Știri
Știri din categoria Justiție
Reacția presei ruse mută cazul Georgescu în registrul acuzațiilor de „dictatură”, după ce agenția de stat TASS a transformat mesajul liderului AUR, George Simion, într-o știre separată, potrivit Mediafax. Contextul este ancheta DIICOT în care Călin Georgescu a fost oprit în trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia pentru percheziții, apoi la audieri.
Ancheta vizează constituirea unui grup infracțional organizat și o presupusă înșelăciune, cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro. La momentul primelor relatări internaționale, autoritățile nu anunțaseră luarea unei măsuri preventive împotriva lui Georgescu, mai notează publicația.
În Rusia, subiectul a fost preluat de publicații cu profil politic și economic. RBC a relatat despre oprirea în trafic și despre faptul că Georgescu a fost dus la locuința sa pentru efectuarea percheziției în prezența sa. Și Vedomosti a publicat o știre despre intervenția Poliției și DIICOT, menționând cinci percheziții în dosar.
Agenția rusă de stat TASS a mers dincolo de relatarea faptelor din anchetă și a construit o știre distinctă pornind de la reacția președintelui AUR. Titlul preluării este „Opoziția română acuză autoritățile de dictatură după reținerea lui Georgescu”.
TASS a citat mesajul lui George Simion:
„Oricare din noi poate fi următorul. Stop abuzurilor! România este o dictatură”
Agenția a adăugat că Georgescu este suspectat de constituirea unui grup infracțional organizat și fraudă și că prejudiciul investigat este de aproximativ 1,1 milioane de euro, menționând și că plângerea care a declanșat investigația a fost depusă în 2024. Același mesaj a fost preluat și de alte publicații ruse, inclusiv Obșcestvennaia Slujba Novostei, potrivit Mediafax.
În afara Rusiei, Bloomberg l-a descris pe Georgescu drept „fost candidat prezidențial pro-rus” și a relatat că acesta a fost dus la audieri de procurorii pentru criminalitate organizată, într-o anchetă privind o presupusă schemă de fraudă de aproximativ 1,1 milioane de euro. Publicația a notat că informațiile despre anchetă provin din presa locală și a plasat dosarul în contextul controverselor de după alegerile prezidențiale din 2024.
Kyiv Post a prezentat, la rândul său, cazul folosind aceeași etichetare („pro-rus”) și a amintit și un alt dosar în care Georgescu este judecat alături de Horațiu Potra și alți inculpați, pentru acuzații legate de acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Recomandate
DIICOT investighează o presupusă înșelăciune de peste 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei) legată de o „finanțare” promisă, iar Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la percheziții , potrivit Mediafax . Procurorii îl vizează într-un dosar de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Ancheta DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din IGPR, a inclus punerea în aplicare a cinci mandate de percheziție domiciliară în București și în Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. După oprirea în trafic, Georgescu a fost dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde au avut loc percheziții, iar ulterior a fost dus la sediul DIICOT pentru audieri. La momentul relatării, autoritățile nu anunțaseră luarea unei măsuri preventive împotriva lui. Miza dosarului: „garanții” plătite pentru o finanțare de 6 milioane de euro DIICOT susține că, începând din septembrie 2021, trei persoane (doi cetățeni români de 64 și 47 de ani și un cetățean italian de 56 de ani) ar fi constituit un grup infracțional organizat, activând în principal în România, dar și în Marea Britanie, pentru obținerea de foloase patrimoniale. Conform procurorilor, rolurile ar fi fost „distincte, dar complementare”. Potrivit anchetatorilor, o persoană vătămată ar fi fost indusă în eroare cu privire la obținerea unei finanțări de 6 milioane de euro, condiționată de depunerea unei garanții bănești, fiind creată aparența că finanțarea urma să fie acordată prin intermediul unor instituții bancare reale. Victima ar fi fost determinată să transfere peste 1 milion de euro drept garanție, iar ulterior i s-ar fi spus că finanțarea poate fi majorată la 15 milioane de euro, cu condiția unei garanții suplimentare, ceea ce ar fi dus la un transfer de încă 100.000 de euro. Prejudiciul total indicat de DIICOT depășește 1,1 milioane de euro. În declarația de presă citată de Mediafax, purtătorul de cuvânt al DIICOT, Mihaela Melconian, a afirmat: „Din probatoriul administrat până în acest moment a rezultat că începând cu luna septembrie 2021, trei persoane (...) au constituit un grup infracțional organizat și au acționat coordonat (...) în scopul obținerea unor importante foloase patrimoniale.” Documente din dosar: traseul banilor și legături între entități Mediafax relatează că documente analizate în dosar ar indica legături între persoane și instituțiile prin care ar fi trebuit obținută finanțarea. Conform ordonanței DIICOT citate, Ionel Rusen ar fi intermediat finanțarea împreună cu Massimiliano Arena, prezentat drept director al Wealth Bank, iar persoana vătămată ar fi fost determinată să transfere 1,1 milioane de euro ca „garanție”. În același material se arată că, pentru plata garanției, ar fi fost indicat un cont al MIGOM Bank, deschis la Incore Bank AG (bancă elvețiană). Totodată, sunt menționate informații din documente corporative din Marea Britanie privind compania WB International Ltd și schimbări înregistrate în ceea ce privește „controlul semnificativ” asupra acesteia. În privința MIGOM Bank, Mediafax notează că documente corporative îl indică pe Thomas Schätti ca persoană care ar fi ocupat funcții de conducere, iar în 2024 autoritatea financiară din Dominica ar fi dispus încetarea activității băncii și îndepărtarea acestuia din conducere. Percheziții în desfășurare și „ aparat de bruiaj ” găsit în mașină În timpul perchezițiilor, anchetatorii ar fi găsit un „aparat de bruiaj” în mașina lui Călin Georgescu, iar verificările DIICOT continuau, potrivit actualizărilor din material. Mediafax mai precizează că perchezițiile nu erau finalizate la momentul relatării. Separat, în cursul zilei, Ionel Rusen a ajuns la sediul DIICOT pentru a fi audiat în dosar, conform reporterilor publicației aflați la fața locului. Reacții publice și context În fața sediului DIICOT s-au strâns susținători ai lui Călin Georgescu, iar în zonă au fost mobilizate efective de jandarmi, inclusiv în spatele Bibliotecii Naționale, potrivit relatării de la fața locului. Liderul AUR, George Simion, a reacționat pe Facebook, acuzând „abuzuri” și afirmând că situația ar putea avea implicații mai largi. Mediafax mai consemnează declarații atribuite omului de afaceri Răzvan Leu, prezentat drept persoana care a depus plângere împotriva lui Călin Georgescu în dosarul DIICOT: „Am avut încredere deplină în Călin Georgescu și în ceea ce mi-a spus. Din păcate, totul s-a dovedit a fi o escrocherie, o păcăleală.” Ce urmează depinde de rezultatele perchezițiilor și de audierile de la DIICOT, inclusiv dacă procurorii vor solicita sau nu măsuri preventive în acest dosar. [...]
DIICOT a reținut un cetățean rus acuzat de tentativă de diversiune, într-un dosar care vizează colectarea și transmiterea de informații militare , potrivit Agerpres . Procurorii susțin că faptele, prin natura lor, „au pus în pericol securitatea națională”, iar cazul intră în zona amenințărilor hibride (acțiuni de sabotaj/diversiune care combină metode clasice cu mijloace digitale și de informații). DIICOT arată că bărbatul, în vârstă de 40 de ani, este acuzat de tentativă la acte de diversiune. În perioada februarie–iulie 2026, acesta ar fi acționat „în perspectiva comiterii unor acte de diversiune/sabotaj, de tip hibrid”, sub coordonarea directă a unei persoane cu care ar fi comunicat prin servicii online de mesagerie criptată. Ce spun procurorii că a făcut suspectul Conform comunicatului DIICOT citat de Agerpres, suspectul ar fi: identificat, supravegheat și colectat informații cu caracter militar; realizat și transmis fotografii privind tehnica forțelor armate române/aliate și deplasarea personalului și a tehnicii de luptă; documentat mai multe obiective (baze) militare românești și multinaționale din județele Cluj, Constanța, Călărași, Ilfov și din municipiul București. „Fapte care, prin natura lor, au pus în pericol securitatea națională”, se arată în comunicatul DIICOT. Ce urmează în dosar DIICOT anunță că urmează să sesizeze Curtea de Apel București cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile. Activitățile judiciare au fost realizate împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DIICOT – Structura Centrală, ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și ai structurilor subordonate. Acțiunea a beneficiat de sprijin informativ din partea Serviciului Român de Informații și de suportul unei structuri specializate din cadrul DGIA. [...]
Înalta Curte a înlocuit arestul la domiciliu cu control judiciar pentru Horațiu Potra , o decizie care schimbă regimul de supraveghere și restricțiile aplicate inculpatului într-un dosar cu acuzații grave privind ordinea constituțională, potrivit HotNews . Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis contestația formulată de Potra împotriva măsurii arestului la domiciliu și a stabilit că acesta poate fi judecat sub control judiciar, conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce se schimbă, procedural Până la această decizie, Potra se afla în arest la domiciliu, măsură dispusă după ce instanța supremă a decis, la jumătatea lunii iunie, eliberarea sa din arest preventiv. Atunci, ÎCCJ a impus și obligația purtării unei brățări electronice de supraveghere. Pe 17 iunie, ÎCCJ dispusese încetarea arestului preventiv și trecerea la arest la domiciliu, tot cu obligația brățării electronice. Context: aducerea în țară și trimiterea în judecată Potra a părăsit România în timpul cercetărilor și a fost prins în Dubai în septembrie 2025. Ulterior, a fost de acord să fie adus în țară, ceea ce a accelerat procedurile, în condițiile în care nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe Unite. El a fost adus în România la 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său. După revenirea în țară, Potra a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept; instigare publică. În același dosar sunt trimiși în judecată alți 20 de mercenari din gruparea sa, iar în cauză este judecat și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Ce susțin procurorii Potrivit procurorilor, Potra și grupul său ar fi urmărit să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor din decembrie 2024, cu scopul de a crea haos. Planul ar fi fost stabilit de Călin Georgescu și apropiații săi la o întâlnire organizată la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale. [...]
Înalta Curte a deblocat definitiv începerea procesului în dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale, după ce a respins toate contestațiile formulate atât de procurori, cât și de inculpați, potrivit HotNews . Decizia menține hotărârea Curții de Apel București din 2 aprilie, care stabilise că judecata poate începe. Instanța supremă a precizat că soluția a fost dată în procedura de cameră preliminară, etapă în care se verifică legalitatea sesizării instanței, a probelor și a actelor de urmărire penală, fără a analiza temeinicia acuzațiilor sau vinovăția celor trimiși în judecată. Ce a decis Înalta Curte și de ce contează ÎCCJ a respins contestația Ministerului Public și contestațiile inculpaților, menținând încheierea Curții de Apel București. Practic, dosarul trece de filtrul procedural, iar procesul pe fond poate începe, după o perioadă de câteva luni în care cauza a fost blocată de contestarea legalității rechizitoriului. Dosarul ajunsese la instanța supremă la un complet format inițial din judecătorii Paul Mihail Frățilescu și Adina Adriana Radu, cu dezbateri pe 14 aprilie. Pronunțarea a fost amânată de trei ori, iar cauza a fost repusă pe rol după ce unul dintre magistrați a formulat cerere de abținere, admisă ulterior. Decizia definitivă a fost anunțată pe 6 august. Cine sunt inculpații și pentru ce fapte sunt trimiși în judecată În dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată în septembrie 2025 pentru: complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; comunicarea de informații false, în formă continuată. Horațiu Potra este acuzat de: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; instigare publică. În același dosar, rechizitoriul vizează și alte 20 de persoane, potrivit informațiilor din hotărârea Curții de Apel București menționate de publicație. Context: acuzațiile procurorilor și elementele invocate în anchetă Potrivit procurorilor, Georgescu și Potra s-ar fi întâlnit pe 7 decembrie 2024, la o zi după decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale, în localitatea Ciolpani (Ilfov), unde ar fi discutat un plan prin care Potra și mercenarii săi urmau să creeze haos în București. Ancheta îl identifică pe Călin Georgescu drept „autorul intelectual” al planului. „Inculpaţii Georgescu Călin şi Potra Horaţiu au pus în discuţie un plan conform căruia acesta din urmă, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare urmau să desfăşoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv (...) schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, acuză anchetatorii. Conform aceleiași surse, Potra ar fi organizat un grup de 21 de persoane, care urma să se deplaseze spre București cu șapte autoturisme, pentru a declanșa acțiuni violente în contextul unor proteste. Grupul ar fi fost oprit înainte de a ajunge în Capitală. Măsuri preventive în dosar HotNews amintește că ÎCCJ a decis la mijlocul lunii iunie revocarea arestului preventiv pentru Horațiu Potra (detalii aici ) și, în luna mai, revocarea controlului judiciar pentru fiul și nepotul acestuia (detalii aici ). Potra a fost arestat pe 24 septembrie pe aeroportul din Dubai, împreună cu fiul și nepotul său, înainte de un zbor spre Moscova (detalii aici ), și a fost adus în România două luni mai târziu (detalii aici ). Ce urmează După soluția definitivă din camera preliminară, procesul poate intra în faza de judecată pe fond, unde instanța va analiza acuzațiile și probele. HotNews nu indică, în materialul citat, un termen de începere a judecății pe fond. [...]
Ministra de Externe Oana Țoiu spune că a părăsit o recepție din Washington după ce unul dintre frații Tate a încercat să intre în vorbă cu un grup în care se afla , potrivit HotNews . Episodul ridică o problemă de protocol și de gestionare a riscurilor reputaționale în contexte diplomatice, în condițiile în care frații Tate sunt vizați de anchete penale în România și au fost arestați recent în SUA la solicitarea Marii Britanii. Țoiu a relatat într-un interviu pentru Adevărul că recepția a avut loc săptămâna trecută, în Washington, și a fost organizată de Paolo Zampolli, prezentat drept emisarul lui Donald Trump pentru România. Evenimentul ar fi avut loc cu o zi înaintea întâlnirii ministrei cu Marco Rubio. Ce spune ministra despre incident și de ce a plecat În relatarea sa, ministra afirmă că prezența fraților Tate nu a fost semnalată părții române atunci când a fost transmisă invitația și că delegația nu avea control asupra listei de invitați. „În momentul în care a fost semnalată prezența fraților Tate acolo, de altfel unul din frații Tate ne-a abordat într-un grup mai larg de conversație, evident că am cerut să plec.” Țoiu susține că discuțiile erau publice, în cadru public, în prezența mai multor persoane, și că a ales să părăsească recepția când unul dintre frați a încercat să deschidă o conversație într-un grup în care se afla și ea. „În acel moment am plecat eu și mai mulți dintre cei prezenți de la acea recepție.” Ministra mai spune că nu a existat nicio conversație privată „1 la 1” și nicio discuție oficială legată de dosarele fraților Tate, adăugând că a dat instrucțiuni echipei din ambasadă ca orice cerere de întrevedere în acest sens să nu primească răspuns afirmativ din partea României. Contextul juridic: arestarea din SUA și dosarele din România Andrew Tate și Tristan Tate au fost arestați sâmbătă seară la Miami de autoritățile federale americane, la solicitarea Marii Britanii, care urmărește extrădarea lor, potrivit informațiilor prezentate. Procurorii britanici îl acuză pe Andrew Tate (39 de ani) de șapte fapte de viol și alte infracțiuni, inclusiv trafic sexual și pornografie infantilă, iar pe Tristan Tate (38 de ani) de agresiune sexuală, două fapte de viol și trei infracțiuni legate de organizarea sau facilitarea traficului de persoane în scopul exploatării sexuale. În România, frații Tate sunt în continuare cercetați penal, fiind acuzați, între altele, de trafic de minori, relații sexuale cu un minor și spălare de bani, precum și de trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat pentru exploatarea sexuală a femeilor. În noiembrie 2024, instanța a trimis dosarul de trafic de persoane, viol și formarea unui grup infracțional înapoi la procurori, iar în aprilie 2026 Tribunalul București le-a ridicat toate măsurile preventive de control judiciar. La începutul lunii iulie 2026, DIICOT a anunțat extinderea cercetărilor, cu infracțiuni suplimentare față de acuzațiile de la finalul lui 2024. [...]
Decizia definitivă a Înaltei Curți readuce în domeniul public aproape 33 de hectare de faleză la Tuzla , un verdict cu miză de reglementare pentru administrarea terenurilor de pe litoral, unde Ministerul Mediului susține că există și alte cazuri similare, potrivit G4Media . Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins, la 15 septembrie, ca nefondat recursul formulat de Comuna Tuzla și Consiliul Local Tuzla împotriva unei decizii din aprilie 2025 a Curții de Apel Constanța . Hotărârea este definitivă. În urma soluției, suprafața de 329.697 de metri pătrați (aproape 33 de hectare), reprezentând faleză, rămâne în proprietatea publică a statului și în administrarea Apelor Române. Litigiul a fost deschis în 2015 de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL). De ce contează: precedent pentru inventarierea și folosirea terenurilor de pe litoral Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat decizia pe Facebook și a susținut că dosarul de la Tuzla indică o problemă mai largă pe litoral. Potrivit acesteia, unele administrații locale ar fi introdus în patrimoniul propriu, prin hotărâri ale consiliilor locale, terenuri care ar aparține domeniului public al statului, iar ulterior unele suprafețe ar fi fost vândute, concesionate sau folosite pentru construcții. „Este momentul ca toate aceste situații să fie clarificate, iar patrimoniul public al Statului Român să fie protejat și administrat cu respectarea legii”, a transmis ministrul. Cronologia procesului: 11 ani până la soluția finală Dosarul a avut soluții diferite pe parcurs: Tribunalul Constanța respinsese inițial acțiunea, însă Curtea de Apel Constanța a schimbat soluția în aprilie 2025 și a dispus ca terenul să rămână în proprietatea statului. Autoritățile locale au atacat decizia la instanța supremă, dar ÎCCJ a respins recursul, închizând litigiul după 11 ani. Buzoianu i-a felicitat pe juriștii ABADL pentru demersurile din instanță și a criticat, în termeni generali, modul în care unele resurse publice ar fi fost tratate de autorități locale ca proprietăți private. [...]
