Știri
Știri din categoria Justiție
Statul român pierde definitiv aproape 2 milioane de euro din falimentul Blue Air, după ce a ratat termenul de înscriere la masa credală a amenzii aplicate de ANPC, potrivit unei analize publicate de Fanatik. Tribunalul București a respins contestația ANAF și a menținut decăderea statului din dreptul de a recupera suma de 10.094.200 lei, reprezentând amendă contravențională și accesorii.
Amenda a fost aplicată în octombrie 2022, după suspendarea zborurilor Blue Air, iar compania a contestat-o în instanță. Procesul s-a încheiat în iulie 2023, când Judecătoria Sectorului 1 a respins contestația. Ulterior, documentele au fost plimbate între instituții – de la ANPC la Administrația Sectorului 1 a Finanțelor Publice și apoi la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București – un circuit care a durat peste un an și jumătate.
Între timp, Blue Air intrase în insolvență în martie 2023, iar legea permitea înscrierea la masa credală chiar și a creanțelor aflate în litigiu. ANAF a declarat alte datorii – 84,9 milioane lei creanță garantată și 327,7 milioane lei creanță bugetară – dar nu a inclus amenda ANPC în termenul legal. Instanța a reținut că, potrivit Legii 85/2014, creditorul care nu depune declarația de creanță la timp este decăzut din drepturi.
Reorganizarea ANAF din 2024, prin care Blue Air a trecut din administrarea marilor contribuabili la o administrație sectorială, a complicat suplimentar procedura. Când documentele au ajuns la organul fiscal competent, termenul era deja depășit.
În iulie 2025, compania a intrat în faliment, iar în această etapă se urmărește doar distribuirea activelor către creditori, în ordinea prevăzută de lege. Active de peste 32 milioane de euro au fost valorificate până acum, în timp ce datoriile totale sunt estimate la aproximativ 250 milioane de euro. Dacă hotărârea Tribunalului București rămâne definitivă, statul român nu va mai putea recupera amenda de circa 2 milioane de euro.
Recomandate
Șase procurori candidează pentru conducerea DNA, iar interviurile au început la Ministerul Justiției , în cadrul procedurii de desemnare a noului procuror-șef și a celor doi adjuncți, potrivit HotNews.ro . Pentru funcția de procuror-șef al DNA concurează Tatiana Toader, actual adjunct al instituției, Vlad Grigorescu, procuror la DIICOT, și Ioan-Viorel Cerbu, procuror DNA delegat adjunct. Pentru cele două posturi de adjuncți s-au înscris Marinela Mincă, Mihai Prună și Marius Ionel Ștefan. Primul audiat a fost Ioan-Viorel Cerbu, care a declarat că „nicăieri în lume corupția nu poate fi eliminată, dar poate fi ținută sub control”. El a spus că își propune să transforme DNA dintr-o „instituție de forță” într-un „partener social” și să consolideze încrederea judecătorilor în activitatea procurorilor. Cerbu a subliniat și nevoia unei comunicări mai eficiente cu presa și publicul. La rândul său, Vlad Grigorescu a invocat idei din Machiavelli și a susținut că instituția traversează un moment de stagnare și uzură profesională. El a vorbit despre „o discrepanță tot mai mare între efortul depus și rezultatele obținute” și despre scăderea numărului de rechizitorii. Dacă va fi numit, Grigorescu a anunțat că va convoca adunarea generală a procurorilor și va demara proceduri pentru ocuparea funcțiilor vacante, criticând delegările repetate în poziții de conducere. Comisia de evaluare este formată din ministrul Justiției Radu Marinescu, reprezentanți ai CSM, ai Ministerului Justiției, ai INM, precum și un psiholog și un cadru universitar. Rezultatele selecției vor fi publicate pe 2 martie, iar propunerile vor fi transmise Secției pentru procurori a CSM, apoi președintelui Nicușor Dan, care va lua decizia finală. Mandatul actualului procuror-șef DNA expiră la 31 martie, iar conducerea instituției urmează să fie stabilită în urma acestei proceduri. [...]
Au început interviurile pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT , iar primii evaluați, luni, 23 februarie 2026, au fost candidații pentru conducerea Ministerului Public. Potrivit HotNews.ro , pentru funcția de procuror general candidează Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, și procurorul militar Bogdan Pîrlog, iar pentru postul de adjunct s-a înscris actualul șef al DNA, Marius Voineag . Ce propun candidații la Parchetul General Cristina Chiriac a pledat pentru un Minister Public „modern” și mai vizibil în spațiul public, afirmând că procurorul general trebuie să fie „principala voce” a instituției și să ofere răspunsuri clare societății. Ea a indicat deficitul de personal drept una dintre principalele probleme și a vorbit despre nevoia de creștere a capacității investigative, digitalizare și consolidarea încrederii publice. Întrebată care ar fi prima decizie managerială, a răspuns că ar trebui să stabilească mai întâi un plan de priorități. Bogdan Pîrlog a vorbit despre „o profundă criză la nivel de sistem” și despre pierderea încrederii publice în justiție. El a criticat promovările bazate pe interviu la instanța supremă și a susținut necesitatea regândirii organigramei, apreciind că există unități „profund ineficiente” și prea multe funcții de conducere. Întrebat despre sancțiunea disciplinară primită anul trecut, Pîrlog a afirmat că legea ar trebui să stabilească reguli clare și unitare privind condițiile de acces la funcțiile de vârf. Marius Voineag, singur candidat pentru funcția de adjunct Actualul șef al DNA, Marius Voineag, candidează fără contracandidat pentru postul de adjunct al procurorului general. El a anunțat că obiectivul central este transferul „bunelor practici” de la DNA la Parchetul General, cu accent pe: creșterea capacității investigative; extinderea programelor de formare profesională; promovarea acordurilor de recunoaștere a vinovăției; integrarea unor soluții de inteligență artificială; îmbunătățirea comunicării publice. Întrebat despre cel mai mare eșec la conducerea DNA , Voineag a indicat comunicarea, apreciind că explicațiile publice ar fi putut fi mai clare pentru a consolida încrederea în instituție. Calendarul selecției Interviurile pentru DNA sunt programate marți, 24 februarie, iar cele pentru DIICOT miercuri și joi, 25-26 februarie. Rezultatele selecției vor fi publicate pe 2 martie, după care ministrul Justiției va trimite propunerile motivate către CSM pentru aviz consultativ. Decizia finală aparține președintelui Nicușor Dan. Miza acestor audieri este stabilirea noii conduceri a marilor parchete într-un moment în care candidații invocă atât presiunea publică asupra sistemului judiciar, cât și nevoia de reformă internă și recâștigare a încrederii societății. [...]
Înalta Curte de Casație și Justiție va sesiza instituțiile europene după ce Curtea Constituțională a declarat constituționale modificările privind pensiile speciale ale magistraților, a transmis președinta instanței supreme, Lia Savonea, potrivit Digi24.ro . În reacția oferită publicației, șefa ÎCCJ a precizat că instanța „a parcurs toate demersurile legale disponibile în plan intern pentru apărarea independenței magistraților” și a avertizat că „slăbirea standardelor de protecție constituțională este profund îngrijorătoare”. Potrivit acesteia, instituția va acționa prin toate mijloacele legale și instituționale pentru a apăra independența justiției, inclusiv prin sesizarea forurilor europene competente. Declarațiile vin după ce Curtea Constituțională a României a stabilit că legea care prevede tăierea pensiilor speciale și majorarea vârstei de pensionare a magistraților este în acord cu Legea fundamentală. Decizia CCR a generat reacții divergente în spațiul public și instituțional. La polul opus, președintele Nicușor Dan a descris hotărârea Curții drept „un gest de echitate așteptat de societate”. De asemenea, premierul Ilie Bolojan a afirmat că Guvernul va continua demersurile pentru recuperarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, în contextul reformelor asumate. Contextul este unul sensibil, întrucât modificările privind pensiile magistraților au fost parte a angajamentelor asumate de România în relația cu instituțiile europene. Rămâne de văzut care va fi parcursul sesizării anunțate de ÎCCJ și dacă aceasta va produce efecte la nivel european. [...]
CCR a declarat constituțional proiectul de lege privind pensiile magistraților , iar actul normativ urmează să fie promulgat de președintele Nicușor Dan, potrivit Digi24 . Decizia vine după cinci amânări și are miză și în plan financiar, proiectul fiind prezentat ca un jalon important din PNRR. Proiectul modifică atât condițiile de pensionare, cât și modul de calcul al pensiei de serviciu pentru magistrați, prin creșterea vârstei de pensionare și schimbarea plafonului maxim raportat la veniturile din activitate. Principalele schimbări menționate în proiect sunt: stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 de ani ca vârstă minimă de pensionare până la 31 decembrie 2026; condiție de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani; creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați; eșalonarea în etape până la atingerea vârstei standard, iar după ultima etapă atingerea vârstei de 65 de ani; introducerea treptată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură. În privința cuantumului, proiectul stabilește o pensie de 55% din baza de calcul, definită ca media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurări sociale din ultimele 60 de luni de activitate înainte de pensionare. Totodată, cuantumul net al pensiei de serviciu este limitat la 70% din venitul net din ultima lună de activitate, anterioară pensionării. După avizul de constituționalitate al Curții Constituționale, următorul pas este promulgarea de către președinte, conform informațiilor din articol. În practică, intrarea în vigoare ar urma să influențeze atât calendarul de pensionare în sistem, cât și cheltuielile bugetare asociate pensiilor de serviciu ale magistraților, în condițiile noilor reguli de calcul și plafonare. [...]
Curtea Constituțională discută astăzi dacă trimite la CJUE legea privind pensiile magistraților , proiect blocat din decembrie și contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit HotNews.ro . Ședința începe la ora 11.00 și este a șasea pe acest subiect. Pe masa judecătorilor se află solicitarea ICCJ de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a clarifica dacă modificările propuse de Guvernul Bolojan respectă dreptul european. O cerere similară a fost formulată și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan. Surse din CCR spun că balanța înclină spre sesizarea CJUE, însă o decizie finală nu este stabilită. Ce ar însemna trimiterea la CJUE Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean , a explicat că o astfel de procedură poate dura până la doi ani, timp în care legea nu ar putea intra în vigoare. CJUE nu dă un verdict direct asupra constituționalității, ci oferă interpretări privind aplicarea dreptului european. Există un singur precedent de sesizare a CJUE de către CCR – cazul Coman-Hamilton. În 2018 și 2019, alte solicitări similare au fost respinse ca inadmisibile. Dacă CCR decide să nu trimită cauza la CJUE, ar putea pronunța o hotărâre pe fond. Pentru aceasta este necesară prezența tuturor celor nouă judecători. Absența unuia dintre ei ar duce la o nouă amânare. Ce prevede legea contestată Proiectul Guvernului stabilește: pensia de serviciu la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni; plafonarea la maximum 70% din ultima indemnizație netă; creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani până în 2042; posibilitatea pensionării anticipate cu 35 de ani vechime, dar cu penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard. În prezent, pensia magistraților este de 80% din ultimul salariu brut. Argumentele ICCJ Înalta Curte susține că legea ar putea încălca principiile proporționalității, egalității și securității juridice și ar crea discriminare față de alte categorii de pensii de serviciu. De asemenea, invocă lipsa unei fundamentări riguroase și riscul afectării independenței justiției. Decizia a fost amânată deja de patru ori, pe fondul unor retrageri din ședință și al depunerii de documente suplimentare. Hotărârea de astăzi poate clarifica dacă reforma pensiilor magistraților va fi tranșată intern sau va fi amânată printr-o procedură europeană de durată. [...]
Poliția face percheziții într-un dosar de investiții frauduloase în criptomonede , după ce un cadru militar activ este suspectat că ar fi convins mai multe persoane să cumpere active digitale pe o platformă creată special, iar banii ar fi ajuns în conturile sale, potrivit Biziday . Ancheta vizează infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, iar polițiștii pun în executare, luni, 16 februarie, cinci mandate de percheziție domiciliară: una în București și patru în județele Ilfov (una), Brăila (două) și Constanța (una). Perchezițiile au loc la domiciliul unei persoane fizice și la sediile a două societăți comerciale. Conform datelor strânse de autorități, în perioada 2021–2024, militarul, împreună cu mai multe cunoștințe din anturajul său, ar fi determinat mai multe persoane să investească pe o platformă online creată în acest scop, sub pretextul achiziției de criptomonede. În realitate, prin „diverse metode de manipulare și influențare psihologică”, sumele tranzacționate de persoanele vătămate ar fi fost transferate astfel încât să ajungă în conturile bancare deținute de suspect. Prejudiciul estimat până în prezent este de aproximativ 1,6 milioane lei. Dosarul este în faza de cercetări, iar perchezițiile urmăresc, de regulă, ridicarea de înscrisuri și dispozitive, precum și clarificarea circuitului banilor și a rolului persoanelor implicate. [...]
