Știri
Știri din categoria Mărfuri
Speculațiile investitorilor chinezi alimentează volatilitatea record a aurului, care a atins la final de ianuarie un maxim istoric de 5.594 dolari pe uncie, urmat de o scădere de aproape 10% într-o singură zi. Potrivit publicației elene Naftemporiki, analiștii indică o activitate speculativă intensă din China drept principal factor al fluctuațiilor recente, într-un context în care aurul se comportă mai degrabă ca un activ de tranzacționare agresivă decât ca un refugiu sigur.
Datele Capital Economics arată că deținerile în fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri) legate de aur din China s-au dublat din 2025, în timp ce volumele contractelor futures au explodat. La Bursa de Futures din Shanghai, media zilnică a tranzacțiilor a ajuns la aproape 540 de tone în 2026, după un record de 457 de tone pe zi în 2025. Pentru a tempera volatilitatea, Shanghai Gold Exchange a majorat în repetate rânduri cerințele de marjă, însă utilizarea ridicată a efectului de levier continuă să amplifice mișcările bruște.
Potrivit ANZ Research, aurul reprezintă în prezent aproximativ 1% din activele gospodăriilor chineze, dar ar putea ajunge la 5% în următorii ani.
Există și o dimensiune strategică. În paralel cu reducerea deținerilor de obligațiuni americane – scăzute la 682 miliarde de dolari în noiembrie 2025, cu 11% mai puțin față de anul anterior – Banca Populară a Chinei și-a majorat rezervele de aur timp de 15 luni consecutive, până la circa 2.300 de tone.
Dezbaterea actuală nu mai vizează doar rolul aurului ca activ de refugiu, ci și riscul formării unei bule speculative alimentate de piața chineză. Dacă efectul de levier și intervențiile regulatorii se vor intensifica, următoarele mișcări ar putea fi la fel de abrupte, în sus sau în jos.
Recomandate
Aurul a revenit pe creștere, dar perspectiva rămâne apăsată de așteptările privind dobânzile din SUA , după ce petrolul s-a ieftinit pe fondul semnalelor de progres în discuțiile SUA–Iran , potrivit Reuters . Metalul prețios a recuperat după un minim de peste o săptămână atins vineri. Aurul spot a urcat cu 0,8%, la 4.194,99 dolari/uncie (aprox. 19.300 lei), la ora 06:08 GMT (09:08, ora României), după ce coborâse la cel mai scăzut nivel din 11 iunie. În același timp, contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în august, au scăzut cu 0,8%, la 4.213,10 dolari/uncie (aprox. 19.400 lei). Geopolitica a tras în sus aurul, dar dobânzile îl țin sub presiune Reuters notează că prima rundă de discuții la nivel înalt dintre oficiali americani și iranieni, desfășurată în Elveția, s-a încheiat luni, iar un purtător de cuvânt al ministerului iranian de externe a spus că s-au înregistrat „progrese bune”, potrivit Press TV. În plus, Qatar și Pakistan – țări mediatoare – au transmis într-o declarație comună că SUA și Iran au convenit asupra unei foi de parcurs către un acord final în 60 de zile. Analistul Edward Meir (Marex) a spus că piața va continua să tranzacționeze „pe ghidaj geopolitic” o perioadă, dar a avertizat că situația este „fluidă”. Pe de altă parte, scăderea petrolului a redus o parte din presiunea inflaționistă care, de regulă, alimentează cererea pentru active de refugiu. Contractele Brent au coborât cu peste 1% după anunțul privind progresele din discuții, iar prețurile ridicate ale petrolului tind să amplifice temerile legate de inflație și să împingă în sus așteptările de dobânzi mai mari. Piața pariază pe o majorare a dobânzii în SUA În paralel, semnalele „hawkish” (orientate spre înăsprirea politicii monetare) din partea Rezervei Federale au cântărit asupra perspectivei aurului, care nu oferă randament din dobândă și își pierde din atractivitate când ratele sunt ridicate. Reuters arată că accentul pus pe inflație de președintele Fed, Kevin Warsh, la conferința de presă de săptămâna trecută, fără detalii mai nuanțate despre condițiile care ar justifica o majorare, i-a făcut pe investitori să concluzioneze că o creștere a dobânzii ar putea veni curând. Nouă dintre cei 19 membri ai Fed consideră că va fi nevoie de o majorare a ratei de politică monetară în acest an. Potrivit instrumentului CME FedWatch, traderii văd o probabilitate de 89% pentru o majorare a dobânzii în decembrie, de la 61% înaintea ședinței Fed. Evoluția altor metale prețioase În același interval, și alte metale au urcat: argint spot: +2,4%, la 66,48 dolari/uncie (aprox. 306 lei) platină: +0,7%, la 1.675,91 dolari/uncie (aprox. 7.700 lei) paladiu: +1,8%, la 1.280,45 dolari/uncie (aprox. 5.900 lei) [...]
Aurul este pe cale să încheie a treia săptămână consecutivă pe minus , pe fondul întăririi dolarului și al semnalelor mai „hawkish” (orientate spre dobânzi mai mari) venite din partea Rezervei Federale, potrivit Reuters . Vineri dimineață, aurul spot a scăzut cu 0,6%, la 4.184,33 dolari uncia (aprox. 19.250 lei), iar contractele futures pe aur din SUA (livrare în august) au coborât cu 1%, la 4.202,10 dolari uncia (aprox. 19.330 lei). Pe ansamblul săptămânii, aurul spot era în scădere cu 0,9%. Dolarul puternic și așteptările de majorare a dobânzii apasă pe aur Dolarul a rămas aproape de un maxim al ultimului an, ceea ce face aurul denominat în dolari mai scump pentru investitorii care cumpără în alte valute. În paralel, piețele au reevaluat rapid traiectoria dobânzilor din SUA după mesajele Fed: nouă din cei 19 factori de decizie ai băncii centrale americane cred acum că va fi nevoie de o majorare a dobânzii de politică monetară în acest an, arată proiecțiile publicate miercuri, după ce Fed a menținut dobânda neschimbată la prima ședință condusă de noul președinte, Kevin Warsh. Tranzacționarea indică acum o probabilitate de 87% pentru o majorare a dobânzii în decembrie, în creștere de la 61% înainte de decizia Fed, potrivit instrumentului CME FedWatch . În mod tipic, aurul își pierde din atractivitate când dobânzile sunt ridicate, deoarece nu oferă randament (nu plătește dobândă). Băncile centrale și băncile de investiții își ajustează așteptările Reuters notează că presiunile inflaționiste generate de războiul cu Iranul au determinat tot mai multe bănci centrale să majoreze costurile de împrumut sau să semnalizeze astfel de mișcări, pentru a tempera creșterea prețurilor. În acest context, Goldman Sachs a redus ținta pentru prețul aurului în decembrie la 4.900 dolari uncia (aprox. 22.540 lei), de la o estimare anterioară de 5.400 dolari, argumentând că banca nu mai anticipează o reducere a dobânzii Fed în acest an. Și celelalte metale prețioase sunt pe minus Toate metalele prețioase erau orientate spre o scădere săptămânală, iar vineri: argintul spot a scăzut cu 1,5%, la 64,83 dolari uncia (aprox. 298 lei); platina a pierdut 1,3%, la 1.674,47 dolari uncia (aprox. 7.700 lei); paladiul a coborât cu 0,8%, la 1.268,65 dolari uncia (aprox. 5.840 lei). Piețele din China continentală și Hong Kong au fost închise pentru sărbătoarea Dragon Boat Festival, potrivit Reuters. [...]
Aurul a urcat cu 2% pe fondul scăderii petrolului și a dolarului, după ce SUA și Iranul au anunțat un acord preliminar de pace , mișcare care a redus temerile legate de inflație și de dobânzi mai ridicate, potrivit Reuters . Metalul prețios a fost susținut de două canale tipice pentru piață: ieftinirea petrolului (care poate tempera așteptările de inflație) și slăbirea dolarului (care face aurul mai accesibil pentru cumpărătorii din afara SUA). În acest context, investitorii au redus pariurile privind o nouă majorare a dobânzii de politică monetară în SUA. La nivel de cotații, aurul spot a crescut cu 2%, la 4.304,11 dolari pe uncie (aprox. 19.800 lei), la ora 01:22 GMT, atingând cel mai ridicat nivel din 9 iunie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în august, au urcat tot cu 2%, la 4.325,20 dolari pe uncie (aprox. 19.900 lei). De ce contează: legătura dintre pace, petrol, inflație și dobânzi Acordul preliminar anunțat de oficiali americani și iranieni vizează încheierea conflictului, oprirea blocadei SUA asupra Iranului și redeschiderea Strâmtorii Hormuz . Potrivit premierului pakistanez Shehbaz Sharif, pactul ar urma să fie semnat oficial vineri, în Elveția. Reuters notează că petrolul a scăzut cu peste 4%, iar dolarul american a coborât la un minim al ultimelor 10 zile. Tim Waterer, analist-șef de piață la KCM Trade, a explicat că reducerea riscului geopolitic și perspectiva redeschiderii Strâmtorii Hormuz „ajută la calmarea așteptărilor privind inflația”, iar combinația dintre petrol mai ieftin și dolar mai slab oferă aurului „cel mai bun vânt din spate din ultimele săptămâni”, cu mențiunea că efectul depinde de soliditatea acordului de pace. Reașezarea așteptărilor privind dobânzile în SUA După anunțul acordului, piețele au redus probabilitatea unei majorări a dobânzii în SUA în decembrie la 47%, de la 69% săptămâna trecută, potrivit instrumentului CME FedWatch, citat de Reuters. Aurul, activ fără randament (nu plătește dobândă), tinde să fie mai puțin atractiv când dobânzile sunt ridicate, deoarece crește costul de oportunitate al deținerii lui. În același timp, Reuters amintește că prețul aurului a scăzut cu aproximativ 20% de la începutul războiului SUA–Israel împotriva Iranului, la final de februarie, perioadă în care închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz a împins în sus prețurile globale la petrol, alimentând temeri de inflație și așteptări de dobânzi „mai sus pentru mai mult timp”. Mișcări și pe alte metale prețioase Pe lângă aur, au crescut și alte metale: argint: +3,1%, la 70,07 dolari pe uncie (aprox. 322 lei); platină: +3,1%, la 1.771,27 dolari pe uncie (aprox. 8.150 lei); paladiu: +3,3%, la 1.325,76 dolari pe uncie (aprox. 6.100 lei). [...]
Aurul a scăzut ușor, dar rămâne prins între temerile de inflație și semnalele din SUA , într-o piață care așteaptă noi indicii atât din evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu, cât și din politica monetară americană, potrivit Reuters . Marți, aurul spot a coborât cu 0,4%, la 4.548,64 dolari/uncie (aprox. 20.923 lei), după ce în sesiunea anterioară atinsese 4.479,54 dolari/uncie (aprox. 20.605 lei), cel mai redus nivel din 30 martie. Contractele futures pe aur din SUA (livrare iunie) au scăzut cu 0,1%, la 4.551,80 dolari/uncie (aprox. 20.938 lei). Ce mișcă piața: inflația, obligațiunile și așteptările de dobândă Scăderea vine după o mișcare amplă de vânzare: aurul a pierdut 2,4% vineri, cea mai mare scădere zilnică din 26 martie, iar declinul a continuat luni, pe fondul temerilor tot mai mari legate de inflație, care au alimentat o corecție puternică pe piața globală a obligațiunilor. Ulterior, metalul prețios și-a revenit și a închis luni ușor pe plus. În același timp, investitorii așteaptă repere de sentiment mai larg, inclusiv minutele ședinței din aprilie a Comitetului Federal pentru Piața Deschisă (FOMC), care urmează să fie publicate miercuri. Ilya Spivak, șeful analizei macro globale la Tastylive, descrie mișcarea ca o „oscilație” între tranzacțiile bazate pe frica de inflație și o perioadă de „digestie” a volatilității de vineri. Geopolitica și energia: pauza anunțată de Trump și efectul asupra inflației Piața a reacționat și la mesajele de la Washington: Donald Trump a spus luni că a pus pe pauză un atac planificat asupra Iranului, pentru a permite negocieri privind un acord care să încheie războiul SUA–Israel, după ce Iranul a transmis o nouă propunere de pace către SUA. După vânzarea abruptă, obligațiunile s-au stabilizat. Pe partea de energie, petrolul a scăzut cu peste 2%, ceea ce a redus o parte din presiunile inflaționiste. Aurul este văzut, în mod tradițional, ca protecție la inflație, însă dobânzile mai ridicate tind să apese asupra metalului, deoarece nu oferă randament (nu plătește dobândă). Separat, Reuters notează că Kevin Warsh urmează să depună jurământul ca președinte al Rezervei Federale vineri, potrivit unui oficial de la Casa Albă, într-un moment în care banca centrală se confruntă cu o inflație în intensificare, care ar putea îngreuna reducerea dobânzilor dorită de Trump. Alte metale prețioase: scăderi mai accentuate În aceeași sesiune, argintul spot a scăzut cu 2,2%, la 75,98 dolari/uncie (aprox. 349 lei), platina a pierdut 0,5%, la 1.969,60 dolari/uncie (aprox. 9.060 lei), iar paladiul a coborât cu 1,5%, la 1.397,75 dolari/uncie (aprox. 6.430 lei). [...]
Riscurile logistice din Marea Neagră pot susține prețurile la export, dar pot crește și costurile pentru fermieri , într-un context în care grâul ucrainean se ieftinește odată cu intrarea noii recolte, potrivit unei analize publicate de Agronet . Pe burse, mișcările au fost moderate la grâu și mai ferme la porumb și rapiță. Contractul MATIF pentru grâu cu livrare în septembrie a închis la 234,25 euro/tonă (în scădere cu 0,4% față de ședința precedentă), porumbul cu livrare în noiembrie a urcat la 251,75 euro/tonă, iar rapița (noiembrie) s-a menținut la 555,25 euro/tonă. Marea Neagră: sprijin de preț, dar risc de blocaje și costuri Piața grâului rămâne sensibilă la exporturile din Rusia și Ucraina, unde atacurile asupra infrastructurii portuare, riscul pentru nave și restricțiile de navigație pot reduce volumele care ajung efectiv pe piața internațională. În acest context, Rusia a interzis ancorarea navelor în zone neprotejate ale porturilor Azov și Kavkaz. În paralel, SovEcon și-a redus estimarea pentru recolta rusească de grâu la 88,3 milioane de tone, pe fondul unor perspective mai slabe în sud și al reducerii suprafețelor cu grâu de primăvară. Pentru România, limitarea exporturilor din alte state riverane poate muta cererea spre grâul livrabil prin Portul Constanța , însă aceeași dinamică poate însemna și presiune operațională mai mare pe port, transport feroviar și rutele dunărene. Agronet amintește că a prezentat anterior creșterea prețurilor DAP la Constanța, unde grâul de panificație ajunsese la aproximativ 219 euro/tonă la 21 iulie 2026, cu precizarea că acest reper nu se compară direct cu FOB, MATIF sau cu ofertele la poarta fermei. Ucraina: recoltarea apasă prețurile, cu efect potențial în regiune Intrarea rapidă a noii recolte și cererea internă mai redusă au coborât prețurile grâului ucrainean. Până la 21 iulie, Ucraina recoltase 5,47 milioane de tone de cereale și leguminoase de pe 1,34 milioane de hectare (aproximativ 11% din suprafața estimată), inclusiv 2,60 milioane de tone de grâu. În porturi, grâul de panificație a pierdut între 6 și 12 dolari/tonă într-o săptămână, până la 192–203 dolari/tonă CPT port (condiție comercială care indică livrarea până la locul convenit). Această scădere poate pune presiune pe marfa românească dacă fluxurile logistice ucrainene se normalizează; invers, o deteriorare a securității porturilor poate limita accesul grâului ucrainean la export și poate susține ofertele din Constanța. Cererea din Africa de Nord: semnal de piață, nu garanție de trend Tunisia a cumpărat aproximativ 100.000 de tone de grâu, peste volumul inițial vizat (75.000 de tone). Cel mai ieftin lot (25.000 de tone) a fost contractat la 270 dolari/tonă C&F (marfă plus transport până la portul de destinație), iar celelalte loturi la 279,49–293,69 dolari/tonă. Agronet notează că diferența față de licitația precedentă (4 iunie), unde nivelul minim fusese 268,16 dolari/tonă, este de 1,84 dolari/tonă pentru comparația „minim cu minim”, nu de 25 dolari/tonă. În același timp, Iordania nu a cumpărat în cadrul unei licitații pentru 120.000 de tone de grâu de panificație și ar urma să reia procedura cu termen de depunere a ofertelor la 4 august 2026. Ce urmăresc fermierii români: prețul net, nu doar cotația Mesajul practic al analizei este că diferențele dintre burse, licitații și ofertele portuare pot fi mari, iar riscurile din Marea Neagră pot susține prețurile de export, dar și costurile logistice. Înainte de vânzare, fermierii sunt îndemnați să compare, între altele: calitatea și parametrii solicitați; condiția comercială și locul/data livrării; costul transportului; bonificații și penalizări; termenul de plată; costul depozitării până la o vânzare ulterioară. În final, pentru exploatație contează suma netă rămasă după transport, condiționare, depozitare și celelalte cheltuieli contractuale, într-o piață în care riscul geopolitic și dinamica recoltării trag simultan în direcții diferite. [...]
Scumpirea cafelei mută consumul spre acasă, iar vânzările de boabe și aparate „din boabe în ceașcă” accelerează , punând presiune pe segmentele tradiționale (măcinată, capsule) și, indirect, pe unele lanțuri de cafenele, potrivit Profit . În Europa de Vest, vânzările de cafea boabe au crescut cu peste 30% în ultimul an, pe fondul unei schimbări de comportament pe măsură ce cafeaua devine mai scumpă. În SUA, tranziția este mai lentă, notează BiziDay, dar direcția rămâne aceeași. Boabele câștigă teren în retail, iar aparatele pentru acasă trag piața după ele Lavazza , citată de Financial Times, susține că „cafeaua boabe este noul standard”, pe fondul interesului consumatorilor de a reproduce acasă experiența din cafenea, chiar dacă asta înseamnă „puțin mai puțin, dar mai bine”. Pe partea de vânzări, datele prezentate indică o diferență tot mai mare între formate: vânzările de cafea boabe: +20% în volum și +37% în valoare, în ultimul an; vânzările de aparate „din boabe în ceașcă” (espressoare care macină boabele înainte de preparare): +33,5%. În piețe mari din UE, creșterile sunt consistente: +35% în Franța, +33% în Italia și +31,2% în Germania. Germania, cea mai mare piață de consum de cafea din Europa, a ajuns în punctul în care încasările din cafea boabe le-au depășit pe cele din cafeaua prăjită și măcinată tradițională. SUA: boabele cresc, măcinata scade, iar lanțurile resimt schimbarea În SUA, vânzările de boabe au urcat cu 3,2% în ultimul an, în timp ce vânzările de cafea măcinată au scăzut cu 3,9%. Contextul este unul de volatilitate pe piața cafelei: vremea nefavorabilă și recoltele slabe au împins prețurile la arabica și robusta, iar Lavazza anticipează că prețurile vor continua să crească, chiar dacă ritmul s-a mai temperat în ultimul an. Schimbarea de consum se vede și în afara retailului: locațiile drive-through mai ieftine și magazinele de proximitate cu aparate de cafea raportează creșteri ale vizitelor, unele de două cifre, potrivit lui RJ Hottovy (Placer.ai). În același timp, Starbucks și Tim Hortons au înregistrat scăderi ale vizitelor per magazin din ianuarie până în noiembrie, față de anul precedent. De ce contează: o reconfigurare a cererii, cu efecte pe lanțul de valoare Datele și declarațiile din material indică o mutare a cheltuielii dinspre consumul „pe loc” către consumul „acasă”, alimentată de presiunea prețurilor. Un sondaj Citigroup pe 1.900 de consumatori internaționali arată că 37% au început să facă mai multă cafea acasă din cauza scumpirilor, iar dintre cei care nu făceau deja acest lucru, aproximativ două treimi se așteaptă să-și schimbe obiceiurile în următoarele 12 luni. În paralel, trendul capătă și o componentă culturală, inclusiv în rândul Generației Z, cu popularizarea pe TikTok a soluțiilor „de cafenea, cu buget redus” pentru prepararea acasă. [...]
