Știri
Știri din categoria Mărfuri
Aurul se îndreaptă spre cea mai mare scădere lunară din 2008, potrivit Ziarul Financiar, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al scumpirii accelerate a energiei, care schimbă așteptările investitorilor privind inflația și dobânzile.
Marți dimineață, metalul prețios consemna o revenire, însă rămânea pe traiectoria celei mai slabe performanțe lunare din ultimii aproape 17 ani. La momentul redactării, aurul era în creștere cu 2,2%, până la 4.622 de dolari pe uncie, dar pe ansamblul lunii martie pierderea ajungea la 12,6%.
Scăderea din martie ar fi cea mai amplă din octombrie 2008, când declinul lunar a atins 16,8%, notează publicația. Mișcarea este cu atât mai relevantă cu cât aurul este, în mod tradițional, considerat un activ de refugiu în perioade de criză.
Contextul imediat este incertitudinea legată de direcția conflictului dintre SUA și Iran, intrat în a cincea săptămână. Conform The Wall Street Journal, președintele american Donald Trump le-ar fi transmis consilierilor, săptămâna trecută, că este dispus să încheie ostilitățile militare chiar și dacă Strâmtoarea Hormuz ar rămâne în mare parte blocată.
Într-o postare de marți pe platforma Truth Social, Trump a afirmat că statele care nu au dorit să se implice în „decapitarea Iranului” ar trebui fie să își procure resursele energetice direct din regiune, fie să apeleze la exporturile americane, potrivit ZF.
Din perspectiva pieței, aurul este tras în jos de efectele secundare ale șocului energetic, deoarece scumpirea petrolului și a gazelor alimentează așteptările de inflație și, implicit, scenariul unei noi runde de majorări ale ratelor dobânzilor. În astfel de condiții, investitorii tind să penalizeze activele care nu oferă randament (precum aurul), în favoarea instrumentelor care beneficiază de dobânzi mai mari.
Recomandate
Aurul a coborât la un minim al ultimelor șapte săptămâni , pe fondul aprecierii dolarului și al creșterii randamentelor titlurilor de stat americane, care au redus atractivitatea metalului într-un context de inflație alimentată de scumpirea petrolului, potrivit Al Jazeera . Prețul aurului spot a scăzut luni cu 3,3%, până la 4.146,51 dolari pe uncie (aprox. 18.660 lei), cel mai redus nivel din 5 august. Și contractele futures pe aur în SUA au coborât cu 3,3%, la 4.178,40 dolari pe uncie (aprox. 18.800 lei). De ce contează: dobânzile și randamentele „mușcă” din cererea pentru aur Deși aurul este considerat, în mod tradițional, o protecție împotriva inflației, dobânzile mai mari îi diminuează atractivitatea, deoarece investitorii se orientează către active care oferă randament (de exemplu, titluri de stat). Sherif Othman, CEO al Poise Investment Advisors, a explicat pentru Al Jazeera că impactul direct asupra populației ar fi limitat, însă investitorii expuși pe aur resimt scăderea, mai ales în condiții de inflație ridicată. În același sens, Othman a punctat că aurul nu oferă dobândă, iar când randamentele titlurilor de stat cresc, o parte din capital se retrage din aur, ceea ce apasă prețul. Context: petrol mai scump, dolar mai puternic, presiune pe metale Publicația notează că prețurile petrolului au urcat cu aproximativ 3%, după ce președintele SUA, Donald Trump, a respins o ofertă iraniană de soluționare a conflictului și de redeschidere a Strâmtorii Hormuz . În paralel, dolarul american s-a menținut aproape de un maxim al ultimelor două luni, iar randamentele titlurilor de Trezorerie au rămas ridicate, alimentând temerile privind inflația și creând „vânt potrivnic” pentru aur. La începutul lunii, Rezerva Federală (Fed) a majorat dobânda de referință cu 0,25 puncte procentuale și a semnalat că este probabilă cel puțin încă o creștere în lunile următoare. În acest context, mai mulți decidenți au avertizat că riscurile inflaționiste rămân ridicate, iar dobânzile ar putea fi împinse și mai sus. Jim Wyckoff, analist la American Gold Exchange, a descris combinația dintre randamentele mai mari și dolarul puternic drept „o furtună perfectă” care împinge rapid în jos prețurile metalelor. Efect în lanț: argintul și alte metale, în scădere Scăderea nu s-a limitat la aur: argint spot: -4,7%, la 61,27 dolari/uncie (aprox. 276 lei) platină: -2,9%, la 1.726,30 dolari/uncie (aprox. 7.770 lei) paladiu: -4,4%, la 1.211,45 dolari/uncie (aprox. 5.450 lei) Pentru investitori, mesajul central al mișcării de piață este că, în perioade cu dobânzi în creștere și dolar puternic, aurul poate pierde teren chiar și atunci când inflația rămâne o preocupare majoră. [...]
Un zăcământ de cupru și aur din deșertul Nevada ar putea susține decenii de exploatare , cu implicații directe pentru oferta de cupru – metal-cheie pentru electrificare – dacă proiectul trece de etapele de studii și autorizare, potrivit Antena 3 . Descoperirea descrisă ca o masă vastă de rocă bogată în metale a fost confirmată după ani de cartografiere, urmați de luni de foraje, analize de laborator și verificări succesive. Conform materialului, sub straturile de tuf și pietriș erodat se află un sistem de intruziuni de porfir (roci asociate frecvent cu mineralizații de cupru), care a generat un zăcământ „hibrid”: cupru ca metal principal și aur ca element asociat. De ce contează economic: cuprul, metalul tranziției energetice Articolul plasează miza în rolul cuprului în electrificare: rețele electrice, vehicule electrice, motoare avansate și infrastructura centrelor de date. În acest context, un zăcământ cu „volum continuu” și durată lungă de viață ar putea reduce riscurile din lanțul de aprovizionare, printr-o sursă internă (SUA) de materie primă. „Amploarea este cea care uimește. Nu este vorba de cele mai ridicate conținuturi, ci de un volum continuu care garantează decenii de exploatare”, a declarat Eric Mason, consultant în planificarea exploatărilor miniere. Evaluările inițiale indică, potrivit sursei, o resursă „de miliarde de dolari”, fără a fi oferită o cifră exactă. Totodată, minereul ar fi la adâncimi exploatabile, suficient de aproape pentru a permite proiectarea unor cariere la suprafață, dar destul de adânc încât „amprenta inițială” să rămână sub control. Ce urmează: studii, capital și testul autorizațiilor Materialul descrie următoarea etapă ca o „cascadă” de studii – actualizări ale resurselor, compromisuri inginerești, modele hidrologice și studii privind resursele culturale – care ar urma să reducă incertitudinile și să contureze fezabilitatea proiectului. În paralel, sunt anticipate nevoi mari de infrastructură: drumuri, fabrici de procesare, sisteme de tratare a apei și utilaje grele adaptate condițiilor din deșert. La nivel local, o firmă regională de logistică spune că se pregătește pentru o posibilă accelerare a activității. „Se simte cum ritmul accelerează. Dacă lucrurile vor evolua în acest sens, vom angaja și instrui personalul cât mai repede posibil”, a spus Carla Nunez, care conduce o firmă regională de logistică. Riscuri operaționale și de mediu: apă, comunități, „licența socială” Antena 3 notează că orice dezvoltare va fi analizată atent, inclusiv din perspectiva resurselor de apă, a impactului asupra mediului și a comunităților locale. În text este menționată ideea că proiectele miniere moderne depind de autorizații, încrederea comunității și monitorizare transparentă, iar operatorii pot apela la tehnologii precum sortarea avansată a minereului, dinamitarea de precizie și dispecerizarea ghidată de inteligența artificială pentru a reduce deșeurile și consumul. „Dorim un proces responsabil, nu o accelerare cu orice preț. Arătați planul privind apa, arătați măsurile de atenuare a impactului și mențineți comunitatea la masă”, a declarat Dana Lopez, activistă locală pentru mediu. În lipsa unor date publice detaliate despre dimensiunea resursei și calendarul proiectului, miza rămâne, deocamdată, la nivel de potențial: un activ de cupru și aur evaluat preliminar la „miliarde de dolari”, care ar putea intra într-un traseu lung de validare tehnică, finanțare și autorizare înainte de orice producție efectivă. [...]
Transporturile de aur venezuelean ajunse în SUA rămân blocate în depozite , după ce rafinăriile americane refuză să le proceseze din cauza riscurilor de conformitate legate de posibile conexiuni cu corupția și criminalitatea, potrivit Agerpres . Situația pune sub semnul întrebării fezabilitatea comercială a importurilor și arată cât de greu se transformă un flux de marfă în metal „vandabil” pe piața americană fără documente solide de trasabilitate. Ancheta citată de Agerpres, publicată de The New York Times și preluată de EFE, descrie un lanț care pornește din minele din sudul Venezuelei și ajunge până la Casa Albă și companii de import-export din Europa. Surse anonime consultate de publicația americană susțin că, după capturarea fostului președinte venezuelean de către Washington în ianuarie, administrația Trump ar fi conectat SUA cu o industrie „încă afectată de aceeași infracționalitate” pe care președintele spunea că o combate. Potrivit relatării, deși există deja cantități de aur venezuelean ajunse în Statele Unite, transporturile – evaluate la „sute de milioane de dolari” – nu sunt procesate și rămân intacte în depozite. De ce refuză rafinăriile: reguli internaționale de „due diligence” Blocajul este legat de obligațiile de conformitate impuse de normele internaționale: rafinăriile trebuie să poată garanta că aurul nu a finanțat bande infracționale, nu este asociat cu distrugerea mediului și nu are legături cu corupția. În lipsa unor garanții credibile privind proveniența și traseul metalului, procesarea devine un risc reputațional și operațional. Contextul este cu atât mai sensibil cu cât, în primul mandat, Donald Trump a inclus în martie 2019 aurul venezuelean pe o „listă neagră”, invocând tocmai legături cu distrugerea mediului și practici corupte. Acordul discutat cu Minerven și rolul Trafigura În martie anul acesta, la două luni după capturarea fostului președinte al Venezuelei, oficiali ai guvernului american au negociat cu compania minieră de stat Minerven un acord de milioane de dolari pentru a vinde pe piețele americane până la o tonă de aur, evaluată la aproximativ 165 milioane de dolari (aprox. 742 milioane lei). Acordul ar presupune, potrivit relatărilor mass-media americane citate, ca Minerven să furnizeze între 650 și 1.000 de kilograme de bare de aur Dore către Trafigura, companie globală de tranzacționare și logistică specializată în metale și minerale, care ar urma să transporte aurul către rafinăriile americane. În acest stadiu, potrivit informațiilor prezentate, problema nu este transportul în sine, ci acceptarea aurului la procesare, în condițiile în care rafinăriile trebuie să demonstreze că lanțul de aprovizionare respectă cerințele de trasabilitate și integritate. [...]
Scumpirea motorinei riscă să prelungească presiunea pe costurile de transport și producție , în condițiile în care piața globală rămâne tensionată, iar stocurile sunt la minime pentru această perioadă a anului, potrivit Profit . În Europa, cotațiile futures pentru motorină sunt cu peste 142% peste nivelul de la începutul anului, chiar dacă luni au scăzut în cursul zilei. Pe ICE Futures Europe , contractele futures europene pentru motorină erau luni la aproximativ 1.447,5 dolari pe tonă, în scădere cu 4,1% în ziua respectivă, după ce săptămâna trecută au închis la niveluri record. Retragerea a venit în paralel cu ieftinirea petrolului, Brent coborând cu peste 2%, pe fondul informațiilor despre o îmbunătățire a fluxurilor de țiței din Orientul Mijlociu. De ce rămâne oferta strânsă Conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina au afectat rafinăriile, în timp ce în alte regiuni instalațiile funcționează deja la capacități foarte ridicate. În SUA, rafinăriile au operat la sfârșitul lunii august la cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), informație preluată de News.ro. AIE a avertizat că multe rafinării funcționează aproape de capacitatea maximă, ceea ce „lasă puține opțiuni” pentru a preveni o nouă restrângere a ofertei și creșterea prețurilor în lunile următoare. Un alt factor de presiune vine din Orientul Mijlociu: exporturile de motorină ale regiunii s-au înjumătățit în perioada martie–august față de anul precedent, până la o medie de 800.000 de barili pe zi, potrivit Kpler . Regiunea furniza aproape 41% din importurile europene de motorină în 2025, iar Kpler avertizează că orice nouă perturbare a fluxurilor prin Marea Roșie poate strânge și mai mult o piață deja tensionată. Rusia a tăiat exporturile, Europa are stocuri mai mici Rusia, al doilea cel mai mare exportator mondial de motorină după Statele Unite, a interzis exporturile în iulie, după ce atacurile ucrainene cu drone au redus producția rafinăriilor rusești. Înaintea interdicției, Rusia livra cantități importante către țări precum Turcia și Brazilia, care au fost nevoite să caute surse alternative. În Europa, stocurile din hub-ul Amsterdam–Rotterdam–Anvers au coborât la 10 septembrie la cel mai redus nivel pentru această perioadă a anului, potrivit Insights Global. SUA: prag istoric la pompă și stocuri sub normal În Statele Unite, prețul mediu de vânzare cu amănuntul al motorinei a depășit în această lună 6 dolari pe galon (aprox. 1,59 dolari/litru, adică aproximativ 7,2 lei/litru), pentru prima dată în istorie. Stocurile rămân sub nivelurile normale: inventarele au crescut săptămâna trecută cu aproximativ 600.000 de barili, la 96,97 milioane de barili, dar sunt cu aproape 15% sub media ultimilor cinci ani pentru a doua săptămână din septembrie. Pe partea de stocare, datele brokerului The Tank Tiger indică o reticență a companiilor de rafinare și a comercianților din America de Nord de a reînnoi contractele de închiriere pentru spații de depozitare, pe fondul cantităților reduse disponibile pentru stocare. În același timp, EIA (Administrația pentru Informații în domeniul Energiei din SUA) estimează că stocurile de combustibili distilați ar putea scădea sub 100 de milioane de barili în septembrie și ar urma să rămână sub minimul ultimilor cinci ani până la sfârșitul lui 2026 și pe parcursul celei mai mari părți a lui 2027. Ce urmează: iarna și riscul de noi șocuri Industria se așteaptă ca oferta globală de motorină să rămână limitată pe parcursul iernii, mai ales dacă tensiunile din Orientul Mijlociu afectează exporturile și dacă interdicția Rusiei rămâne în vigoare și în octombrie, potrivit relatărilor citate de Profit. Există și posibile elemente de temperare: analiștii mizează pe faptul că marjele record de rafinare ar putea stimula producția, iar o eventuală creștere a exporturilor Chinei ar putea aduce o relaxare. Totuși, sursa notează că o escaladare a conflictelor sau oprirea unei rafinării importante ar putea declanșa noi creșteri bruște ale prețurilor, iar „factorii fundamentali indică faptul că prețurile ridicate se vor menține pentru o perioadă”. [...]
Planul Casei Albe de a cumpăra potasiu din Belarus se lovește de o limită de ofertă , după ce Aleksandr Lukașenko a spus că Minsk nu are volume disponibile pentru livrări către SUA, potrivit Adevărul . Declarația vine la scurt timp după ce Donald Trump a anunțat că administrația sa lucrează la un acord „de amploare” pentru achiziții la un preț mai mic decât cel plătit Canadei. Lukașenko susține că, „chiar dacă” Belarus ar vrea să livreze către piețe occidentale, nu are asemenea volume, deoarece „totul este deja contractat”, conform serviciului său de presă. Mesajul contrazice perspectiva prezentată de Trump pe Truth Social, unde președintele american a descris potențialul acord drept „o veste foarte bună” pentru fermierii și crescătorii de animale americani și a afirmat că prețul ar fi „mult mai mic” decât cel din Canada. De ce contează: dependența SUA de Canada și sensibilitatea prețurilor la îngrășăminte Potasiul este o componentă importantă a îngrășămintelor agricole, iar Canada este cel mai mare furnizor mondial. Potrivit datelor citate de Canadian Press, aproximativ 80% din potasiul folosit de fermele americane provine din Canada, ceea ce face ca orice alternativă de aprovizionare să aibă potențial impact economic pentru agricultura americană. În același timp, articolul notează că prețurile îngrășămintelor au fost influențate în ultimii ani de factori geopolitici și economici, inclusiv războiul Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul dintre SUA și Iran și perturbările transportului maritim asociate închiderii strâmtorii Ormuz. Context: negocieri SUA–Belarus și miza sancțiunilor Diferența dintre declarațiile lui Trump și cele ale lui Lukașenko apare pe fondul unei apropieri diplomatice între Washington și Minsk, desfășurată de circa un an, potrivit sursei. Un rol central îl are John Coale, emisar special al președintelui SUA pentru Belarus, care a încercat să obțină eliberarea unor persoane încarcerate în Belarus în schimbul unei posibile relaxări a sancțiunilor americane. Conform autorităților americane citate în material, în ultimele luni au fost eliberate „mai multe sute” de persoane, inclusiv un laureat al Premiului Nobel pentru Pace și soțul Svetlanei Țihanovskaia. Săptămâna trecută, Coale s-a întâlnit din nou cu Lukașenko și a anunțat eliberarea a 25 de persoane, sub nivelul de 200 menționat anterior de emisar ca posibil. În timpul vizitei, Coale a declarat că: „În Belarus nu există deținuți politici” Afirmația contrazice poziția autorităților americane și a organizațiilor pentru drepturile omului, potrivit articolului. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, principalul obstacol imediat pentru un acord comercial pe potasiu este disponibilitatea fizică a volumelor: Lukașenko afirmă că producția este deja contractată. În lipsa unor detalii suplimentare despre termene, cantități sau condiții, rămâne neclar dacă discuțiile invocate de Trump vizează livrări viitoare sau o eventuală reconfigurare a contractelor existente. [...]
Controlul Chinei asupra exporturilor de ytriu a devenit un risc operațional pentru industrii-cheie , după ce livrările către SUA au fost oprite sau reluate „cu picătura”, provocând penurii și întreruperi de producție în lanțuri de aprovizionare sensibile, potrivit HotNews , care preia o analiză Reuters. Ytriul, un metal asociat pământurilor rare, a ajuns pe agenda discuțiilor geopolitice inclusiv în contextul întâlnirii planificate la Washington între președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump, mai târziu în cursul acestei luni. Miza este una pragmatică: SUA au nevoie de ytriu, iar China este principalul furnizor global, în condițiile în care Beijingul controlează atât extracția, cât și separarea, fără a publica date detaliate despre producție. De ce contează pentru economie: blocaje în aerospațial, energie și semiconductori Penuria de ytriu a produs perturbări în sectorul aerospațial, energetic și al semiconductorilor, scoțând la iveală dependența unor procese industriale moderne de materiale aparent „obscure”. În material se arată că rolul critic al ytriului vine în special din utilizarea sa în straturi de izolare termică, care protejează motoarele avioanelor cu reacție de temperaturile extreme. Dimensiunea pieței rămâne greu de cuantificat: chiar și Serviciul de prospectare geologică al SUA (USGS) nu știe cu certitudine cât ytriu se extrage la nivel global, estimând producția minieră mondială de anul trecut între 10.000 și 15.000 de tone metrice. Cum a fost folosit ytriul ca instrument de presiune comercială China a impus controale la export pentru ytriu (împreună cu alte șase pământuri rare) în aprilie anul trecut, iar livrările externe „aproape s-au oprit complet”. Pentru SUA, fluxul a fost întrerupt până în octombrie, când a fost reluat înaintea unei întâlniri Xi–Trump în Busan (Coreea de Sud). Deși Beijingul a acceptat să amâne cu un an restricții mai stricte pentru pământuri rare și magneți, a păstrat controalele inițiale asupra ytriului. Regimul de control descris în analiză obligă exportatorii să demonstreze că metalul va fi folosit exclusiv în scopuri civile, ceea ce transformă ytriul într-un instrument selectiv, utilizabil împotriva unor parteneri comerciali sau companii. Evoluția livrărilor către SUA, așa cum este prezentată în articol: după reluarea din octombrie, exporturile s-au oprit din nou; până în februarie, penuria a dus la opriri de producție în lanțul american al materialelor izolante termice; în martie, China a trimis o cantitate „excepțional de mare” de 60 de tone de oxid de ytriu, după ceea ce pare să fi fost o intervenție directă a Casei Albe pentru o companie americană care avea probleme în obținerea unei licențe; după un alt summit în mai, exporturile au fost din nou oprite până în iulie, când au fost expediate 29 de tone. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer , a criticat ritmul lent al exporturilor, iar analiza Reuters citată de HotNews concluzionează că Beijingul livrează „suficient cât să evite o confruntare totală, dar nu suficient” pentru a elimina presiunea din lanțurile de aprovizionare. „Sunt momente în care trebuie să intervenim și să ne susținem ferm punctul de vedere”, a recunoscut el. Japonia, exemplul unui „embargo neoficial” care începe să se vadă în raportările companiilor În paralel, Japonia ar fi primit foarte puțin ytriu din noiembrie, după ce premierul Sanae Takaichi a iritat Beijingul prin declarații legate de apărarea Taiwanului. Livrările altor metale critice (galiu, terbiu, disprosiu) ar fi fost și ele întrerupte, într-un scenariu comparat cu episodul din 2010, când China a restricționat exporturile de pământuri rare către Japonia pe fondul unui conflict diplomatic. Deși Japonia și-a diversificat aprovizionarea și și-a construit rezerve, rămâne puternic dependentă de China. Materialul notează că efectele încep să apară în documentele depuse la Bursa de Valori din Tokyo : în mai și iunie, peste două treimi din aproape 200 de documente în care erau menționate pământurile rare indicau un impact negativ al restricțiilor la export sau riscul unui astfel de impact. Ce urmează: presiune și pe relația China–UE O întrebare deschisă este cum va folosi Beijingul exporturile de ytriu în relația cu Uniunea Europeană, în funcție de cât de agresiv va aborda Europa deficitul comercial în creștere cu China. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a cerut Chinei un angajament pentru rezolvarea problemei până în octombrie, avertizând că altfel va crește presiunea politică pentru „alte soluții”. În același timp, el vrea negocieri privind controalele Chinei asupra exporturilor de minerale critice, iar ytriul este indicat ca subiect probabil pe agendă. Concluzia analizei este că ytriul a intrat în „centrul politicii globale” și va rămâne acolo atât timp cât China controlează aprovizionarea către restul lumii, cu efecte directe asupra continuității producției în industrii strategice. [...]
