Știri
Știri din categoria Justiție
Statul român pierde definitiv aproape 2 milioane de euro din falimentul Blue Air, după ce a ratat termenul de înscriere la masa credală a amenzii aplicate de ANPC, potrivit unei analize publicate de Fanatik. Tribunalul București a respins contestația ANAF și a menținut decăderea statului din dreptul de a recupera suma de 10.094.200 lei, reprezentând amendă contravențională și accesorii.
Amenda a fost aplicată în octombrie 2022, după suspendarea zborurilor Blue Air, iar compania a contestat-o în instanță. Procesul s-a încheiat în iulie 2023, când Judecătoria Sectorului 1 a respins contestația. Ulterior, documentele au fost plimbate între instituții – de la ANPC la Administrația Sectorului 1 a Finanțelor Publice și apoi la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București – un circuit care a durat peste un an și jumătate.
Între timp, Blue Air intrase în insolvență în martie 2023, iar legea permitea înscrierea la masa credală chiar și a creanțelor aflate în litigiu. ANAF a declarat alte datorii – 84,9 milioane lei creanță garantată și 327,7 milioane lei creanță bugetară – dar nu a inclus amenda ANPC în termenul legal. Instanța a reținut că, potrivit Legii 85/2014, creditorul care nu depune declarația de creanță la timp este decăzut din drepturi.
Reorganizarea ANAF din 2024, prin care Blue Air a trecut din administrarea marilor contribuabili la o administrație sectorială, a complicat suplimentar procedura. Când documentele au ajuns la organul fiscal competent, termenul era deja depășit.
În iulie 2025, compania a intrat în faliment, iar în această etapă se urmărește doar distribuirea activelor către creditori, în ordinea prevăzută de lege. Active de peste 32 milioane de euro au fost valorificate până acum, în timp ce datoriile totale sunt estimate la aproximativ 250 milioane de euro. Dacă hotărârea Tribunalului București rămâne definitivă, statul român nu va mai putea recupera amenda de circa 2 milioane de euro.
Recomandate
ANAF a deschis o analiză pe cazul șefului ITM asociat cu folosirea unui Lamborghini de 300.000 de euro , după ce în spațiul public au apărut informații că mașina nu figurează în declarația de avere și că ar avea legături cu o firmă din Iași, potrivit Antena 3 . Miza este una de conformare și control fiscal: dacă există beneficii nedeclarate sau un posibil conflict de interese în relația dintre un funcționar public și entități private. Directorul ANAF, Adrian Nica, a spus că instituția are „în analiză” cazul lui Costel Grojdea, fost șef al ITM București , și că reacția vine inclusiv pe baza informațiilor apărute în presă. „Avem în analiză inclusiv povestea cu un coleg care a venit cu un Urus verde. Vom vedea, reacţionăm la ce scrie presa”, a afirmat directorul ANAF, Adrian Nica. Ce a declanșat verificarea Scandalul a pornit după ce presa a relatat că șeful ITM București ar fi folosit zilnic un Lamborghini Urus evaluat la aproximativ 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei), vehicul care, potrivit informațiilor prezentate, nu apare în declarația sa de avere. Conform informațiilor apărute în spațiul public, citate de Antena 3, autoturismul ar aparține unei firme din Iași, iar leasingul ar fi fost achitat de o companie verificată în trecut de Grojdea. Articolul nu indică documente sau concluzii oficiale care să confirme aceste legături, menționându-le ca informații vehiculate public. Context administrativ: detașarea a fost încetată Ministrul Muncii a dispus încetarea detașării lui Costel Grojdea din funcția de inspector-șef al ITM București, începând cu 16 aprilie 2026, la scurt timp după apariția scandalului public legat de mașina de lux. Poziția lui Costel Grojdea Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Costel Grojdea a respins acuzațiile și a susținut că nu este proprietarul mașinii, afirmând că ar fi adus autoturismul la București pentru revizia tehnică, la rugămintea proprietarului, o cunoștință din Iași. Ce urmează ANAF spune că are cazul „în analiză”, fără a detalia în acest stadiu ce tip de verificări derulează sau un termen pentru concluzii. În lipsa unor rezultate oficiale comunicate, rămâne de văzut dacă analiza se va concretiza într-un control fiscal sau în alte măsuri. [...]
DIICOT nu mai găsește bijuterii confiscate în 2008, evaluate la peste 250.000 de euro, iar cazul s-a blocat penal din cauza prescripției , potrivit Adevărul . Proprietara bunurilor a deschis un proces civil și cere ca prejudiciul să fie folosit pentru compensarea datoriilor pe care le are la stat. Bijuteriile – ceasuri, coliere și inele din aur cu pietre prețioase – au fost ridicate la Galați, în urma unor percheziții făcute în 2008. Femeia susține că nu știe cine a intrat în posesia bunurilor și spune că semnătura ei ar fi fost falsificată pe un document din 2009. Semnătură contestată, expertiză favorabilă, dar fără urmări penale Femeia afirmă că a descoperit abia în 2021, când a încercat să recupereze bunurile, existența documentului din 2009. A depus plângere penală, iar procurorul de caz a cerut o expertiză care, potrivit relatării, a confirmat că semnătura nu era autentică. Demersul nu a mai produs efecte în penal, deoarece ar fi intervenit prescripția după cinci ani, conform aceleiași surse. Miza financiară și ce urmează Proprietara spune că este vorba despre aproximativ un kilogram de aur și bijuterii ale familiei. Între timp, ea a fost condamnată la doi ani și patru luni de închisoare, și-a ispășit pedeapsa și s-a stabilit în Spania. Femeia are sechestru pus de ANAF pe două apartamente din Galați și susține că ar fi vrut să își achite datoriile către stat din banii obținuți prin valorificarea bijuteriilor. Acum, și-a angajat un avocat, a deschis un proces civil și încearcă să dea de urma bunurilor dispărute. [...]
Decizia CCR blochează impunerea prin lege a unei cote de 40% sportivi români în echipe , obligând Parlamentul să reia actul normativ și să-l alinieze Constituției și dreptului UE, potrivit Digi24 . Curtea Constituțională a admis sesizarea președintelui Nicușor Dan privind legea care impunea ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă, în competițiile naționale oficiale, să fie români. În consecință, legea a fost declarată neconstituțională și se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR. De ce a fost respinsă „Legea Novak”: conflict cu dreptul european În comunicatul citat, CCR arată că măsura ar fi restrâns accesul sportivilor din alte state membre ale Uniunii Europene la echipele din România, ceea ce ridică probleme din perspectiva libertății de circulație în UE. Curtea invocă tratatele europene, care interzic discriminarea pe motiv de cetățenie și garantează libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii. În motivare este menționată și jurisprudența Curții de Justiție a UE, inclusiv decizia din dosarul Bosman, ca reper pentru incompatibilitatea unor reguli similare cu piața europeană a muncii în sport. Efectul juridic: cade întreg actul normativ, nu doar cota CCR a decis că întregul act normativ este neconstituțional, nu doar prevederea privind cota de 40%, argumentând că restul dispozițiilor erau strâns legate de aceasta. Decizia este definitivă și obligatorie. Contextul sesizării și ce urmează În sesizarea sa, Nicușor Dan a susținut că legea este discriminatorie și afectează inclusiv dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale. Președintele a arătat, totodată, că sprijinirea sportivilor formați local poate fi făcută fără criterii bazate pe cetățenie, prin investiții în academii și programe de formare. Parlamentul va trebui să reia legea și să o modifice astfel încât să respecte atât Constituția, cât și regulile UE privind nediscriminarea și libera circulație. [...]
Tribunalul București a confirmat, în motivare, că încălcarea unei clauze de publicitate poate genera despăgubiri consistente , obligându-l pe Sorin Bontea să plătească 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) către Antena 1 , potrivit HotNews . Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Miza economică a cazului ține de modul în care instanța tratează clauzele contractuale care condiționează colaborările comerciale ale unei vedete TV, inclusiv în mediul online, de acordul scris al postului cu care are contract. De ce a fost obligat Sorin Bontea la plată Tribunalul București își motivează hotărârea prin faptul că Sorin Bontea ar fi încălcat o clauză contractuală care îi interzicea să facă publicitate unor branduri fără acordul Antena, conform Pagina de Media, citată de HotNews. Antena Group a susținut în proces că fostul jurat „Chefi la Cuțite” ar fi realizat 48 de postări online de publicitate sau promovare pentru produse fără legătură cu trustul, încălcând un contract semnat în 2017. Potrivit aceleiași surse, contractul prevedea că Antena trebuia să își dea acordul în scris dacă Bontea dorea să participe la alte emisiuni sau să facă publicitate pentru alte branduri, iar acest acord nu ar fi existat. Reclamele ar fi fost făcute în perioada 2022–2023. Apărarea lui Bontea și răspunsul instanței În instanță, Sorin Bontea a invocat că noțiunea de „materiale online” ar fi vagă și imprecisă și că postările sale nu s-ar încadra în clauza contractuală invocată de Antena, potrivit Pagina de Media. Judecătorii au respins însă argumentele, reținând că noțiunile din contract ar fi fost clare și că respectiva clauză a fost negociată între părți. În motivare, instanța arată: „Limitarea libertăţii de exprimare prin contract este legală, dacă este asumată voluntar”. Ce urmează Decizia Tribunalului București din 17 aprilie nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. În paralel, cazul rămâne relevant pentru piața media și de publicitate prin semnalul că încălcarea unor clauze de exclusivitate/avizare a colaborărilor comerciale poate fi sancționată cu despăgubiri mari, inclusiv pentru activitatea de promovare din online. [...]
Un tribunal din Taiwan a dat pedepse grele într-un caz de furt de secrete comerciale de la TSMC , cu efect direct asupra protecției proprietății intelectuale în lanțul de aprovizionare al industriei semiconductorilor, potrivit IT之家 . Fostul inginer TSMC Chen Li-ming a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru sustragerea de date proprietare ale companiei. Instanța specializată în proprietate intelectuală și cauze comerciale a pronunțat o hotărâre în primă instanță într-un dosar care implică patru foști și actuali angajați TSMC, dar și compania japoneză Tokyo Electron (Tokyo Weili Kechuang) și o manageră a acesteia. Cazul poate fi atacat cu apel. Pedepse pentru persoane și sancțiune pentru companie Conform informațiilor citate de presa locală, instanța a decis: Chen Li-ming (fost inginer TSMC) – 10 ani de închisoare (considerat principalul autor); Wu Bing-jun – 3 ani ; Yi Yi-ping – 2 ani ; Chen Wei-jie – 6 ani ; Lu Yi-yin (manageră Tokyo Electron) – 10 luni de închisoare , cu suspendare pe 3 ani ; Tokyo Electron – amendă de 150 milioane dolari taiwanezi . Cum ar fi fost obținute documentele Potrivit relatării, Chen Li-ming a lucrat la fabrica „12” a TSMC, în zona de randament (yield), iar după plecare s-a angajat la Tokyo Electron, în departamentul de marketing, la un furnizor de echipamente pentru semiconductori. Din a doua jumătate a anului 2023, acesta ar fi folosit relațiile construite în perioada TSMC pentru a contacta foști colegi și a le cere să îl ajute să se conecteze de la distanță la baza de date TSMC, în întâlniri la restaurant sau acasă. Ar fi fotografiat ecranul telefonului pentru a obține peste zece imagini cu documente considerate secrete comerciale, care vizau tehnologii „cheie” și „de bază”. Separat, ar fi încercat să obțină și materiale legate de „tehnologii de fabricație IC sub 14 nm și gazele, chimicalele și echipamentele-cheie” asociate, prin intermediul lui Chen Wei-jie, conform aceleiași surse. Până la momentul publicării, un purtător de cuvânt al Tokyo Electron nu comentase cazul. [...]
Prinderea la Calafat a unui condamnat pentru trafic de migranți, urmărit internațional, activează mecanismul de extrădare pe mandat european de arestare , într-un dosar în care autoritățile române au rolul de a-l reține și preda statului emitent, potrivit Mediafax . Bărbatul, în vârstă de 32 de ani și cu dublă cetățenie bulgară și sârbă, a fost depistat sâmbătă pe DN 56, în apropierea stației de taxare Calafat–Vidin, de polițiștii de frontieră din Calafat. Acesta era urmărit la nivel internațional. Pentru preluarea cazului și continuarea cercetărilor au fost solicitați polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Dolj. Mandat european de arestare emis de Serbia Pe numele bărbatului, autoritățile judiciare din Serbia au emis un mandat european de arestare, în vederea extrădării. Conform informațiilor transmise, acesta fusese condamnat la pedeapsa de 2 ani de închisoare pentru comiterea, pe teritoriul Serbiei, a infracțiunii de trafic de migranți. Ce urmează procedural în România Bărbatul a fost preluat și prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova , care a emis o ordonanță de reținere pentru 24 de ore. Ulterior, el a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Dolj și urmează să fie prezentat Curții de Apel Craiova, pentru emiterea mandatului de arestare. [...]
