Știri
Știri din categoria Justiție
Poliția face percheziții într-un dosar de investiții frauduloase în criptomonede, după ce un cadru militar activ este suspectat că ar fi convins mai multe persoane să cumpere active digitale pe o platformă creată special, iar banii ar fi ajuns în conturile sale, potrivit Biziday.
Ancheta vizează infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, iar polițiștii pun în executare, luni, 16 februarie, cinci mandate de percheziție domiciliară: una în București și patru în județele Ilfov (una), Brăila (două) și Constanța (una). Perchezițiile au loc la domiciliul unei persoane fizice și la sediile a două societăți comerciale.
Conform datelor strânse de autorități, în perioada 2021–2024, militarul, împreună cu mai multe cunoștințe din anturajul său, ar fi determinat mai multe persoane să investească pe o platformă online creată în acest scop, sub pretextul achiziției de criptomonede. În realitate, prin „diverse metode de manipulare și influențare psihologică”, sumele tranzacționate de persoanele vătămate ar fi fost transferate astfel încât să ajungă în conturile bancare deținute de suspect.
Prejudiciul estimat până în prezent este de aproximativ 1,6 milioane lei. Dosarul este în faza de cercetări, iar perchezițiile urmăresc, de regulă, ridicarea de înscrisuri și dispozitive, precum și clarificarea circuitului banilor și a rolului persoanelor implicate.
Recomandate
Reluarea dosarului Tel Drum redeschide riscul anulării unor probe-cheie, după ce Înalta Curte a scos din joc interceptările pe mandate de siguranță națională. Procesul în care Liviu Dragnea și alți inculpați sunt judecați pentru corupție și fraude cu fonduri europene, cu un prejudiciu total indicat de anchetatori de peste 100 de milioane de lei, a reintrat pe rolul Tribunalului București, iar apărarea atacă acum legalitatea probelor invocând posibile „echipe operative” mixte DNA–SRI, potrivit Libertatea . Miza imediată este una de procedură, dar cu efect direct asupra fondului: dacă instanța constată nereguli privind cooperarea dintre instituții sau modul de punere în executare a supravegherii tehnice, anumite probe pot fi declarate nule, ceea ce poate schimba substanțial parcursul dosarului. De ce contează: dosar de corupție cu fonduri UE și prejudiciu de peste 100 mil. lei În dosarul Tel Drum, Dragnea este judecat pentru infracțiuni de corupție și fraude cu fonduri europene, iar prejudiciul total este indicat la 110.319.550 lei (în text este menționat și echivalentul de 22.063.910 euro ). Potrivit rechizitoriului citat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și ANAF s-au constituit părți civile cu sume detaliate în dosar, în timp ce Consiliul Județean Teleorman nu s-a constituit parte civilă. Cum s-a ajuns la reluare: interceptări declarate nelegale Procedura de cameră preliminară a fost suspendată 1 an, 7 luni și 12 zile , interval în care Înalta Curte a verificat legalitatea încheierilor prin care au fost autorizate mandatele de interceptare puse în executare cu sprijinul SRI. Este vorba despre 31 de mandate de interceptare autorizate în perioada 29.08.2007–17.08.2009 , în baza legii siguranței naționale. La 29 mai 2025 , instanța supremă a constatat nelegalitatea tuturor acestor mandate și a anulat probele rezultate din ele. Contextul mai larg, prezentat în material, este seria de decizii ale Curții Constituționale care au limitat implicarea SRI în dosare penale și utilizarea anumitor tipuri de înregistrări: Decizia 51/2016 (implicarea SRI ca „alte organe specializate ale statului”), Decizia 26/2019 (protocoalele dintre Parchetul General și SRI), Decizia 55/2020 (utilizarea înregistrărilor obținute pe mandate de siguranță națională în procese penale). Noua linie de apărare: „echipe operative” DNA–SRI și cereri de adrese La reluarea camerei preliminare, la 20 februarie 2026 , avocații au cerut Tribunalului București să trimită adrese către DNA și SRI pentru a lămuri dacă, în această cauză, au existat „echipe operative” mixte și în ce a constat cooperarea dintre instituții, inclusiv în legătură cu punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. În încheierea de ședință din 20.02.2026, instanța consemnează solicitări distincte formulate de inculpați și de societatea Tel Drum, inclusiv cereri de clarificări privind aplicarea unui protocol DNA–SRI (menționat în material ca fiind nr. 00750/04.02.2009) și solicitări de atașare a unor dosare. Următorul termen al procedurii de cameră preliminară a fost stabilit pentru 17 aprilie 2026 , la Tribunalul București. Cine este trimis în judecată și pentru ce perioadă Dragnea a fost trimis în judecată la 17 octombrie 2022 pentru constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu , fapte plasate în perioada 2001–2017 , în legătură cu atribuirea unor contracte „cu dedicație” către Tel Drum SA și obținerea, prin fraudă, de fonduri europene și naționale. În dosar au mai fost trimise în judecată alte opt persoane și societatea Tel Drum . Ce urmează depinde de soluțiile din camera preliminară, etapă în care instanța verifică legalitatea administrării probelor și a actelor de urmărire penală; în funcție de concluzii, dosarul poate merge mai departe cu probele rămase sau poate fi afectat prin excluderi suplimentare. [...]
Condamnarea definitivă a unui fost director din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene întărește riscul penal pentru „taxele” cerute din salariile subordonaților , într-un caz în care instanța a dispus și confiscarea sumelor primite, potrivit Agerpres . Dragoș Adrian Iorga a fost condamnat definitiv, joi, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Decizia a fost pronunțată de Curtea de Apel București , care i-a respins apelul și a menținut condamnarea dată în noiembrie 2025 de Tribunalul București. Instanța a dispus și confiscarea sumei de 75.600 lei, reprezentând banii primiți de Iorga ca „taxă” de la subordonații săi. Ce a reținut DNA în dosar Potrivit procurorilor, la începutul anului 2021, Iorga – la acel moment director al Organismului Intermediar Regional pentru Programe Europene Capital Uman, Regiunea București-Ilfov – ar fi ajutat două persoane să ocupe, prin concurs, două posturi într-un proiect derulat prin instituția pe care o conducea, prin remiterea nelegală a subiectelor și a răspunsurilor corecte. În schimb, anchetatorii susțin că ar fi pretins de la fiecare dintre cele două persoane câte 1.500 lei lunar, de la primirea primului salariu și până la 30 noiembrie 2023, data finalizării proiectului. Conform înțelegerii descrise de DNA, în perioada martie 2021 – octombrie 2023, ar fi încasat în total 75.600 lei. Confiscare dispusă, dar fără confiscare extinsă la fond La judecarea pe fond, Tribunalul București a respins solicitarea DNA privind confiscarea extinsă a unor sume și bunuri, menționate în dosar ca fiind vizate: 10.000 dolari (aprox. 46.000 lei), 11.000 euro (aprox. 55.000 lei), 174.600 lei, precum și 62,5 grame de lingouri de aur. În timpul anchetei, DNA a făcut percheziții la domiciliul și biroul lui Iorga din București, de unde au fost ridicate, între altele, 174.600 lei, 10.000 de dolari, 11.000 euro și lingouri de aur cu o greutate totală de 65,2 grame, mai arată informațiile din dosar. [...]
Decizia ÎCCJ care limitează competența DGA a dus la anularea probelor și la o achitare într-un dosar de trafic de influență, după ce Curtea de Apel București a constatat nulitatea actelor de urmărire penală întocmite de polițiștii anticorupție. Potrivit G4Media , beneficiarul efectului direct este Bogdan Crefelean, fost șef de cabinet al deputatei AUR Gianina Șerban, condamnat în primă instanță la închisoare cu suspendare. În iulie 2025, Tribunalul Ilfov îl condamnase pe Crefelean la un an și trei luni de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. Ancheta fusese făcută de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împreună cu polițiști ai Direcției Generale Anticorupție (DGA), structură din Ministerul Afacerilor Interne. De ce contează: probele strânse de DGA pot fi eliminate din dosare cu politicieni În 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (prin completul pentru recurs în interesul legii – RIL) a stabilit că lucrătorii poliției judiciare din cadrul DGA nu mai pot efectua, prin delegare de la Parchet, anchete penale în dosare care vizează funcționari publici sau politicieni. Excepția menționată: cazurile în care sunt implicați angajați ai MAI (de exemplu polițiști, jandarmi sau pompieri). Pe baza acestei decizii, Crefelean a atacat condamnarea, iar Curtea de Apel București a anulat „toate actele de la dosar” realizate de DGA, inclusiv procesul-verbal de flagrant, înregistrări audio-video, fotografii, declarații ale martorilor și denunțătorilor și măsuri de supraveghere. Efectul în acest caz: achitare pe motiv că „fapta nu există” După excluderea probelor, instanța a constatat că în dosar nu a mai rămas nicio probă, astfel că a dispus achitarea fostului consilier AUR pe motiv că „fapta nu există”. În motivarea citată de publicație, Curtea de Apel București a admis excepția nulității absolute și a dispus excluderea actelor de urmărire penală, cu trimitere la decizia ÎCCJ nr. 8/16.06.2025 și la o decizie a Curții Constituționale din 2017: „Admite apelul declarat de către apelantul-inculpat Crefelean Bogdan. Desfiinţează, în totalitate, sentinţa penală apelată şi, pe fond, rejudecând: (...) admite excepţia nulităţii absolute invocată de apelantul-inculpat şi, în consecinţă, constată nulitatea absolută a următoarelor acte de urmărire penală şi mijloace de probă, dispunând excluderea lor din categoria mijloacelor de probă.” Contextul acuzației: 1.500 de lei și un congres la Bruxelles Crefelean a fost prins în flagrant de DGA în octombrie 2023, când primea 1.500 de lei, sumă despre care anchetatorii au susținut că era cerută pentru trafic de influență. Denunțul a fost făcut de un alt membru AUR, care a reclamat că i s-ar fi cerut banii pentru a fi ajutat să participe la un congres la Bruxelles. Parchetul de pe lângă Tribunalul București anunța la acel moment că inculpatul ar fi pretins suma pentru a-l trece pe lista de participanți și pentru a interveni pe lângă membri din structura centrală a partidului. După flagrant, AUR a comunicat că l-a exclus pe Bogdan Crefelean din partid. [...]
Publicarea grilei de venituri de la CCR arată că sporurile pot ridica semnificativ costul salarial , în condițiile în care un judecător are un salariu de bază de peste 47.000 de lei, la care se adaugă lunar mai multe indemnizații, potrivit Libertatea . Datele, publicate recent de Curtea Constituțională a României , indică menținerea veniturilor la nivelul din 2025, potrivit Newsweek, iar pachetul de sporuri include un „spor de stres/supărare” care ajunge la aproximativ 11.768 de lei (circa 2.300 de euro, adică aprox. 11.500 lei), echivalent cu 25% din salariu. Ce sporuri se adaugă la salariul de bază Pe lângă salariul de bază de peste 47.000 de lei (9.232 de euro, aprox. 46.000 lei), un judecător CCR poate încasa, conform informațiilor oficiale citate: spor de „stres / supărare” – aproximativ 11.768 de lei (circa 2.300 de euro); spor de confidențialitate – aproximativ 2.354 de lei (circa 500 de euro, aprox. 2.500 lei); spor de condiții grele de muncă – 300 de lei; spor de doctorat – 500 de lei. Libertatea notează că sporul pentru „risc și suprasolicitare neuropsihică” este primit de aproape toți angajații instituției, nu doar de judecători. Sporul de stres se regăsește și la alte funcții din CCR Ca exemplu, un consilier specialist IT ar primi un spor de stres de 5.169 de lei (puțin peste 1.000 de euro, aprox. 5.000 lei) la un salariu de 20.674 de lei, la care se adaugă și sporul de confidențialitate de 1.034 de lei, potrivit aceleiași surse. Sporuri similare se aplică și grefierilor, unde sporul de stres poate ajunge la 3.380 de lei, conform documentelor de pe site-ul instituției consultate de Libertatea. Context bugetar și pensii speciale cumulate Articolul mai arată că instituția nu ar aplica măsuri de austeritate, iar judecătorii și-au păstrat salariile și beneficiile la nivelul anterior. În același timp, judecătorii CCR nu ar fi afectați de reducerea pensiilor speciale, deși Curtea a validat măsura „la nivel general”. În privința pensiilor speciale cumulate cu salariul, Libertatea indică sume lunare de aproximativ 68.700 de lei (Cristian Deliorga), 32.000 de lei (Bogdan Licu), 30.000 de lei (Gheorghe Stan) și 34.000 de lei (Mihaela Ciochină). Publicația menționează și că președinta CCR, Simina Tănăsescu , beneficiază de pensie specială, după ce s-a pensionat la scurt timp de la numirea în funcție, iar Csaba Asztalos ar fi depus cerere de pensionare imediat după învestirea din 2025. Doar trei judecători nu ar cumula în prezent pensia specială cu salariul: Mihai Busuioc, Dacian Dragoș și Iuliana Scântei, din motive diferite (vechime insuficientă pentru primii doi, respectiv lipsa solicitării, deși ar îndeplini condițiile legale, în cazul Iulianei Scântei). [...]
Președintele Nicușor Dan spune că va declanșa referendumul pe justiție în cel mult o lună , un calendar care mută discuția din zona politică în cea de implementare și ridică miza pe capacitatea administrativă de a organiza rapid consultarea, potrivit Digi24 . Șeful statului a făcut declarația după ce a fost întrebat la Europa FM dacă mai face referendumul din sistemul de justiție. El a afirmat că demersul rămâne în picioare și că, după anunț, s-a lucrat la „structura informatică” necesară. „Sigur că da. De la momentul în care l-am anunţat, ne-am apucat de structura informatică, nu cred că mai departe de o lună, din momentul ăsta.” Ce spune președintele despre scopul referendumului Întrebat despre sensul referendumului, în contextul în care a făcut numiri în justiție, Nicușor Dan a argumentat că tema depășește zona parchetelor, pe care le descrie ca fiind doar o parte a sistemului. El a detaliat că Parchetul ține de cercetarea penală a presupuselor infracțiuni, dar că în „lumea justiției” intră și componenta judecătorilor, atât în penal, cât și în civil, precum și „raportul între judecători”. Ce rămâne neclar Materialul Digi24 nu precizează data exactă a declanșării referendumului și nici întrebarea/întrebările care ar urma să fie supuse votului, astfel că, la acest moment, impactul concret depinde de forma finală a consultării și de pașii procedurali care vor urma. [...]
Procesul furtului de la muzeul Drents scoate la iveală că hoții au vizat și un al doilea coif, asigurat la 3,2 milioane de euro (aprox. 16 milioane lei), dar n-au reușit să spargă vitrina, potrivit Euronews . Informația ridică miza dosarului judecat în Olanda: jaful din ianuarie 2025 nu ar fi fost limitat la coiful dacic de la Coțofenești și cele trei brățări de aur, ci ar fi urmărit sustragerea a cât mai multor obiecte într-un timp foarte scurt. Potrivit relatării, coiful de aur de la Băiceni–Cucuteni se afla într-o altă vitrină, care a fost lovită de șapte ori cu un baros. Vitrina a fost avariată, însă nu a cedat, spre deosebire de cele în care se aflau coiful de la Coțofenești și brățările dacice. Ce arată detaliile despre modul de operare Publicația olandeză RTV Drenthe relatează că „toate aceste evenimente s-au petrecut în mai puțin de un minut”, după care făptașii au ieșit din clădire. În aceeași logică, jurnalistul Euronews Andre Rotaru spune că hoții „au încercat să fure cât mai multe obiecte cu putință”, dar vitrina cu coiful de la Cucuteni „nu a cedat”. Diferențe între cele două piese și valorile de asigurare Coiful de la Băiceni–Cucuteni este descris ca fiind mai mare și mai vechi decât cel de la Coțofenești: Coiful de la Cucuteni : înălțime 34,5 cm, diametru maxim 25 cm, greutate aprox. 500 g; descoperit în 1959; datat în secolul al V-lea î.Hr.; asigurat la 3,2 milioane de euro (aprox. 16 milioane lei). Coiful de la Coțofenești : înălțime 22,5 cm, diametru aprox. 20 cm; realizat în secolul al IV-lea î.Hr.; asigurat pentru 4,3 milioane de euro (aprox. 21,5 milioane lei) și recuperat recent, alături de două dintre cele trei brățări. Ce urmează în instanță Procesul celor trei inculpați continuă în instanța olandeză, iar Euronews notează că este posibilă o pronunțare în primă instanță privind pedepsele. Procurorii olandezi au cerut: 3 ani și 8 luni pentru cei doi inculpați care au cooperat cu ancheta, cooperare care ar fi permis recuperarea coifului de la Coțofenești și a două brățări; 5 ani pentru al treilea inculpat, care a refuzat să coopereze și își susține nevinovăția, afirmând că nu știa că furtul urma să aibă loc și că ar fi ajutat doar cu o parte din materialele necesare. În cursul zilei sunt așteptate declarațiile finale ale inculpaților, cu intervenții mai scurte din partea celor care au ajuns la o înțelegere cu procurorii și declarații mai ample din partea celui care contestă acuzațiile, conform relatării citate. [...]
