Știri
Știri din categoria Justiție
Noul șef al DNA a păstrat în echipa sa imediată un consilier-cheie din mandatul anterior, o decizie care contează operațional prin continuitatea conducerii și prin regulile foarte permisive ale numirii în această funcție, potrivit HotNews.
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a acordat miercuri, în unanimitate, avizul prealabil pentru numirea procurorului Dumitru Constantin Călina ca consilier personal al procurorului-șef DNA, Viorel Cerbu. Cerbu a preluat funcția de șef al Direcției Naționale Anticorupție din 15 aprilie.
Călina a fost consilier personal și în mandatul fostului șef al DNA, Marius Voineag, fiind perceput în sistem drept „omul lui Voineag”.
Regulamentul de ordine interioară al DNA prevede că procurorul-șef este ajutat de doi consilieri numiți prin ordin al acestuia. Procurorul-șef îi numește și îi eliberează din funcție, fiind necesar doar avizul prealabil al Secției pentru procurori din CSM.
Un element relevant este că regulamentul nu stabilește condiții specifice de grad sau vechime pentru ocuparea funcției de consilier al procurorului-șef al DNA; singura condiție specifică menționată este solicitarea avizului CSM.
Contactat de HotNews, Viorel Cerbu a spus că a lucrat timp de doi ani cu Dumitru Călina și că acesta este motivul pentru care îl păstrează în funcție.
„Eu am fost coleg cu domnul Călina, am fost amândoi consilieri (n.r.- ai fostului șef al DNA Marius Voineag). Am fost colegi timp de doi ani, în același birou, știu ce poate. Pentru mine asta a contat, profesionalismul lui, pregătirea și capacitatea pe care o are ca să mă poată ajuta. Celelalte chestiuni, ce a fost înainte, fiecare le privește cum dorește.”
Călina a fost numit procuror în octombrie 2020, prin decret semnat de președintele de atunci Klaus Iohannis (decretul este publicat pe site-ul Administrației Prezidențiale).
În 2023, când a fost numit consilier personal de către Marius Voineag, Călina lucra la Parchetul Judecătoriei Craiova și avea trei ani vechime ca procuror titular și doi ani de stagiatură. În septembrie 2024, la un an după numirea ca consilier, a fost promovat la Parchetul Tribunalului Ilfov; HotNews notează că nu are public un CV.
Publicația amintește și informația relatată de Spotmedia, potrivit căreia Călina este finul fostului procuror general Bogdan Licu, în prezent judecător la Curtea Constituțională.
Potrivit declarației de avere din 2023, când a ajuns la DNA, Călina avea împreună cu soția sa în conturi 350.000 de euro (aprox. 1,74 milioane lei), bijuterii de 45.000 de euro (aprox. 224.000 lei) și tablouri de 7.000 de euro (aprox. 35.000 lei). În același document sunt menționate venituri de 161.000 lei din salarii pentru el și 125.000 lei pentru soția sa, precum și 175.000 lei primiți la botezul copilului și o donație de 432.250 lei de la mama procurorului.
În ultima declarație de avere publică, din 2024, Călina a trecut venituri din salarii de 209.656 lei, iar soția sa – 95.145 lei (aflată în concediu pentru creșterea copilului). Tot în 2024, el a consemnat investiții de 1,1 milioane lei în imobiliare (antecontracte pentru două imobile în Voluntari), un împrumut de 301.000 lei acordat directorului Casei de Pensii Satu Mare, Cristian Gheorghe Soponoș, economii de 60.000 de euro (aprox. 298.000 lei) și 51.000 lei, plus bijuterii de 55.000 de euro (aprox. 274.000 lei).
Recomandate
Președintele Nicușor Dan a anunțat recent semnarea unor decrete pentru numirea unor noi lideri în sistemul judiciar, subliniind că așteaptă o dinamizare a activității parchetelor și o implicare mai eficientă în combaterea corupției și a criminalității . Potrivit Euronews , aceste numiri sunt menite să răspundă așteptărilor românilor în ceea ce privește eficiența sistemului judiciar. Numiri și calendarul acestora Nicușor Dan a semnat decretele pentru numirea Cristinei Chiriac ca procuror general, a lui Viorel Cerbu ca procuror-șef DNA și a lui Codrin Miron ca procuror-șef DIICOT . Aceștia își vor începe mandatele pe 15 aprilie. De asemenea, au fost numiți Marius Voineag ca procuror adjunct al Parchetului General, Marinela Mincă și Marius Ștefan ca procurori-șefi adjuncți DNA, și Alex Florența ca procuror-șef adjunct DIICOT. Voineag și Mincă își vor începe activitatea pe 30 iunie, când se eliberează pozițiile respective. Președintele a respins candidatura lui Gil Julien Grigore Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT, subliniind importanța unei selecții riguroase. Așteptări și obiective Nicușor Dan a transmis că principala așteptare de la noii șefi ai parchetelor este creșterea eficienței în combaterea corupției. DNA se va ocupa de marea corupție, în timp ce Parchetul General va gestiona corupția curentă. Președintele a subliniat și rolul DIICOT în destructurarea marilor rețele de droguri și evaziune fiscală, fenomene care afectează grav societatea și bugetul statului. „Așteptarea pe care o am de la parchete și de la șefii parchetelor din România este o dinamizare a activității, pentru a răspunde așteptărilor românilor”, a declarat Nicușor Dan. Comunicare și provocări Președintele a cerut noilor procurori-șefi să îmbunătățească comunicarea atât cu subordonații, cât și cu publicul. El a evidențiat deficiențele cu care se confruntă procurorii, inclusiv probleme legislative și lipsa de echipamente. De asemenea, a menționat dificultățile întâmpinate de Parchetul General în gestionarea Secției speciale de anchetare a magistraților. Nicușor Dan a transmis un mesaj clar procurorilor, subliniind că meseria lor este una de vocație, menită să combată infracționalitatea care afectează societatea. Clarificări privind procesul de numire Președintele a respins acuzațiile conform cărora numirile ar fi fost influențate politic, afirmând că procedura a urmat pașii legali și nu a fost influențată de propunerile PSD. El a explicat că procesul de selecție a fost unul instituțional, nu politic. „Acuz de rea credință pe cei care știau informația și au emis-o în mod voit fals”, a afirmat Nicușor Dan . Rolul adjuncților și alegerea Cristinei Chiriac Nicușor Dan a clarificat că adjuncții au un rol administrativ și nu influențează deciziile majore, care sunt luate de conducerea principală a parchetelor. Alegerea Cristinei Chiriac a fost rezultatul unor consultări extinse cu procurori din sistem, fiind menționată frecvent pentru performanțele obținute la DNA Iași. Președintele a evidențiat rezultatele echipei de la Iași, care a trimis în judecată figuri importante precum președintele CJ Iași și primarul din Iași, subliniind că evaluarea activității parchetelor nu trebuie să se rezume doar la numărul de rechizitorii. În final, Nicușor Dan a atras atenția asupra dificultăților generate de schimbările legislative și de deciziile instanțelor, care afectează modul în care sunt gestionate cazurile de corupție. [...]
Cristina Chiriac își începe mandatul de procuror general cu o miză de credibilitate pentru parchete , anunțând că va urmări o activitate „eficientă, transparentă și predictibilă” a Ministerului Public, potrivit Digi24 . Ea a preluat miercuri funcția la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru o perioadă de trei ani. În prima declarație după învestire, Chiriac a spus că își asumă responsabilitatea „sub semnul legalității, imparțialității și profesionalismului”, în beneficiul cetățenilor. Mesajul ei pune accent pe refacerea încrederii publice în actul de justiție, într-un moment în care numirile la vârful marilor parchete au fost intens discutate în spațiul public. Prioritățile anunțate pentru mandat Chiriac indică drept direcții de lucru, în principal: consolidarea încrederii publice în justiție printr-o activitate „eficientă, transparentă și predictibilă” a parchetelor; întărirea capacității instituționale și protejarea independenței procurorilor; promovarea unui climat profesional bazat pe integritate și respect reciproc; combaterea corupției și a infracțiunilor considerate prioritare pentru Ministerul Public, „cu fermitate”, dar cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Contextul numirilor la conducerea parchetelor Cu o săptămână înainte, președintele Nicușor Dan a semnat decretele de numire pentru mai multe funcții de conducere: Cristina Chiriac la Parchetul General, Viorel Cerbu la DNA și Codrin-Horațiu Miron la DIICOT, alături de numiri pentru posturi de adjuncți. Președintele nu a semnat decretul de numire a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici ca procuror-șef adjunct DIICOT. Tot Nicușor Dan a respins afirmațiile potrivit cărora „numirile sunt ale PSD” și a justificat opțiunile prin discuții informale cu procurori și prin performanțele unor structuri, inclusiv DNA Iași , condusă anterior de Cristina Chiriac. În acest context, șeful statului a spus că a fost „extrem de surprins” de „atacurile” la adresa acesteia și a invocat trimiterile în judecată realizate de structura respectivă în perioada în care a fost condusă de Chiriac. Ce urmează Din declarațiile publice, direcția imediată a noului mandat este legată de modul în care Parchetul General va livra rezultate și va funcționa mai previzibil și mai transparent. Sursa citată nu oferă, deocamdată, un calendar sau măsuri concrete de implementare pentru aceste obiective. [...]
Decizia unui judecător de a trimite mai departe dosarul soției premierului Pedro Sánchez ridică presiunea politică asupra guvernului spaniol , după ce magistratul a închis ancheta și a considerat că există suficiente indicii pentru continuarea procedurilor pentru patru infracțiuni, potrivit HotNews , care citează Euronews.it. Judecătorul Juan Carlos Peinado a fost de acord cu urmărirea penală pentru Begoña Gómez , soția premierului spaniol, pentru presupuse fapte de trafic de influență, corupție în afaceri, deturnare de fonduri publice și delapidare. În schimb, acuzația de „intruziune profesională” a fost respinsă din lipsă de probe. Rezoluția îi vizează și pe consultantul Cristina Álvarez și pe omul de afaceri Juan Carlos Barrabés, care sunt, de asemenea, urmăriți penal în cadrul aceleiași anchete. Judecătorul a acordat părților un termen de cinci zile pentru a solicita deschiderea procedurii sau pentru a depune memoriile apărării, înainte de o posibilă trimitere în judecată. Ce investighează dosarul Ancheta se concentrează pe activitatea lui Begoña Gómez la Universitatea Complutense din Madrid și pe relațiile sale cu oameni de afaceri, în contextul unor proiecte și colaborări profesionale promovate de instituție. Cazul a început în 2024, în urma unei plângeri depuse de organizația Manos Limpias, ulterior completată cu alte acuzații. Reacții politice și mesajul premierului Decizia a fost anunțată în timpul unei vizite oficiale a premierului în China, unde acesta este însoțit de soția sa; guvernul și PSOE susțin că momentul nu este întâmplător. Guvernul a criticat conținutul hotărârii, inclusiv referirile la „regimuri absolutiste”, considerate incompatibile cu un sistem democratic, iar mai mulți miniștri au ieșit public în apărarea lui Gómez. De cealaltă parte, Partidul Popular a catalogat situația drept „absolut incredibilă”, iar Vox a salutat decizia și a cerut ca următorul pas să fie urmărirea penală a lui Sánchez. Întrebat la Beijing, după întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping, Pedro Sánchez a spus că nu va comenta pe larg și a cerut justiției „să-și facă treaba”. „Cer sistemului judiciar să-și facă treaba. Sunt convins că timpul va pune totul și pe fiecare la locul lui.” [...]
Parchetul olandez cere până la 5,5 ani de închisoare în dosarul jafului Tezaurului Dacic , într-un caz care scoate în evidență cum acordurile procedurale și cooperarea pentru recuperarea bunurilor pot reduce semnificativ pedepsele, potrivit Mediafax . Procurorii au solicitat pedepse cu închisoarea de până la 5,5 ani pentru cei trei suspecți în jaful de artă de la Muzeul Drents , informație atribuită de publicație site-ului nos.nl. Pedepse cerute: diferențe între suspecți și miza „acordului procedural” Cea mai mare pedeapsă este cerută pentru Bernhard Z., care a refuzat să încheie un acord procedural cu Parchetul, motivând că nu a fost implicat direct în furt. Pentru ceilalți doi suspecți, Parchetul a cerut o pedeapsă mai mică, de puțin peste 3,5 ani de închisoare, în cadrul unei convenții anterioare care ar prevedea o pedeapsă redusă în schimbul returnării prăzii. Operațiunea sub acoperire și rolul lui Jan B. Procesul a început la Tribunalul Assen , într-o sală descrisă ca fiind plină, unde au fost prezente și rude ale suspecților. Jan B., cel mai tânăr din grup (21 de ani), a fost ultimul arestat și, potrivit relatării, a fost folosit de poliția și sistemul judiciar olandez într-o operațiune sub acoperire menită să apropie ancheta de comorile furate. Conform aceleiași surse, agenții sub acoperire au ajuns la Jan B. prin fratele său mai mic, contactat într-un supermarket la începutul lui martie 2025. Fratele ar fi primit 500 de euro și un telefon, cu rugămintea de a i-l da lui Jan B. pentru a lua legătura. Agenții i-ar fi spus că vor să cumpere obiectele pentru 400.000 de euro, iar Jan B. ar fi răspuns că „a făcut-o în echipă” și că trebuie să discute cu ceilalți. Ulterior, el a mers la cină cu agenții și a considerat oferta prea mică, iar arestarea sa a avut loc pe 24 aprilie 2025. Presiune în dosar și poziția apărării, potrivit relatării din instanță În timpul procesului, Jan B. nu ar fi răspuns întrebărilor judecătorului, care a remarcat că în dosar există „o presiune considerabilă” asupra lui. Jan B. a susținut că i-a mințit pe agenții sub acoperire în legătură cu multe aspecte și a invocat presiuni „inacceptabile” care l-ar fi determinat să spună „lucruri care nu sunt adevărate”. „Am avut de-a face cu infractori. Am fost chiar amenințat.” Reacția familiei și profilul celui mai tânăr suspect În sală s-a aflat și mama lui Jan B., descrisă ca fiind șocată de acuzațiile care îl vizează. Potrivit publicației NH, citată în material, Jan B. îi cunoștea pe ceilalți suspecți prin relația lui cu pictura, iar mama îl consideră „naiv” și „ușor de influențat”, menționând că ar fi singurul fără cazier judiciar. Cei trei suspecți ar fi dorit să se prevaleze de dreptul de a tăcea, iar materialul notează că starea lor interioară ar fi fost vizibilă în sala de judecată. [...]
Departamentul Justiției din SUA cere anularea condamnărilor pentru „conspirație sedițioasă” în dosarul Capitoliu , o mișcare care, dacă va fi acceptată de un judecător, ar elimina cele mai grave verdicte din ancheta federală privind atacul din 6 ianuarie 2021 și ar schimba semnificativ linia de aplicare a legii în astfel de cazuri, potrivit news.ro . Solicitarea vizează condamnările pentru conspirație sedițioasă ale unor membri ai grupărilor Proud Boys și Oath Keepers , considerate până acum una dintre victoriile importante ale administrației Biden în urmărirea penală a celor acuzați că au inspirat atacul asupra Capitoliului. Ce s-ar schimba dacă instanța acceptă cererea Dacă un judecător aprobă solicitarea, ar fi șterse cele mai grave condamnări din ancheta extinsă privind revolta de la Capitoliu, descrisă ca una dintre cele mai mari investigații federale din istoria SUA. Demersul vine în contextul în care președintele Donald Trump a criticat constant urmărirea penală de după 6 ianuarie, pe care a numit-o o nedreptate împotriva susținătorilor săi, referindu-se la unii dintre cei închiși drept „ostatici”. Contextul politic și juridic: grațieri și anulări În prima zi de mandat, Trump a acordat grațieri pentru peste 1.000 de persoane condamnate în legătură cu atacul: toți inculpații, cu excepția a 14 persoane, au fost grațiați, iar în cazul celor 14 pedepsele au fost comutate. Potrivit unei surse familiare citate în material, o persoană a fost grațiată în martie 2025, iar o a doua a avut condamnarea anulată în acest an. Departamentul afirmă acum că pentru ceilalți 12 — opt membri și asociați ai Oath Keepers și patru ai Proud Boys — condamnările ar trebui anulate. Cine sunt inculpații vizați Conform informațiilor prezentate, anularea ar putea privi: Oath Keepers : Stewart Rhodes, Kelly Meggs, Kenneth Harrelson, Jessica Watkins, Roberto Minuta, Edward Vallejo, Joseph Hackett și David Moerschel; Proud Boys : Ethan Nordean, Joseph Biggs, Zachary Rehl și Dominic Pezzola. Nick Smith, avocatul lui Ethan Nordean, a declarat pentru CNN că este „recunoscător” Departamentului Justiției pentru efortul de a anula condamnarea clientului său și a susținut că este bine ca acuzațiile de sedițiune să nu fie folosite pentru „proteste care se transformă în revolte”. De ce contează: semnal pentru strategia de urmărire penală Anularea condamnărilor ar reprezenta și o lovitură majoră pentru Departamentul de Justiție din perioada Biden, care a argumentat în trei procese că atacul nu a fost doar un protest politic scăpat de sub control, ci un atac violent asupra democrației și un efort de a-l împiedica pe Joe Biden să ajungă la Casa Albă. Xochitl Hinojosa, fost director al Biroului de Afaceri Publice al Departamentului de Justiție în mandatul lui Biden, a spus că decizia administrației Trump „a oferit încă un semn de recunoaștere” persoanelor care au conspirat împotriva guvernului SUA, au luat cu asalt Capitoliul și au atacat forțele de ordine. În paralel, ancheta federală a rămas una de amploare: procurorii au acuzat peste 1.580 de persoane și au obținut aproximativ 1.270 de condamnări, după ce Departamentul de Justiție și FBI au lansat o investigație națională pentru identificarea și arestarea participanților la revoltă. [...]
Noii procurori-șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT intră în mandat cu o miză directă pe combaterea corupției și a evaziunii , după ce președintele Nicușor Dan a cerut „dinamizarea” activității parchetelor și destructurarea rețelelor mari de droguri și evaziune fiscală, potrivit Agerpres . Mandatele, cu durata de trei ani, încep miercuri pentru: Cristina Chiriac – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; Ioan-Viorel Cerbu – procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) ; Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) . Tot miercuri își încep activitatea și doi adjuncți: Alex-Florin Florența (procuror-șef adjunct al DIICOT) și Marius-Ionel Ștefan (procuror-șef adjunct al DNA). Ce a cerut președintele de la noile conduceri Săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat decretele de numire, în urma propunerilor primite de la ministrul Justiției, Radu Marinescu. Șeful statului a legat explicit așteptările de priorități cu impact bugetar și social, inclusiv evaziunea fiscală. „De la DIICOT îmi doresc destructurarea marilor rețele de droguri și a marilor rețele de evaziune fiscală. (...) evaziunea fiscală afectează bugetul statului.” În același mesaj, președintele a spus că DNA ar trebui să se ocupe de „marea corupție”, iar Parchetul General de „corupția curentă”, și a cerut ca noii șefi să comunice constant atât cu procurorii din subordine, cât și în spațiul public. Miza operațională: dosare „de impact” și reducerea blocajelor Președintele a indicat și o problemă de funcționare internă: procurorii ar fi ajuns „funcționari apăsați de mii de dosare”, fără timp pentru cauze cu impact major. În acest context, el a vorbit despre nevoia de simplificare și standardizare a activității de rutină, pentru a elibera resurse către dosarele importante. Totodată, a menționat, în legătură cu Parchetul General, „blocajul pe Secția specială de anchetare a magistraților”, ca temă care ar urma să fie abordată în discuțiile cu noile conduceri. [...]
