Știri
Știri din categoria Justiție
Noul șef al DNA a păstrat în echipa sa imediată un consilier-cheie din mandatul anterior, o decizie care contează operațional prin continuitatea conducerii și prin regulile foarte permisive ale numirii în această funcție, potrivit HotNews.
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a acordat miercuri, în unanimitate, avizul prealabil pentru numirea procurorului Dumitru Constantin Călina ca consilier personal al procurorului-șef DNA, Viorel Cerbu. Cerbu a preluat funcția de șef al Direcției Naționale Anticorupție din 15 aprilie.
Călina a fost consilier personal și în mandatul fostului șef al DNA, Marius Voineag, fiind perceput în sistem drept „omul lui Voineag”.
Regulamentul de ordine interioară al DNA prevede că procurorul-șef este ajutat de doi consilieri numiți prin ordin al acestuia. Procurorul-șef îi numește și îi eliberează din funcție, fiind necesar doar avizul prealabil al Secției pentru procurori din CSM.
Un element relevant este că regulamentul nu stabilește condiții specifice de grad sau vechime pentru ocuparea funcției de consilier al procurorului-șef al DNA; singura condiție specifică menționată este solicitarea avizului CSM.
Contactat de HotNews, Viorel Cerbu a spus că a lucrat timp de doi ani cu Dumitru Călina și că acesta este motivul pentru care îl păstrează în funcție.
„Eu am fost coleg cu domnul Călina, am fost amândoi consilieri (n.r.- ai fostului șef al DNA Marius Voineag). Am fost colegi timp de doi ani, în același birou, știu ce poate. Pentru mine asta a contat, profesionalismul lui, pregătirea și capacitatea pe care o are ca să mă poată ajuta. Celelalte chestiuni, ce a fost înainte, fiecare le privește cum dorește.”
Călina a fost numit procuror în octombrie 2020, prin decret semnat de președintele de atunci Klaus Iohannis (decretul este publicat pe site-ul Administrației Prezidențiale).
În 2023, când a fost numit consilier personal de către Marius Voineag, Călina lucra la Parchetul Judecătoriei Craiova și avea trei ani vechime ca procuror titular și doi ani de stagiatură. În septembrie 2024, la un an după numirea ca consilier, a fost promovat la Parchetul Tribunalului Ilfov; HotNews notează că nu are public un CV.
Publicația amintește și informația relatată de Spotmedia, potrivit căreia Călina este finul fostului procuror general Bogdan Licu, în prezent judecător la Curtea Constituțională.
Potrivit declarației de avere din 2023, când a ajuns la DNA, Călina avea împreună cu soția sa în conturi 350.000 de euro (aprox. 1,74 milioane lei), bijuterii de 45.000 de euro (aprox. 224.000 lei) și tablouri de 7.000 de euro (aprox. 35.000 lei). În același document sunt menționate venituri de 161.000 lei din salarii pentru el și 125.000 lei pentru soția sa, precum și 175.000 lei primiți la botezul copilului și o donație de 432.250 lei de la mama procurorului.
În ultima declarație de avere publică, din 2024, Călina a trecut venituri din salarii de 209.656 lei, iar soția sa – 95.145 lei (aflată în concediu pentru creșterea copilului). Tot în 2024, el a consemnat investiții de 1,1 milioane lei în imobiliare (antecontracte pentru două imobile în Voluntari), un împrumut de 301.000 lei acordat directorului Casei de Pensii Satu Mare, Cristian Gheorghe Soponoș, economii de 60.000 de euro (aprox. 298.000 lei) și 51.000 lei, plus bijuterii de 55.000 de euro (aprox. 274.000 lei).
Recomandate
DNA investighează 18 angajați ai MApN după avizarea unor blocuri lângă un depozit de muniție. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune că două blocuri cu 128 de apartamente au fost construite la Pitești la circa 100 de metri de un depozit mare de muniție, deși legea impunea 200 de metri, iar cazul a ajuns la Direcția Națională Anticorupție , potrivit News . Miruță a declarat, vineri, într-o conferință de presă, că avizarea ar fi fost făcută „în aprecierea noastră” ilegal, iar situația seamănă cu un caz anterior de „avizare ilegală” menționat de el la Craiova. Cum s-a ajuns la avizul favorabil Ministrul interimar a explicat că, în aprilie 2019, a fost cerut aviz de la Ministerul Apărării , iar răspunsul a fost negativ. Ulterior, la a treia solicitare – descrisă ca fiind identică și în continuare cu nerespectarea distanței prevăzute de lege – ar fi fost emis un aviz pozitiv, moment care „a ridicat bariera” pentru demararea construcțiilor. „Două luni mai târziu, la o a treia solicitare identică, cu nerespectarea legii, s-a dat aviz pozitiv. Acela a fost momentul în care s-a ridicat bariera pentru a se demara aceste construcţii.” Ce verifică DNA și ce măsuri administrative urmează Potrivit lui Miruță, 18 angajați ai Ministerului Apărării care au avut legătură cu acest caz sunt cercetați de procurorii DNA, inclusiv persoane cu grade mici, dar și un general de brigadă. „Sunt 18 oameni din Ministerul Apărării implicaţi. Toţi au fost trimişi pentru cercetare la DNA, oameni cu grade mai mici, însă inclusiv oameni cu grad de general de brigadă.” Pe linie administrativă, ministrul a spus că urmează să fie notificate Primăria Pitești, Consiliul Județean Argeș și Inspectoratul de Stat în Construcții. În paralel, a cerut șefului Statului Major al Apărării o analiză privind „cum și pe ce cheltuială” ar putea fi mutat depozitul de muniție, dacă aceasta va fi decizia. [...]
Blocajul procedural de la Tribunalul București prelungește incertitudinea asupra conducerii și regulilor interne ale PNL , după ce două judecătoare s-au abținut succesiv din dosarul privind aprobarea noului statut al partidului, potrivit Agerpres . Tribunalul București a amânat dezbaterile în cererea PNL de aprobare a statutului adoptat la Congresul Extraordinar din 21 iunie , după ce judecătoarea Mihaela Luciani a formulat cerere de abținere (admisă pe 16 iulie), iar dosarul a fost repartizat judecătoarei Evelina Vîlcu. La rândul ei, Evelina Vîlcu a cerut abținerea, admisă luni, astfel că dosarul urmează să fie înaintat unui alt magistrat. Miza este direct legată de efectele juridice ale deciziilor luate la Congres: neaprobarea noului statut de către instanță a fost motivul principal pentru care, pe 8 iulie, Tribunalul București a suspendat toate hotărârile adoptate atunci. De ce contează: statutul neînregistrat a dus la suspendarea hotărârilor Congresului În 8 iulie, judecătoarea Mihaela Luciani a suspendat hotărârile Congresului Extraordinar, reținând că deciziile au fost adoptate în baza unui statut modificat care nu era aprobat de instanță. În motivarea indicată de instanță, PNL ar fi trebuit să înregistreze noul statut în registrul partidelor politice înainte de a lua decizii la Congres. Suspendarea a venit în urma unei solicitări depuse de contestatari din partid, care au reclamat că procedura Congresului — de la depunerea candidaturilor și alegerea conducerii până la modificările statutare și măsurile sancționatorii — s-a desfășurat pe baza unor dispoziții care, la acel moment, nu intraseră în vigoare și nu puteau produce efecte juridice. Printre reclamanți sunt menționați Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Ce hotărâri au fost suspendate Instanța a suspendat, între altele, hotărârile Congresului prin care: Ilie Bolojan a fost reales președinte al partidului; era reconfirmată poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD; se stabilea excluderea din partid a membrilor care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD; se solicita demisia din partid a unor membri importanți din tabăra contestatarilor, respectiv Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Totodată, a fost suspendată și modificarea statutului prin care PNL urmărea, între altele, introducerea formulei moțiunilor pentru candidaturi la congres, crearea Biroului Permanent Național ca principală structură internă de conducere și întărirea disciplinei de partid. În acest context, amânarea dezbaterilor pe fondul cererii de aprobare a statutului — cauzată de abținerile succesive — întârzie o clarificare judiciară care condiționează efectele deciziilor luate la Congresul din 21 iunie. [...]
Ministra de Externe Oana Țoiu spune că a părăsit o recepție din Washington după ce unul dintre frații Tate a încercat să intre în vorbă cu un grup în care se afla , potrivit HotNews . Episodul ridică o problemă de protocol și de gestionare a riscurilor reputaționale în contexte diplomatice, în condițiile în care frații Tate sunt vizați de anchete penale în România și au fost arestați recent în SUA la solicitarea Marii Britanii. Țoiu a relatat într-un interviu pentru Adevărul că recepția a avut loc săptămâna trecută, în Washington, și a fost organizată de Paolo Zampolli, prezentat drept emisarul lui Donald Trump pentru România. Evenimentul ar fi avut loc cu o zi înaintea întâlnirii ministrei cu Marco Rubio. Ce spune ministra despre incident și de ce a plecat În relatarea sa, ministra afirmă că prezența fraților Tate nu a fost semnalată părții române atunci când a fost transmisă invitația și că delegația nu avea control asupra listei de invitați. „În momentul în care a fost semnalată prezența fraților Tate acolo, de altfel unul din frații Tate ne-a abordat într-un grup mai larg de conversație, evident că am cerut să plec.” Țoiu susține că discuțiile erau publice, în cadru public, în prezența mai multor persoane, și că a ales să părăsească recepția când unul dintre frați a încercat să deschidă o conversație într-un grup în care se afla și ea. „În acel moment am plecat eu și mai mulți dintre cei prezenți de la acea recepție.” Ministra mai spune că nu a existat nicio conversație privată „1 la 1” și nicio discuție oficială legată de dosarele fraților Tate, adăugând că a dat instrucțiuni echipei din ambasadă ca orice cerere de întrevedere în acest sens să nu primească răspuns afirmativ din partea României. Contextul juridic: arestarea din SUA și dosarele din România Andrew Tate și Tristan Tate au fost arestați sâmbătă seară la Miami de autoritățile federale americane, la solicitarea Marii Britanii, care urmărește extrădarea lor, potrivit informațiilor prezentate. Procurorii britanici îl acuză pe Andrew Tate (39 de ani) de șapte fapte de viol și alte infracțiuni, inclusiv trafic sexual și pornografie infantilă, iar pe Tristan Tate (38 de ani) de agresiune sexuală, două fapte de viol și trei infracțiuni legate de organizarea sau facilitarea traficului de persoane în scopul exploatării sexuale. În România, frații Tate sunt în continuare cercetați penal, fiind acuzați, între altele, de trafic de minori, relații sexuale cu un minor și spălare de bani, precum și de trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat pentru exploatarea sexuală a femeilor. În noiembrie 2024, instanța a trimis dosarul de trafic de persoane, viol și formarea unui grup infracțional înapoi la procurori, iar în aprilie 2026 Tribunalul București le-a ridicat toate măsurile preventive de control judiciar. La începutul lunii iulie 2026, DIICOT a anunțat extinderea cercetărilor, cu infracțiuni suplimentare față de acuzațiile de la finalul lui 2024. [...]
Infracțiunile de contrafacere depistate la frontieră au crescut cu peste 28% în S1 2026 , iar volumul de bunuri suspecte indică o presiune mai mare pe controalele vamale și pe lanțurile comerciale care pot fi alimentate cu marfă falsificată, potrivit Agerpres , care citează bilanțul Poliției de Frontieră pentru primul semestru. În primele șase luni din 2026, polițiștii de frontieră au constatat 231 de infracțiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală. În urma controalelor, au fost găsite cantități mari de produse cu însemnele unor mărci internaționale protejate, „susceptibile a fi contrafăcute”, conform Biroului de presă al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) . Între bunurile identificate se numără: aproximativ 128.000 de articole de îmbrăcăminte și lenjerie; aproape 6.000 de perechi de încălțăminte; peste 64.000 de produse cosmetice și de parfumerie; aproximativ 2.500 de articole de marochinărie; aproape 2.700 de căști pentru telefoane mobile; aproape 6.700 de jucării. Capturi pe DN5 și valori estimate în milioane de lei IGPF indică drept exemple „cazuri reprezentative” mai multe capturi realizate de polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, în acțiuni operative desfășurate pe DN5. În aprilie, în cadrul acțiunii „SPRING MIGRATION”, au fost descoperite aproape 10.000 de articole vestimentare, cosmetice și produse de parfumerie susceptibile a fi contrafăcute, estimate la peste 2,5 milioane de lei. Tot în martie, în acțiuni de tip „BLITZ”, polițiștii de frontieră au indisponibilizat peste 16.000 de produse (îmbrăcăminte, încălțăminte, cosmetice și parfumerie), cu o valoare estimată de peste 3,2 milioane de lei, „dacă ar fi fost comercializate ca produse originale”, potrivit IGPF. „În toate situațiile, bunurile purtau însemnele unor mărci protejate, iar persoanele implicate nu au putut prezenta documente de proveniență sau de autenticitate.” Ce urmează: dosare penale și trimiterea cauzelor la parchete Bunurile au fost ridicate pentru continuarea cercetărilor, iar în fiecare caz au fost întocmite dosare penale pentru punerea în circulație a unor produse purtând mărci identice sau similare cu mărci înregistrate. La finalizarea cercetărilor, măsurile legale urmează să fie dispuse prin unitățile de parchet competente, conform aceleiași surse. [...]
Arestarea fraților Tate în Miami deschide procedura de extrădare cerută de Regatul Unit , într-un dosar cu acuzații multiple care ridică miza juridică internațională în cazul celor doi, potrivit news.ro . Andrew și Tristan Tate au fost arestați sâmbătă la Miami de autoritățile federale, a anunțat Serviciul Șerifilor Federali din SUA (US Marshals Service) . Informația a fost relatată de BBC, iar potrivit The Guardian detaliile acuzațiilor nu au fost făcute publice imediat, mandatul de arestare fiind secret, conform unui purtător de cuvânt al serviciului. Arestările ar fi avut loc în urma unei cereri de extrădare din partea Regatului Unit, potrivit unei persoane familiarizate cu cazul, citată sub condiția anonimatului. Ce acuzații sunt invocate în Regatul Unit Un comunicat al Serviciului de Procuratură al Coroanei (CPS) arată că Andrew Tate (39 de ani) a fost acuzat de noi fapte, între care: șapte capete de acuzare de viol; trei capete de acuzare de organizare sau facilitare a traficului de persoane în scopul exploatării sexuale; trei capete de acuzare de agresiune care a provocat vătămări corporale reale; 19 capete de acuzare suplimentare pentru infracțiuni legate de imagini indecente cu minori și pornografie extremă. În cazul lui Tristan Tate (38 de ani), CPS menționează, între altele: o acuzație de agresiune sexuală; două acuzații de viol; trei acuzații de organizare sau facilitare a traficului de persoane în scopul exploatării sexuale. Acuzațiile se referă la fapte care ar fi avut loc în perioada iulie 2010 – august 2017, potrivit raportului CPS. Context: dosare separate și poziția apărării CPS mai arată că frații Tate sunt căutați în Regatul Unit și că au fost deja puși sub acuzare într-un dosar separat cu 21 de capete de acuzare, inclusiv viol, vătămare corporală gravă și trafic de persoane. În dosarul inițial, Andrew Tate se confruntă cu 10 capete de acuzare, iar Tristan Tate cu 11, potrivit aceleiași surse. Cei doi au negat toate acuzațiile. Avocatul lor, Joseph McBride , a transmis într-un comunicat după arestare că „lumea știe că Andrew și Tristan sunt nevinovați”. În paralel, frații Tate au fost acuzați și în România de trafic de persoane, viol și constituire de grupare criminală organizată, după arestarea lor din decembrie 2022; ei au negat acuzațiile, iar cazul „nu a avansat din cauza unor nereguli juridice și procedurale”, conform informațiilor citate. [...]
Parchetul General cere resurse suplimentare pentru eficiență după observațiile din raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept, arătând că documentul „nu confirmă existența unor disfuncționalități sistemice” în activitatea Ministerului Public , potrivit Biziday . Reacția vine după publicarea raportului „Rule of Law” pentru cele 27 de state membre. În cazul României, documentul include critici legate de evoluțiile din justiție în ultimul an, inclusiv faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat Comitetul Bolojan pentru analiza legislației din justiție și că România ar fi făcut puține progrese în combaterea corupției din sistemul judiciar, conform unei relatări G4Media . Miza: capacitatea operațională a parchetelor Ministerul Public susține că raportul nu indică „disfuncționalități sistemice” și nici nu validează ideea că „actualul cadru normativ” ar fi generat, prin el însuși, un regres al funcționării sistemului judiciar. În același timp, instituția reafirmă că are ca priorități combaterea corupției, criminalității organizate, traficului de persoane, criminalității economico-financiare și a infracționalității informatice. Parchetul General indică drept direcții de lucru consolidarea capacității operaționale, specializarea procurorilor, digitalizarea activității și reducerea duratei procedurilor, „în limitele competențelor sale legale”. Ce solicită Parchetul General și ce urmează Instituția apreciază că funcționarea eficientă a parchetelor și soluționarea cauzelor „într-un termen rezonabil” depind de: resurse umane și materiale adecvate; un cadru legislativ stabil. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție își declară disponibilitatea de a contribui la implementarea recomandărilor Comisiei Europene, cu obiectivul consolidării unui sistem judiciar „independent, eficient și credibil”. [...]
