. În timp ce importurile din aceste categorii au rămas stabile sau au crescut modest, în alte domenii, precum băuturile, tutunul, produsele chimice sau echipamentele de transport, exporturile și importurile au evoluat aproape în paralel, fără un aport net la balanța comercială. În acest context, specialiștii propun reevaluarea industriilor cu potențial de creștere, în special a sectorului de prelucrare a lemnului , unde România are acces abundent la materie primă, forță de muncă calificată și capacitate de producție. Profesorul Christian Năsulea atrage atenția că, deși România exportă cantități semnificative de lemn brut, valoarea adăugată local este redusă. „E clar loc să facem mult mai mult”, spune el, subliniind necesitatea dezvoltării unor lanțuri industriale complete – de la exploatare la finisare și export de produse cu grad mare de prelucrare, cum ar fi mobilierul sau elementele din lemn procesat. „Avem resurse proprii, avem tehnicieni, avem capacitate. Ce ne lipsește este o strategie de industrializare orientată spre export cu valoare adăugată.” – Christian Năsulea Peste 70% din comerțul României se desfășoară cu parteneri din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că oportunitățile de piață există, însă țara continuă să se bazeze prea mult pe exporturi de materii prime și prea puțin pe produse finite. În concluzie , pentru ca România să reducă în mod sustenabil deficitul comercial, este esențial să investească în industrii capabile să transforme resursele locale în bunuri cu valoare adăugată mare. Prelucrarea lemnului este una dintre aceste oportunități, dar presupune politici industriale coerente și sprijin pentru dezvoltarea capacităților locale de producție. [...]

Ministrul Mediului discutând despre minerale rare și reducerea birocrației în România.
Mărfuri08 feb. 2026

Ministrul Mediului: România poate crea o piață pentru minerale rare - UE reduce birocrația la exploatări

Regulile europene de mediu pentru mineralele rare au fost ajustate ca să reducă birocrația , iar România ar putea accelera exploatarea în acest cadru, care relatează declarațiile ministrului Mediului, Diana Buzoianu , făcute sâmbătă, 7 februarie 2026, la B1 TV . Contextul imediat este apariția în spațiul public a informațiilor despre posibile resurse în Munții Apuseni. Digi24.ro a scris miercuri că firma canadiană Leading Edge Materials ar fi descoperit zăcăminte importante de minerale rare într-un perimetru de circa 25 de kilometri pătrați, în județele Bihor și Arad. În declarațiile sale, ministrul a indicat că exploatarea propriu-zisă nu ține de Ministerul Mediului, ci de Ministerul Economiei, care are în subordine activitățile miniere. Rolul Mediului rămâne, însă, unul-cheie în zona de avizare și conformare, iar mesajul central a fost că la nivelul Uniunii Europene cadrul de reglementare a fost „îmbunătățit” tocmai pentru a scurta și simplifica procedurile, fără a renunța la cerințele de protecție a mediului. „Diana Buzoianu a precizat că regulile de mediu „au fost îmbunătățite” la nivel european, „în sensul de a nu mai fi atât de multă birocrație, ca să poată să fie făcută mai rapid această exploatare”.” Ministrul a mai spus că, la nivel european, „au fost deja alocate resurse financiare” pentru astfel de proiecte și a dat ca exemplu reglementări care vizează halde și iazuri, unde ecologizarea ar putea fi legată de tehnologii de extragere a metalelor rare. În această logică, reducerea birocrației nu este prezentată ca o relaxare a standardelor, ci ca o încercare de a face mai funcțional traseul administrativ pentru proiecte considerate strategice. Din perspectiva economică, Buzoianu a argumentat că aceste resurse sunt „critice” atât pentru securitatea națională, cât și pentru economie, iar România ar putea dezvolta o piață internă de desfacere. În același timp, ea a subliniat că procesul rămâne unul reglementat și că autoritățile vor urma „exact” regulamentele negociate la nivel european, ceea ce sugerează că următorii pași depind de coordonarea interinstituțională și de parcurgerea procedurilor de mediu în forma lor actualizată. [...]

Patru tipuri de minereuri critice într-un laborator de cercetare.
Mărfuri05 feb. 2026

SUA, UE și Japonia au agreat primul plan de acțiune pe minereuri critice - memorandum în 30 de zile și politici coordonate

SUA, UE și Japonia au convenit primul plan de acțiune pentru comerțul cu minereuri critice , potrivit Economica.net . Acordul a fost negociat între reprezentantul american pentru comerț, Jamieson Greer, și comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic , iar miza declarată este construirea unei abordări comune între economii de piață majore într-un domeniu în care lanțurile de aprovizionare sunt sensibile și puternic concurențiale. Elementul imediat al înțelegerii este angajamentul SUA și UE de a finaliza, în termen de 30 de zile, un memorandum de înțelegere privind materiile prime, cu obiectivul de a consolida securitatea lanțului de aprovizionare cu minereuri critice. În paralel, Washingtonul a precizat că, în cadrul planului de acțiune, va dezvolta împreună cu Comisia Europeană și Japonia politici și mecanisme comerciale coordonate, inclusiv opțiuni precum „prețuri minime ajustate la frontieră” (un instrument care urmărește să stabilească un prag de preț aplicat la import, pentru a limita distorsiunile și concurența considerată neloială). Din perspectiva politicilor comerciale coordonate, mesajul central este evitarea situațiilor în care partenerii își „încurcă” reciproc strategiile: de la competiția directă pentru aceiași furnizori până la suprapunerea proiectelor sprijinite public. Planul vizează cooperare în gestionarea cererii și a prețurilor și pune accent pe tehnologii de reciclare și pe înlocuirea materiilor prime critice, într-un context în care astfel de resurse (în text sunt menționate aluminiul, litiul și zincul) sunt esențiale pentru semiconductori, baterii de generație următoare și alte produse tehnologice pe care SUA le leagă explicit de economie și securitate națională. Acordul SUA–UE–Japonia se înscrie într-o mișcare mai largă de construire a unor aranjamente comerciale și diplomatice în jurul minereurilor critice. Separat, SUA au convenit un plan de acțiune similar cu Mexicul, iar Departamentul de Stat a găzduit miercuri un summit ministerial cu reprezentanți din 55 de țări; în acest cadru, vicepreședintele JD Vance a propus crearea unui „bloc comercial” pentru minereuri critice, cu scopul declarat de a reduce monopolul Chinei. Tot în marja summitului, SUA au semnat acorduri pe minereuri critice cu Argentina, Mexic, Ecuador și Paraguay, semnalând că următorul pas, dincolo de memorandumurile bilaterale, ar putea fi extinderea coordonării către un cadru mai larg de parteneriate compatibile între SUA, UE, Japonia și alți furnizori. [...]