Știri
Știri din categoria Justiție
Influencerul Alexandru Zidaru („Makaveli”) a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile și va purta brățară electronică, după ce procurorii au decis să nu ceară arestarea preventivă în dosarul de evaziune fiscală, potrivit Agerpres.
Măsura include și interdicția de a părăsi teritoriul României. Conform unor surse judiciare citate de publicație, procurorii au renunțat la trimiterea în instanță cu propunere de arestare după ce influencerul și-ar fi recunoscut fapta.
Pe durata controlului judiciar, Makaveli are mai multe obligații, între care:
Prejudiciul imputat lui Makaveli este de 531.047 lei, din care 235.348 lei reprezintă obligația fiscală principală, iar 295.699 lei sunt obligații fiscale accesorii (dobânzi și penalități).
În dosar sunt vizate patru persoane – Makaveli și trei cunoscuți ai acestuia – pentru evaziune fiscală în formă continuată și complicitate la evaziune fiscală. Activitatea infracțională ar fi constat în ascunderea repetată și nedeclararea veniturilor obținute din activitatea de creator de conținut pe platforme de socializare, în total 3.324.147 lei, ceea ce ar fi produs un prejudiciu de 574.000 lei bugetului general consolidat al statului.
Makaveli a fost ridicat joi dimineața de polițiști și dus la audieri la Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române, fiind reținut în aceeași zi pentru 24 de ore.
Recomandate
Procurorii au impus control judiciar 60 de zile într-un dosar de evaziune fiscală în care este cercetat influencerul Makaveli (Virgil Alexandru Zidaru), iar măsura vine la pachet cu restricții și obligații care îi limitează activitatea și mobilitatea, potrivit Mediafax . După aproape o oră de audieri la Parchetul General , Makaveli și-a recunoscut fapta, iar procurorii au dispus controlul judiciar pentru 60 de zile. În fața jurnaliștilor, acesta a susținut că dosarul vizează „taxe pe cadourile” primite pe TikTok și a afirmat că nu și-a declarat veniturile pentru că „nu am avut timp”. Prejudiciul: calculele autorităților vs. declarațiile suspectului În timp ce Makaveli a declarat că prejudiciul ar fi „undeva la 38.000 de euro”, autoritățile au calculat în cazul lui un prejudiciu de 531.047 lei (din care 235.348 lei obligație fiscală principală și 295.699 lei dobânzi și penalități), conform informațiilor citate de publicație. În același dosar, Makaveli este una dintre persoanele cercetate pentru evaziune fiscală în formă continuată și complicitate la evaziune fiscală, într-o cauză cu un prejudiciu total estimat la aproximativ 3.324.147 lei , potrivit articolului. Ce presupune controlul judiciar: restricții și supraveghere electronică Pe durata controlului judiciar, Makaveli are o serie de obligații, între care: să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori este chemat; să anunțe schimbarea locuinței; să se prezinte la poliția desemnată pentru supraveghere, conform programului stabilit; să nu părăsească România fără încuviințare; să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; să nu comunice, direct sau indirect, cu suspecții din cauză; să comunice lunar informații relevante despre mijloacele sale de existență. Contextul audierilor Makaveli a fost dus vineri la Parchetul General pentru audieri, după ce a petrecut o noapte în Arestul Central al Poliției Capitalei. Potrivit articolului, primele audieri au avut loc joi, iar în cursul aceleiași zile i s-ar fi făcut rău și ar fi fost dus sub escortă la Spitalul Floreasca , fiind readus ulterior la audieri. Publicația notează și că, potrivit G4 Media, Makaveli ar fi fost consilier al Dianei Șoșoacă și ar fi făcut parte din campania lui Călin Georgescu de promovare pe TikTok în perioada alegerilor prezidențiale din 2024. [...]
DNA a pus sub control judiciar un șef din ANPC , acuzat că ar fi „îndulcit” un control contra 15.000 de lei , un caz care ridică semne de întrebare asupra credibilității controalelor la operatorii economici din turism, într-o zonă cu miză mare precum litoralul. Potrivit Antena 3 , procurorii Direcției Naționale Anticorupție au început urmărirea penală față de Bogdan-Eduard Dragomirescu, la data faptelor șef al Serviciului Corp Control din cadrul ANPC. Procurorii spun că Dragomirescu este cercetat pentru trafic de influență și instigare la abuz în serviciu. DNA a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu 10 iunie 2026. Conform anchetatorilor, în iulie 2025, acesta ar fi pretins și primit 15.000 de lei de la reprezentantul unui club din stațiunea Mamaia, lăsând să se înțeleagă că își va folosi influența asupra comisarilor ANPC pentru ca unitatea să beneficieze de un control favorabil. Miza ar fi inclus evitarea sancțiunilor și a suspendării temporare a activității. Ce ar fi însemnat „control favorabil” în practică DNA susține că Dragomirescu ar fi promis, în esență, o verificare fără consecințe pentru operatorul economic, prin una dintre variantele descrise de procurori: să nu fie întocmit proces-verbal de control; să nu fie aplicate sancțiuni; să fie întocmit un document favorabil; să fie evitată măsura de oprire temporară a activității. Contextul: campania „Litoral 2025” și efectele invocate de procurori Potrivit DNA, la 18 iulie 2025, clubul a fost verificat de comisari ANPC în cadrul campaniei „Litoral 2025”. Anchetatorii afirmă că, în urma intervențiilor atribuite lui Dragomirescu, inspectorii nu ar fi aplicat sancțiunile care se impuneau și nici nu ar fi dispus oprirea temporară a activității, deși ar fi constatat deficiențe. „Ca urmare a demersurilor efectuate de inculpatul Dragomirescu Bogdan-Eduard, aceștia nu ar fi aplicat sancțiunile corespunzătoare și nici nu ar fi dispus măsura opririi temporare a activității, în pofida deficiențelor constatate” DNA mai arată că aceste acțiuni ar fi afectat interesele legale ale statului privind protecția sănătății, vieții și intereselor economice ale consumatorilor. Obligațiile sub control judiciar și ce urmează în dosar Pe durata controlului judiciar, Dragomirescu trebuie să se prezinte la chemările organelor de urmărire penală, nu poate părăsi România fără acordul DNA și nu are voie să comunice, direct sau indirect, cu persoanele indicate în ordonanță. Procurorii avertizează că nerespectarea obligațiilor poate duce la înlocuirea măsurii cu arest la domiciliu sau arest preventiv. DNA precizează că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal și nu înlătură prezumția de nevinovăție. În același dosar se fac acte de urmărire penală și față de alte persoane, mai arată procurorii. [...]
Un bărbat recidivist a fost trimis în judecată pentru fals informatic, după ce ar fi folosit identități false pe WhatsApp ca să obțină invitații și bilete gratuite la evenimente , potrivit Antena 3 . Procurorii spun că acesta s-ar fi folosit inclusiv de numele lui Nicușor Dan , pe atunci primar al Capitalei, prezentându-se drept șef de cabinet pentru a convinge organizatori de concerte și festivaluri să îi ofere acces gratuit. Dosarul a fost înaintat instanței competente pe 2 iunie 2026, după ce Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, aflat sub control judiciar. Acuzația este de fals informatic în formă continuată, cu 194 de acte materiale. Cum ar fi funcționat schema și de ce contează pentru organizatori Potrivit procurorilor, în perioada decembrie 2022 – iulie 2025, bărbatul ar fi administrat patru conturi de WhatsApp în care ar fi introdus fără drept fotografii și inițiale ale altor persoane, pentru a crea impresia că respectivele conturi le aparțineau. Ulterior, ar fi purtat conversații sub identități false, încercând să obțină beneficii de la organizatori. Anchetatorii susțin că, în mod repetat, s-a prezentat drept V.P., șef de cabinet al Primarului General al Municipiului București, și ar fi purtat 189 de conversații cu organizatori de evenimente, urmărind obținerea de: invitații și bilete gratuite la concerte și festivaluri; colaborări cu artiști. În alte episoade, ar fi pretins că este alte persoane, inclusiv „reprezentant” al unor instituții precum ANAF și ANPC, continuând discuțiile cu mai multe persoane. Stadiul dosarului Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Sectorului 1 București, împreună cu întregul dosar. Parchetul precizează că trimiterea în judecată înseamnă finalizarea anchetei, însă inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă. În material se mai arată că Nicușor Dan a depus plângere împotriva bărbatului acuzat de această schemă. [...]
Secția pentru judecători a CSM își asumă public o poziție de confruntare cu presa, politicieni și ONG-uri , susținând că o „campanie” de denigrare ar fi urmărit schimbări impuse în justiție și ar fi afectat încrederea publică, potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și funcționare instituțională: CSM invocă presiuni asupra „regulilor” și asupra numirilor în funcții-cheie, într-un document de 76 de pagini . Consiliul vorbește despre un „atac fără precedent” la adresa independenței justiției și afirmă că acțiunile publice critice nu ar fi avut ca scop îmbunătățirea actului de justiție, ci promovarea unor schimbări care ar subordona sistemul judiciar. În același timp, documentul include o listă de persoane și organizații acuzate că „decredibilizează justiția”. „Lista” invocată de CSM și acuzația de campanie coordonată În documentul citat, Secția pentru judecători indică politicieni (menționând în special USR și PNL), jurnaliști, redacții și ONG-uri ca parte a unei presupuse campanii. Sunt menționate nume precum Dominic Fritz, Oana Gheorghiu, Ana Birchall, Cristian Ghinea, Ionel Stoica și Ruben Lațcău, iar premierul interimar Ilie Bolojan apare de 10 ori. CSM invocă și „atitudinea rău-voitoare a unei părți a presei”, indicând publicații precum G4Media, Recorder și PressHub. În cazul G4Media, Consiliul susține că ar fi publicat, în ultimul an, 405 articole „negative” despre justiție. Savonea: achitările și percepția publică despre „subterfugii” În ședința CSM, Lia Savonea , președinta Consiliului, a legat neîncrederea publică de felul în care sunt prezentate dosarele penale finalizate cu achitare, susținând că publicul nu este familiarizat cu garanțiile procesuale dintr-un stat de drept. „Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil.” Savonea a vorbit și despre tema pensiilor magistraților, pe care a descris-o drept un exemplu de „manipulare” ce ar fi dus la „stigmatizarea” magistraților, susținând că publicul a reținut ideea că aceștia sunt „o categorie privilegiată”. Reacții: Tomac invocă libertatea de exprimare, Forumul Judecătorilor contestă documentul Poziția CSM a generat reacții din zona politică și a societății civile. Eugen Tomac, premier desemnat să formeze un nou guvern, a declarat la RFI România că un stat de drept „nu se teme de întrebările presei” și a pus în balanță independența justiției cu nevoia de control public și libertate de exprimare. Asociația Forumul Judecătorilor din România a criticat raportul, afirmând că acesta „distruge orice șansă a unui dialog” cu societatea civilă și celelalte puteri ale statului și că ar induce îndoieli asupra credibilității justiției. Organizația contestă și ideea unei susțineri „cvasiunanime” la nivelul instanțelor, susținând că cei 3.580 de judecători invocați nu ar fi votat un astfel de material și că documentul nu le-ar fi fost comunicat în prealabil. În același comunicat, asociația mai arată că adunările generale din această săptămână ar fi vizat, de fapt, reacții legate de erori privind salarizarea magistraților, aflate într-un proiect publicat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. De ce contează Prin acest document și prin discursul conducerii, CSM își fixează o linie instituțională care tratează criticile publice drept presiuni asupra independenței justiției și le leagă de încercări de a schimba reguli și persoane în poziții-cheie. În practică, asta poate tensiona relația dintre justiție, executiv, presă și societatea civilă, într-un moment în care sunt deja dispute publice pe teme precum pensiile și salarizarea magistraților. [...]
Includerea vicepremierului Oana Gheorghiu pe „ lista neagră” a CSM ridică miza disputei despre pensiile speciale ale magistraților , pentru că mută conflictul din zona dezbaterii publice în cea a unei reacții instituționale care acuză „decredibilizarea justiției”, potrivit HotNews . Oana Gheorghiu a reacționat printr-o postare pe Facebook, asumând ironic acuzația, dacă aceasta decurge din poziția sa că pensiile speciale sunt un privilegiu care ar trebui eliminat. Ea a scris că România „nu își mai permite” pensionări la 48–50 de ani „din magistratură ori alt domeniu”. Miza: critică publică vs. reacție instituțională Vicepremierul susține că magistrații ar trebui plătiți „foarte bine” pentru a fi feriți de tentații politice sau financiare, dar că regulile de pensionare trebuie să fie echitabile față de restul societății. În același mesaj, ea a argumentat că pensionarea timpurie, cu pensii „de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie”, nu ține de independența justiției, ci de un privilegiu. „Pensionarea la 48-50 de ani, cu pensii de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie, nu este un instrument al independenței judiciare. Este un privilegiu. Și privilegiile nu fac justiția mai dreaptă, ci o izolează de societatea pe care ar trebui să o slujească.” Gheorghiu a mai spus că este „regretabil” că CSM a elaborat un raport de 70 de pagini cu acuzații de „decredibilizare a justiției” și a amintit că au existat magistrați care au afirmat că nu au fost consultați, în contextul demersului prezentat de Consiliu. „Nicio instituție dintr-o democrație nu are dreptul să fie la adăpost de critică. Nici măcar cea care împarte dreptatea.” Ce conține „lista neagră” și cum își justifică CSM demersul Judecătorii din CSM indică drept autori ai unei campanii de denigrare „politicieni ai coaliţiei de guvernare, în special de la USR şi PNL”, fiind menționat și premierul, fără nume, printr-o formulare care invocă „autoritatea şi influența prim-ministrului”. Pe lista enumerată de CSM apar, între alții: Dominic Fritz, Ana Birchall, Cristian Ghinea, Laurențiu Ștefănescu și alți membri USR, fostul jurnalist Ionel Stoica, precum și Oana Gheorghiu, Ruben Lațcău, Diana Mardarovici și Cătălin Teniță. În hotărâre sunt indicate și postări de pe rețelele sociale. CSM reclamă și „atitudinea rău voitoare a unei părţi a presei”, dând ca exemplu G4Media, despre care afirmă că ar fi publicat 405 articole „negative” despre justiție în ultimul an; sunt menționate și Recorder (documentarul „Justiție Capturată”) și PressHub. Contextul imediat Disputa vine după raportul CSM despre „decredibilizarea justiției ”, descris în materialul HotNews , și pe fondul criticilor interne din magistratură privind consultarea, relatate de aceeași publicație aici . În lipsa altor detalii în articol despre pașii următori, rămâne de urmărit dacă includerea pe această listă va avea consecințe formale sau va rămâne un instrument de presiune publică într-o dezbatere deja tensionată despre pensiile speciale și statutul magistraților. [...]
Guvernul Suediei renunță la pragul de 13 ani și va propune 14 ani pentru răspunderea penală , după ce nu a găsit suficient sprijin în parlament pentru măsura inițială, potrivit Reuters . Ministrul Justiției, Gunnar Strömmer , a spus că executivul de centru-dreapta va introduce o nouă legislație care să reducă vârsta răspunderii penale de la 15 ani la 14 ani, nu la 13 ani, cum fusese planificat. „Vom propune ca vârsta răspunderii penale să fie redusă la 14 ani în loc de 13”, a declarat Strömmer. De ce contează: presiunea pe sistemul penal, pe fondul recrutării de minori de către bande Schimbarea vine în contextul în care Suedia se confruntă de două decenii cu o creștere a criminalității de bandă, iar numărul împușcăturilor este acum printre cele mai ridicate din Europa. Guvernul a modificat în ultimii ani sistemul de justiție penală, inclusiv prin mai multe puteri pentru poliție și pedepse mai dure, însă autoritățile spun că au dificultăți în a opri bandele să recruteze copii tot mai mici pentru infracțiuni violente. Strömmer a indicat că anul trecut peste 50 de copii sub 15 ani au ajuns în fața instanței, fiind suspectați de omor sau tentativă de omor. Ce se schimbă față de planul inițial și care e limita nouă Până acum, copiii care comit infracțiuni violente au fost trimiși în centre de plasament pentru tineri, un sistem considerat pe scară largă ca fiind eșuat. În acest cadru, guvernul luase în calcul și încarcerarea copiilor de 13 ani în unități speciale de detenție, dar planul nu mai este urmărit în forma anunțată inițial. Noua țintă – 14 ani ca limită minimă – se aliniază și recomandării Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului , care indică 14 ani drept prag minim, menționat de Reuters ca fiind și media la nivelul Uniunii Europene. [...]
