Justiție28 mai 2026
Donald Trump reia procesul de defăimare împotriva Wall Street Journal - cere daune de cel puțin 10 miliarde de dolari după respingerea inițială pentru vicii de procedură
Donald Trump a reintrodus o acțiune de defăimare de cel puțin 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei) împotriva Wall Street Journal , după ce prima versiune a plângerii a fost respinsă pentru vicii de procedură, potrivit G4Media . Miza procesului este pragul juridic ridicat aplicabil persoanelor publice în SUA, care obligă reclamantul să arate „intenția răuvoitoare” (publicarea cu știință a unor informații false sau cu ignorarea imprudentă a adevărului). Ce cere Trump și pe ce își bazează acuzațiile Plângerea vizează articole despre presupuse legături ale lui Trump cu Jeffrey Epstein și, în particular, un material care descrie o felicitare de ziua de naștere pentru Epstein ca purtând semnătura actualului președinte. Trump și avocații săi susțin că felicitarea ar fi un fals, inclusiv după ce documentul a fost publicat de legislatori care anchetează cazul Epstein. În forma modificată a plângerii, avocații lui Trump susțin că pârâții „au ignorat în mod imprudent” dacă afirmațiile erau adevărate și/sau „au evitat în mod intenționat” descoperirea adevărului. Cine este chemat în judecată și care este poziția WSJ Acțiunea a fost depusă la tribunalul federal din Miami și îi include ca pârâți pe: Rupert Murdoch; Dow Jones; News Corp; CEO-ul Robert Thomson; doi reporteri ai WSJ, Khadeeja Safdar și Joseph Palazzolo. Plângerea susține că articolele i-ar fi provocat lui Trump prejudicii financiare și de reputație „copleșitoare”. Dow Jones a transmis că are „deplină încredere” în rigoarea și acuratețea materialelor WSJ și că se va apăra „cu fermitate” în instanță. De ce contează respingerea inițială: „intenția răuvoitoare” Judecătorul districtual Darrin P. Gayles a respins în aprilie prima plângere, motivând că Trump nu a demonstrat existența „intenției răuvoitoare”, criteriu cerut în procesele de defăimare pentru personalități publice. Standardul presupune dovezi că pârâtul a publicat ceva despre care știa sau ar fi trebuit să știe că este fals. Reintroducerea plângerii arată că echipa juridică a lui Trump încearcă să corecteze exact această vulnerabilitate procedurală și să treacă de filtrul inițial al instanței. Context: litigii repetate cu presa Cazul se înscrie într-o serie de procese intentate de Trump, în nume personal, împotriva unor organizații media. În material sunt menționate și acțiuni împotriva New York Times, BBC și Des Moines Register (Iowa), care au respins acuzațiile și le contestă în instanță. În paralel, administrația Trump ar fi acționat pentru a restricționa accesul presei la agenții guvernamentale și a amenințat folosirea prerogativelor de reglementare împotriva unor instituții media, ceea ce a generat contestații în justiție din partea organizațiilor media, conform informațiilor citate. [...]