Știri
Știri din categoria Justiție
Amânarea repetată a Curții Supreme prelungește blocajul asupra despăgubirilor de 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) pe care Donald Trump le datorează lui E. Jean Carroll, după ce instanța a reprogramat de 15 ori discutarea apelului depus de președinte, arată o analiză CNN.
Cazul vizează verdictul unui juriu federal din New York, care a stabilit că Trump a abuzat-o sexual și a defăimat-o pe E. Jean Carroll, fostă editorialistă de revistă, acordându-i acesteia 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei). Apelul lui Trump a ajuns pe agenda judecătorilor Curții Supreme înaintea unei reuniuni din 27 februarie, dar a fost retras „fără explicații” cu o zi înainte, iar de atunci a fost reprogramat de 15 ori.
Potrivit analizei, Curtea Supremă nu își explică, de regulă, modul de gestionare a apelurilor aflate în așteptare și nu a oferit detalii nici în acest dosar. Un scenariu este că unul sau mai mulți judecători redactează o opinie; altul, că instanța așteaptă alte apeluri conexe din disputa Trump–Carroll, care ar putea ajunge curând pe masa Curții.
Întârzierea îl avantajează pe Trump, în măsura în care amână executarea verdictului de 5 milioane de dolari, pronunțat în urmă cu peste trei ani, notează publicația. Între timp, miza financiară totală a litigiilor a crescut: după un al doilea proces, Trump a pierdut separat un caz de 83 milioane de dolari (aprox. 382 milioane lei), iar CNN arată că, incluzând dobânzile, Trump îi datorează lui Carroll peste 100 milioane de dolari.
Steve Vladeck, profesor la Georgetown și analist CNN pe zona Curții Supreme, spune că neobișnuit nu este doar numărul reprogramărilor, ci lipsa unei justificări convingătoare pentru ele. În opinia sa, cea mai probabilă explicație este că instanța așteaptă alte apeluri care urmează să fie depuse, chiar dacă dosarele ridică probleme juridice diferite.
Carroll l-a dat în judecată pe Trump inițial în 2019 pentru defăimare, apoi din nou în 2022 pentru defăimare și agresiune, după adoptarea unei legi la nivel de stat care a permis victimelor abuzurilor sexuale să depună acțiuni civile pentru fapte mai vechi. Într-o particularitate procedurală, procesul din 2022 a ajuns primul la judecată și a generat verdictul de 5 milioane de dolari aflat acum la Curtea Supremă.
În acest apel, Trump susține că judecătorul federal Lewis Kaplan ar fi făcut erori, inclusiv prin admiterea unor mărturii ale altor două femei care au afirmat că au fost agresate sexual de Trump în trecut și prin permiterea prezentării în fața juriului a înregistrării „Access Hollywood” din 2005. Kaplan a considerat înregistrarea relevantă pentru a evalua probabilitatea ca Trump să fi avut în trecut contacte sexuale fără consimțământ.
O Curte federală de apel (2nd US Circuit) a menținut verdictul de 5 milioane de dolari, iar Trump a epuizat ulterior și o încercare de rejudecare la nivelul completului extins, înainte de a ajunge la Curtea Supremă. În paralel, dosarul din 2019 (cel cu 83 milioane de dolari) este așteptat să ajungă la Curtea Supremă „în zilele următoare”, potrivit CNN.
Un element care poate influența calendarul: avocații lui Trump au transmis într-o scrisoare din 2 iunie că intenționează să atace la Curtea Supremă și verdictul din al doilea caz „în următoarea lună” și au sugerat că instanța „ar putea dori să analizeze petițiile împreună”. În acest scenariu, o decizie privind acceptarea sau respingerea apelului deja depus ar putea fi împinsă spre toamnă, având în vedere modul de programare al Curții.
Separat, CNN notează că Departamentul de Justiție a deschis luna trecută o investigație penală care o vizează pe Carroll, axată pe suspiciuni de mărturie mincinoasă în declarații legate de apelul aflat pe rol. Curtea Supremă a reintrodus din nou cazul pe agendă pentru ședința de joi, după ce luni îl adăugase încă o dată pe lista de discutare.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan spune că informațiile publice din dosarul DNA al lui Ciprian Ciucu trebuie să vină doar din comunicările oficiale , invocând nevoia de a opri „justiția la TV” și scurgerile din anchete, potrivit HotNews . Întrebat sâmbătă, la Istanbul , de unde știe că în dosarul penal deschis de DNA pe numele lui Ciprian Ciucu ar exista stenograme, în condițiile în care DNA nu a anunțat acest lucru, Nicușor Dan a susținut că „normalitatea” este ca publicul să cunoască doar ce comunică instituția. În același timp, a admis că existența unor „indicii” invocate de procurori presupune și probe care nu sunt publice. „Ce am spus ieri și ce reafirm azi este că ce cunoaștem toți din dosarul acela este ce comunică DNA-ul și așa e normal să fie.” Miza: limitarea scurgerilor din dosare și presiunea publică pe anchete Declarațiile vin după ce, cu o zi înainte, de la Bruxelles, președintele afirmase că „în sfârșit, nu mai avem stenograme din dosar” ajunse în spațiul public. Nicușor Dan a legat subiectul de practica din anii trecuți, când, spune el, anchetele ajungeau în dezbaterea publică înainte de finalizarea rechizitoriilor. „Ani de zile am făcut justiția la TV, înainte ca procurorul să scrie rechizitoriul.” Contextul dosarului Ciucu, așa cum a fost comunicat public În dosarul menționat, Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, este acuzat de DNA de luare de mită în perioada noiembrie–decembrie 2025. Conform informațiilor comunicate de procurori, ar fi primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite – servicii de publicitate și consultanță electorală – în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. Ce nu rezultă din declarațiile președintelui și din comunicarea citată este dacă în dosar există sau nu stenograme; Nicușor Dan a indicat doar că publicul nu ar trebui să aibă acces la astfel de elemente în afara canalelor oficiale. [...]
Audierea unei jurnaliste la DNA arată extinderea anchetei în dosarul Ciucu : moderatoarea TV Denise Rifai a ajuns vineri la Direcția Națională Anticorupție , unde „ar fi audiată” în dosarul care îl vizează pe Ciprian Ciucu, potrivit G4Media , care citează Mediafax. Informația indică faptul că ancheta DNA continuă cu audieri de persoane din afara administrației, însă articolul nu precizează calitatea în care este audiată Denise Rifai și nici obiectul exact al audierii. Potrivit aceleiași surse, joi Secția a II-a a DNA a dispus măsura preventivă a controlului judiciar în cazul lui Ciprian Ciucu. G4Media mai notează că primarul Capitalei a respins acuzațiile și s-a declarat nevinovat. [...]
O rețea care a folosit peste 400 de români drept „săgeți” pentru deschiderea de conturi în Marea Britanie a facilitat fraude bancare estimate la cel puțin 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane de lei) , potrivit unei investigații publicate de Libertatea . Cazul arată cum vulnerabilitatea socială a fost transformată într-o „infrastructură” de spălare a banilor, cu efect direct asupra companiilor și instituțiilor păgubite în mai multe țări. Potrivit Eurojust , anchetatorii au identificat 113 victime (persoane fizice, firme și autorități locale), iar profitul grupării este estimat la minimum 3 milioane de euro, obținut prin scheme de fraudă și transferuri succesive menite să ascundă proveniența banilor. Cum funcționa mecanismul: conturi pe numele „săgeților”, bani scoși din sistem Un exemplu descris în material pornește din martie 2020, când Primăria Rueil-Malmaison (Franța) a plătit o factură falsificată de 23.692 de euro, iar banii au ajuns într-un cont din Marea Britanie pe numele unui român din Bâscenii de Jos (Buzău). Bărbatul a declarat că a fost dus la bancă de un consătean și pus să deschidă contul, fiind „titular” doar formal. Schema avea nevoie de volume mari de conturi pentru a „rupe” traseul banilor prin transferuri în cascadă. În paralel cu fraudele comise de cumpărătorii conturilor, o grupare din România se ocupa de recrutare și de deschiderea conturilor pe numele unor persoane vulnerabile, apoi de vânzarea accesului la aceste conturi. Recrutarea: promisiuni de muncă în Anglia și conturi deschise online Un moment-cheie al anchetei a fost un apel la 112 din 20 aprilie 2022, când un bărbat din Maxenu (Buzău) a reclamat că pe numele lui și al altor consăteni au fost deschise conturi la bănci din Marea Britanie. Recrutorii le-ar fi propus oamenilor să plece „la cules de ceapă”, cu promisiunea unui salariu lunar și fără costuri pentru pașapoarte, transport sau cazare. În apartamentul unde erau duși, fiecare primea un telefon mobil, iar conturile erau deschise online. Bărbatul care a sesizat poliția a plecat cu telefonul și a cerut ajutor, suspectând că nu e vorba de un loc de muncă real. În continuare, patru investigatori sub acoperire și colaboratori cu identitate protejată au fost autorizați să strângă informații, iar infiltrarea a dus la documentarea circuitului telefoanelor și a conturilor. Ce tipuri de fraude erau alimentate de aceste conturi Materialul descrie trei moduri de operare folosite de gruparea din Marea Britanie pentru a determina victimele să vireze bani în conturi controlate de ei: trimiterea de e-mailuri de pe adrese aproape identice cu cele ale unor directori, pentru a ordona plata unor facturi „urgente”; compromiterea comunicațiilor online și folosirea identității virtuale a uneia dintre părți pentru a redirecționa plăți; apeluri în care infractorii se prezentau drept „departamentul antifraudă” al băncii și convingeau victimele să mute banii „temporar” într-un alt cont; într-un caz, o victimă a virat 18.000 de lire sterline. Pentru a masca traseul, banii erau transferați mai departe către bănci din Emiratele Arabe Unite sau Germania, iar apoi retrași de la bancomate în Marea Britanie, potrivit descrierii din anchetă. „Săgeți” în serie: câte conturi și ce primeau recrutorii Pe numele fiecărei persoane recrutate erau deschise conturi la 7–13 bănci din Marea Britanie, dar și la servicii de transfer rapid, oamenilor spunându-li-se că sunt necesare pentru plata salariilor. După 2–3 săptămâni, „înțelegerea” pentru muncă era anulată, iar persoanele erau trimise înapoi în România cu câte 500 de lire (circa 3.000 de lei), conform relatării. Recrutorii români ar fi încasat între 150 și 1.300 de lire sterline pentru fiecare cont, în funcție de bancă și de „profilul” contului. În unele situații, unii români s-au trezit și „proprietari” ai unor firme deschise în Marea Britanie, pentru care se deschideau conturi vândute mai scump, potrivit declarațiilor din anchetă. Rolul pandemiei: deschideri de conturi din România, cu VPN și „bill-uri” După debutul pandemiei, deschiderea conturilor ar fi devenit posibilă online, inclusiv din România, prin aplicații de internet banking. Era nevoie de pașaport, de verificări prin fotografii sau filmări, de un „bill” (factură de utilități) ca dovadă de rezidență și de o cartelă cu număr din Anglia. Pentru a simula prezența în Marea Britanie, pe telefoane era instalată o aplicație VPN (care „mută” aparent locația dispozitivului). Telefoanele cu aplicațiile bancare erau apoi trimise în Marea Britanie. Cine este indicat ca lider al grupării din România În România, liderul grupării este indicat ca fiind Neculai Oiță („Ceaușu”/„Ceaușel”), 51 de ani, descris drept lider al romilor din Calvini (Buzău) și fost consilier local. Materialul menționează condamnări anterioare ale acestuia (cu suspendare) și un dosar de evaziune fiscală aflat încă pe rol la Tribunalul Buzău. Potrivit relatării, Oiță ar fi declarat anchetatorilor că el a „inventat afacerea cu conturile bancare”, pornind din 2018, după contacte în Birmingham și ulterior vânzarea conturilor către cumpărători pakistanezi. De ce contează pentru mediul de afaceri Cazul descrie un risc operațional și financiar clasic pentru companii și instituții: plăți făcute pe baza unor instrucțiuni false (facturi, e-mailuri „de la director”, apeluri „de la bancă”), în care banii ajung rapid în conturi greu de urmărit, deschise pe numele unor persoane fără legătură reală cu tranzacția. În lipsa unor detalii complete în fragmentul disponibil despre stadiul dosarelor și soluțiile instanțelor, rămâne de urmărit ce acuzații și ce măsuri judiciare vor fi confirmate în procedurile din România și Marea Britanie, în condițiile în care ancheta a implicat și cooperare internațională, inclusiv prin Eurojust și Europol. [...]
Un nou protest în Piața Victoriei testează presiunea publică asupra Justiției și a instituțiilor , după o succesiune de decizii care, potrivit organizatorilor, alimentează percepția de acțiune „selectivă” a statului. Manifestația este anunțată pentru vineri seară, între 19:00 și 23:00, în București, relatează Euronews . Evenimentul este organizat de grupurile civice Corupția Ucide, Rezistența, Inițiativa România și Asociația MEA. În mesajele de mobilizare publicate pe rețelele sociale, acestea susțin că „statul de drept este pus sub presiune” și cer participare pentru apărarea funcționării democrației și a „parcursului european” al României. Ce decizii invocă organizatorii Protestul vine după trei decizii anunțate joi, pe care organizatorii le leagă de întrebări privind independența instituțiilor: Tribunalul Ilfov a suspendat efectele hotărârilor Biroului Politic Național al PNL privind sancționarea parlamentarilor care ar vota pentru învestirea Guvernului Adrian Veștea. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că primarul Timișoarei, Dominic Fritz, s-a aflat în conflict de interese. Direcția Națională Anticorupție l-a pus sub acuzare pe primarul general al Capitalei și prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, într-un dosar privind presupuse foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală primite în timpul campaniei din 2025. De ce contează Dincolo de miza civică, protestul indică o escaladare a tensiunii publice în jurul deciziilor din Justiție și a efectelor lor politice, într-un moment în care sunt vizate nume cu funcții executive și de partid. Organizatorii cer o reacție publică a societății civile, argumentând că succesiunea acestor hotărâri și anchete „ridică semne de întrebare” privind independența instituțiilor. [...]
Contestarea controlului judiciar de către Ciprian Ciucu mută rapid dosarul DNA în instanță , cu o primă decizie așteptată pe 24 iunie, potrivit G4Media , care citează portalul instanțelor. Primarul Capitalei a depus vineri contestația împotriva măsurii controlului judiciar impuse de Direcția Națională Anticorupție (DNA) , iar termenul de judecată este stabilit pentru 24 iunie. Ciucu a fost inculpat joi într-un dosar în care este acuzat că ar fi luat mită sub forma unor servicii de consultanță și publicitate, conform aceleiași surse. Primarul a respins acuzațiile și s-a declarat nevinovat. În context politic, DNA l-a chemat la audieri pe Ciucu joi, cu trei zile înainte de congresul PNL. G4Media notează că Ciprian Ciucu este unul dintre principalii colaboratori ai președintelui PNL, Ilie Bolojan. [...]
ÎCCJ decide azi dacă rechizitoriul rămâne valabil , un pas care poate debloca începerea judecății în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți inculpați sunt acuzați de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, potrivit Digi24 . Miza termenului de astăzi este una de procedură, dar cu efect direct asupra calendarului: dosarul se află în camera preliminară, iar judecătorii instanței supreme sunt așteptați să se pronunțe asupra legalității rechizitoriului întocmit de Parchetul General . Dacă actul de sesizare a instanței este confirmat, cauza poate trece în faza de judecată pe fond. De ce contează verdictul de azi În primă instanță, Curtea de Apel București a decis pe 2 aprilie că rechizitoriul este legal și a dispus începerea judecății. Însă, la termenul din 24 martie, au fost eliminate mai multe declarații date ca martori de apropiați ai lui Horațiu Potra, care ulterior au devenit inculpați, iar Parchetul General a contestat decizia. Dosarul se află la ÎCCJ din aprilie, iar termenul din 19 iunie este al treilea pentru care pronunțarea a fost amânată, conform aceleiași surse. Context: măsura preventivă a lui Potra, schimbată înainte de pronunțare Pe 17 iunie, judecătorii ÎCCJ au decis eliberarea lui Horațiu Potra din arest preventiv și plasarea acestuia în arest la domiciliu. Acuzațiile, pe scurt În acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false. Horațiu Potra a fost trimis în judecată pentru: tentativă la comiterea unor infracțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; efectuarea fără drept de operațiuni cu articole pirotehnice. Ce spun procurorii despre faptele investigate Dosarul a fost deschis după ce Potra și mercenarii lui au fost opriți în trafic, în decembrie 2024, în timp ce se îndreptau spre București. Procurorii indică o întâlnire din 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din Ilfov, unde Georgescu și Potra ar fi pus în aplicare un plan de deturnare a unui protest de susținere pentru fostul candidat la prezidențiale. Potrivit procurorilor, protestul ar fi urmat să aibă loc pe 8 decembrie 2024 în fața Catedralei Mântuirii Neamului, iar participanții ar fi fost folosiți drept „masă de manevră” pentru „acțiuni subversive”. În dosar, 20 de mercenari sunt trimiși în judecată alături de Georgescu și Potra, iar anchetatorii susțin că unii ar fi avut asupra lor arme, materiale pirotehnice de mare putere și „un număr extrem de mare de obiecte periculoase”. [...]
