Știri
Știri din categoria Legistație
De la 1 iulie 2026, amenzile rutiere cresc odată cu salariul minim, după ce punctul de amendă urcă la 216,25 lei, de la 202,5 lei, potrivit Economedia. Majorarea înseamnă un avans de aproximativ 6,8% al valorii de referință folosite la calculul sancțiunilor contravenționale din trafic.
Punctul de amendă este definit ca 5% din salariul minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre de Guvern. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut crește în baza HG nr. 146/2026 la 4.325 lei pe lună, de la 4.050 lei, ceea ce împinge automat în sus și cuantumul amenzilor.
Cu punctul de amendă la 216,25 lei, sancțiunile pentru depășirea limitei legale de viteză sunt:
În anii anteriori, Guvernul a intervenit repetat prin acte normative pentru a menține punctul de amendă sub nivelul rezultat din formula legală, astfel încât creșterea salariului minim să nu se traducă automat în sancțiuni mai mari. De la 1 iulie 2026, această abordare nu mai este aplicată, iar amenzile cresc direct odată cu salariul minim.
Brigada Rutieră anunță și o modificare de procedură: testele pentru reducerea perioadei de suspendare a permisului nu se mai susțin la sediile Poliției rutiere, ci la serviciile publice comunitare (DRPCIV).
Condițiile pentru recăpătarea permisului suspendat rămân neschimbate: testul trebuie promovat, șoferul trebuie să aibă permis de cel puțin un an și să nu aibă amenzi contravenționale rutiere neplătite.
Recomandate
De la 1 iulie 2026, toate amenzile rutiere calculate în puncte cresc automat , după majorarea salariului minim brut, ceea ce ridică valoarea punctului-amendă și, implicit, costul contravențiilor pentru șoferi și firme, potrivit Adevărul . Miza este una de reglementare cu efect financiar direct: nu se schimbă Codul rutier, dar se aplică formula legală care leagă punctul-amendă de salariul minim. Salariul minim brut pe economie crește de la 4.050 de lei la 4.325 de lei, iar un punct-amendă reprezintă 5% din această valoare. Astfel, punctul-amendă urcă la 216,25 lei, de la 202,50 lei în prezent. Reprezentanții Poliției Române au confirmat că noua valoare se aplică începând cu 1 iulie 2026, astfel că orice contravenție constatată după această dată va fi sancționată la noile niveluri. Noile intervale de amendă, pe clase de sancțiuni Creșterea punctului-amendă se reflectă în toate cele cinci clase prevăzute de Codul rutier, în funcție de gravitatea abaterii și numărul de puncte-amendă: Clasa I (2–3 puncte-amendă): 432,50 lei – 648,75 lei Clasa a II-a (4–5 puncte-amendă): 865 lei – 1.081,25 lei Clasa a III-a (6–8 puncte-amendă): 1.297,50 lei – 1.730 lei Clasa a IV-a (9–20 puncte-amendă): 1.946,25 lei – 4.325 lei Clasa a V-a (persoane juridice, 21–100 puncte-amendă): 4.541,25 lei – 21.625 lei De ce cresc fără schimbarea Codului rutier Majorarea nu vine dintr-o modificare a legislației rutiere, ci din mecanismul de calcul prevăzut de lege. Conform articolului 98 alineatul (2) din OUG nr. 195/2002 , punctul-amendă este echivalentul a 5% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre de Guvern. [...]
Un proiect de modificare a Codului rutier ar restricționa șoferii începători de la mașini „prea puternice” în primii doi ani , ceea ce ar putea schimba regulile de utilizare pentru o parte din parcul auto și ar adăuga obligații de conformare pentru șoferi și angajatori, potrivit Profit . Proiectul a primit propunere de adoptare la Camera Deputaților și urmează să ajungă la vot în Parlament. Inițiativa vizează modificarea Codului rutier (OUG 195/2002) astfel încât conducătorii auto cu mai puțin de 2 ani de experiență să nu mai poată conduce vehicule care depășesc o anumită limită tehnică. Camera Deputaților are decizia finală. Pragul tehnic: raport putere/masă, nu „cai putere” Limita nu este definită ca o valoare fixă de putere a motorului sau ca o capacitate cilindrică, ci printr-un criteriu numit raport putere/masă (puterea raportată la greutatea mașinii). Concret, sunt vizate autovehiculele care depășesc 0,075 kW/kg , criteriu care poate include și vehicule relativ ușoare, dar cu motoare performante. În forma prezentată, regula ar putea produce efecte diferite față de o limitare clasică „după cai putere”, tocmai pentru că ia în calcul greutatea vehiculului. Excepții și condiții: supraveghere sau utilizare profesională Cea mai importantă modificare din proiect se aplică șoferilor cu mai puțin de 2 ani de experiență, cu două excepții menționate: dacă în mașină se află un șofer experimentat, cu cel puțin 10 ani de experiență , care îl supraveghează și îl ghidează (nu doar ca pasager); dacă mașina este folosită în scop profesional , în baza unui contract de muncă sau a altei forme legale, iar acest lucru poate fi dovedit oficial. Sancțiuni și stadiul legislativ Proiectul a fost analizat în comisiile parlamentare, cu participarea reprezentanților Poliției Române, și a primit raport de adoptare cu amendamente. Sunt menționate și clarificări privind sancțiunile: șoferii începători care încalcă regula ar urma să fie amendați, inclusiv în situația în care depășesc ușor limita permisă. Documentul legislativ este disponibil pe site-ul Camerei Deputaților, la pagina proiectului: Camera Deputaților . [...]
CCR a validat recoltarea a câte 859 de urși în 2026 și 2027 și a respins obiecțiile Președintelui , consolidând marja Parlamentului de a legifera atât în gestionarea faunei strict protejate, cât și în regimul ariilor naturale protejate, potrivit Mediafax . Curtea Constituțională , cu majoritate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan privind legea care modifică OUG nr. 81/2021 (intervenția imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor). Judecătorii constituționali au constatat că actul normativ este constituțional în raport cu criticile formulate. Ce înseamnă decizia pentru gestionarea urșilor: cote validate și „suveranitatea” Parlamentului CCR a stabilit că aprobarea recoltării, pentru anii 2026 și 2027, a unui număr de câte 859 de exemplare de urs brun (nivel de prevenție la nivel național) și a 110 exemplare (nivel de intervenție la nivel național) nu contravine mai multor articole din Constituție invocate în sesizare, inclusiv celor privind statul de drept, separația puterilor, dreptul la un mediu sănătos și prioritatea dreptului UE, prin raportare la Directiva Habitate (92/43/CEE) . În motivarea sintetizată în material, Curtea reține că Directiva Habitate permite statelor membre, în anumite condiții, derogări de la interdicția capturării sau eliminării unor specii strict protejate (inclusiv ursul brun), cu condiția menținerii populației într-o „stare de conservare favorabilă”. CCR arată că legea a fost elaborată „pe baza unor date științifice detaliate” din care ar rezulta că populația de urs brun este „excesiv de numeroasă” și că soluțiile alternative pentru protejarea siguranței populației nu sunt suficiente. Totodată, Curtea a respins și critica privind separația puterilor, concluzionând că, în acest cadru, se aplică „principiul suveranității legislative a Parlamentului”, legea neavând caracter individual, ci aplicându-se unui număr nedeterminat de persoane implicate în procedurile prevăzute de OUG nr. 81/2021. CCR mai notează că pretinsa lipsă de calitate a legii, invocată prin absența unei sancțiuni explicite pentru interzicerea recoltării femelelor însoțite de pui sub 2 ani, nu poate fi reținută, întrucât textul se coroborează cu Legea vânătorii nr. 407/2006. Arii naturale protejate: CCR spune că legea nu dă o atribuție nouă CSAT Într-o a doua obiecție, președintele a contestat legea care completează OUG nr. 57/2007 (regimul ariilor naturale protejate) și modifică Legea nr. 292/2018 (evaluarea impactului anumitor proiecte asupra mediului). CCR a respins sesizarea ca neîntemeiată și a declarat constituționale dispozițiile art. I și art. II, precum și legea în ansamblu. Pe criticile de procedură, Curtea a reținut că diferențele dintre forma examinată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților nu încalcă principiul bicameralismului și că a fost respectată obligația solicitării avizului Consiliului Legislativ. Pe fond, CCR a făcut două delimitări cu efect practic: Art. I vizează exclusiv ariile naturale protejate de interes național și o excepție privind modificarea limitelor acestora, nu siturile „Natura 2000”, astfel că Directiva Habitate și, implicit, argumentele legate de prioritatea dreptului UE nu sunt considerate incidente pentru această parte. Art. II, care condiționează desemnarea proiectelor strategice exceptate de la anumite exigențe de mediu de hotărâri ale CSAT, este văzut ca un „just echilibru” între protecția mediului și securitatea națională/capacitatea de reacție la urgențe. CCR mai arată că art. II „nu reglementează o nouă atribuție” pentru CSAT, ci doar concretizează, în domeniul protecției mediului, atribuțiile deja prevăzute de Legea nr. 415/2002, în legătură cu apărarea și securitatea națională și răspunsul la situații de urgență. Ce urmează Ambele decizii ale CCR sunt definitive și general obligatorii, ceea ce înseamnă că legile contestate pot fi promulgate și aplicate în forma validată de Curte. Pentru detaliile oficiale ale Curții privind cele două hotărâri, comunicările sunt publicate la CCR și CCR . [...]
Senatul a votat eliminarea amenzilor pentru șoferii care nu au asupra lor permisul sau talonul , dacă polițistul poate verifica rapid datele în bazele oficiale, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și aplicare: sancțiunea ar dispărea în situațiile în care obligația de „prezentare” poate fi îndeplinită prin verificare digitală. Inițiativa legislativă a fost depusă în aprilie de deputatul USR Alexandru Dimitriu și urmărește modificarea și completarea Codului rutier. Argumentul central invocat este că, în condițiile digitalizării verificărilor folosite de Poliția Rutieră, amendarea pentru lipsa fizică a documentelor devine „depășită și lipsită de utilitate”. „Dacă ai permis valabil și mașina este înmatriculată legal, polițistul poate verifica aceste informații în câteva secunde, direct în bazele de date. Cu toate acestea, până acum puteai primi o amendă de câteva sute de lei doar pentru că nu aveai documentele asupra ta”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Dimitriu. Ce schimbă proiectul în Codul rutier Textul adoptat de Senat prevede că obligația de prezentare a documentelor este considerată îndeplinită: dacă datele aferente permisului de conducere și certificatului de înmatriculare pot fi verificate de polițistul rutier prin accesarea bazelor de date oficiale. Cine a susținut proiectul și ce urmează Dimitriu afirmă că proiectul a fost votat de senatori „din aproape toate grupurile parlamentare”, iar PSD ar fi fost singurul partid care a considerat că amenda trebuie păstrată. Următorul pas este Camera Deputaților , care este for decizional: proiectul va intra în comisiile de specialitate și apoi la votul final, înainte de a putea deveni lege. [...]
De la 1 iulie, creșterea punctului-amendă la 216,25 lei ridică automat costul tuturor sancțiunilor rutiere , inclusiv pentru abateri uzuale, iar pentru contravențiile grave amenzile pot ajunge la 4.325 de lei, potrivit Adevărul . Miza practică este una de reglementare cu efect direct în bugetul șoferilor și al firmelor: toate clasele de sancțiuni din Codul rutier se recalculează în sus. Punctul-amendă reprezintă 5% din salariul minim brut pe țară, iar amenzile contravenționale sunt stabilite ca număr de puncte-amendă, în funcție de abatere. Prin urmare, majorarea valorii punctului-amendă se traduce într-o scumpire „în lanț” a sancțiunilor din trafic. Noile intervale de amenzi, pe clase de sancțiuni Legislația împarte sancțiunile în cinci clase, cu următoarele valori de la 1 iulie: Clasa I : 2–3 puncte-amendă – 432,5–648,75 lei Clasa a II-a : 4–5 puncte-amendă – 865–1.081,25 lei Clasa a III-a : 6–8 puncte-amendă – 1.297,5–1.730 lei Clasa a IV-a : 9–20 puncte-amendă – 1.946,25–4.325 lei Clasa a V-a : 21–100 puncte-amendă – 4.541,25–21.625 lei (aplicabilă exclusiv persoanelor juridice ) Ce abateri frecvente intră la clasele mici și medii În clasa I intră, între altele, nepurtarea centurii, oprirea neregulamentară sau depășirea vitezei legale cu până la 20 km/h, cu amenzi între 432,5 și 648,75 lei. Tot aici sunt încadrate și fapte precum nefolosirea semnalizării, ignorarea culorii galbene a semaforului sau circulația cu un vehicul avariat peste termenul legal de 30 de zile de la constatarea avariei. În clasa a II-a (până la 1.081,25 lei) sunt incluse abateri precum nerespectarea indicatoarelor și marcajelor de obligare, anvelope neconforme, pătrunderea într-o intersecție blocată sau oprirea nejustificată pe banda de urgență a autostrăzii. Aici intră și trecerea pe roșu și comportamentul agresiv; pentru unele dintre abaterile din această categorie, șoferii riscă și suspendarea permisului pentru 30 de zile . În clasa a III-a (1.297,5–1.730 lei) sunt încadrate, printre altele, folosirea telefonului mobil fără dispozitiv „mâini libere”, conducerea cu permis expirat, circulația pe sens opus, nerespectarea regulilor de circulație pe benzi sau depășirea vitezei cu 31–40 km/h. Pentru mai multe abateri din această clasă (inclusiv neacordarea de prioritate), legea prevede și suspendarea dreptului de a conduce pentru 60 de zile . Amenzile mari și suspendarea permisului: clasa a IV-a Cele mai mari sancțiuni pentru persoane fizice sunt în clasa a IV-a , cu amenzi între 1.946,25 și 4.325 lei. Sunt vizate fapte precum ITP expirat, refuzul proprietarului de a comunica identitatea persoanei căreia i-a încredințat mașina, folii neomologate, înmatriculare suspendată, dar și circulația fără anvelope de iarnă pe drumuri cu zăpadă, gheață sau polei ori folosirea nejustificată a benzii de urgență. Pentru conducerea sub influența alcoolului (când fapta nu este infracțiune) și pentru circulația pe banda de urgență, permisul poate fi suspendat 90 de zile , iar pentru neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată în condițiile descrise în articol, suspendarea poate ajunge la 120 de zile . Pentru firme, plafonul urcă la 21.625 de lei Clasa a V-a este rezervată persoanelor juridice, cu amenzi până la 21.625 de lei , inclusiv pentru obligații legate de semnalizarea rutieră, instituirea de restricții fără avize sau refuzul de a comunica autorităților identitatea persoanei căreia i-a fost încredințat un vehicul. Plata la jumătate rămâne, dar „jumătatea” crește Șoferii își păstrează posibilitatea de a achita jumătate din minimul amenzii , în termenul prevăzut de legislația în vigoare. Totuși, odată cu majorarea punctului-amendă de la 1 iulie, și această opțiune va însemna sume mai mari pentru aceeași abatere, de la contravențiile minore până la cele care atrag suspendarea permisului. [...]
EAU impune platformelor sociale verificarea vârstei și blochează conturile sub 15 ani , o schimbare de reglementare care obligă companiile să-și refacă rapid procesele de onboarding, moderare și publicitate, potrivit GSMArena . Măsura interzice copiilor sub 15 ani să creeze, folosească sau opereze conturi personale de social media. Concret, aceștia nu vor putea publica, comenta, distribui conținut sau intra în grupuri publice. EAU devine astfel prima țară arabă care introduce o asemenea interdicție. Pentru categoria 15–16 ani, accesul rămâne permis, dar condiționat de controale suplimentare: filtre pentru conținut adecvat vârstei, restricții privind interacțiunea cu utilizatori necunoscuți, instrumente de gestionare a timpului petrecut pe ecran și funcții de supraveghere parentală. Ce trebuie să facă platformele: verificare de vârstă „tare”, nu pe declarație Noile reguli cer companiilor de social media să implementeze verificarea vârstei, inclusiv prin verificări ale identității digitale și tehnologii susținute de inteligență artificială. Declarația pe proprie răspundere a vârstei (self-declaration) nu va fi acceptată ca metodă validă de verificare. În plus, platformele vor trebui să dezactiveze conturile deja create de copii sub 15 ani și să împiedice ocolirea sistemelor de verificare a vârstei — deși sursa notează că nu este clar cum ar urma să fie realizat acest lucru în practică. Impact comercial: limitări pe publicitatea țintită și profilare Regulile mai prevăd că platformele trebuie să se abțină de la folosirea datelor personale ale copiilor pentru publicitate țintită sau pentru „behavioral profiling” (profilare comportamentală, adică segmentarea utilizatorilor pe baza comportamentului pentru a le livra reclame sau conținut personalizat). Companiile au la dispoziție un an pentru a se conforma noilor reglementări. În context, GSMArena amintește că recent și guvernul britanic a anunțat o interdicție a rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani, într-un demers separat, detaliat într-un material anterior al publicației: GSMArena . [...]
