Știri
Știri din categoria Justiție
Infracțiunile de contrafacere depistate la frontieră au crescut cu peste 28% în S1 2026, iar volumul de bunuri suspecte indică o presiune mai mare pe controalele vamale și pe lanțurile comerciale care pot fi alimentate cu marfă falsificată, potrivit Agerpres, care citează bilanțul Poliției de Frontieră pentru primul semestru.
În primele șase luni din 2026, polițiștii de frontieră au constatat 231 de infracțiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală. În urma controalelor, au fost găsite cantități mari de produse cu însemnele unor mărci internaționale protejate, „susceptibile a fi contrafăcute”, conform Biroului de presă al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF).
Între bunurile identificate se numără:
IGPF indică drept exemple „cazuri reprezentative” mai multe capturi realizate de polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, în acțiuni operative desfășurate pe DN5.
În aprilie, în cadrul acțiunii „SPRING MIGRATION”, au fost descoperite aproape 10.000 de articole vestimentare, cosmetice și produse de parfumerie susceptibile a fi contrafăcute, estimate la peste 2,5 milioane de lei.
Tot în martie, în acțiuni de tip „BLITZ”, polițiștii de frontieră au indisponibilizat peste 16.000 de produse (îmbrăcăminte, încălțăminte, cosmetice și parfumerie), cu o valoare estimată de peste 3,2 milioane de lei, „dacă ar fi fost comercializate ca produse originale”, potrivit IGPF.
„În toate situațiile, bunurile purtau însemnele unor mărci protejate, iar persoanele implicate nu au putut prezenta documente de proveniență sau de autenticitate.”
Bunurile au fost ridicate pentru continuarea cercetărilor, iar în fiecare caz au fost întocmite dosare penale pentru punerea în circulație a unor produse purtând mărci identice sau similare cu mărci înregistrate. La finalizarea cercetărilor, măsurile legale urmează să fie dispuse prin unitățile de parchet competente, conform aceleiași surse.
Recomandate
Arestarea fraților Tate în Miami deschide procedura de extrădare cerută de Regatul Unit , într-un dosar cu acuzații multiple care ridică miza juridică internațională în cazul celor doi, potrivit news.ro . Andrew și Tristan Tate au fost arestați sâmbătă la Miami de autoritățile federale, a anunțat Serviciul Șerifilor Federali din SUA (US Marshals Service) . Informația a fost relatată de BBC, iar potrivit The Guardian detaliile acuzațiilor nu au fost făcute publice imediat, mandatul de arestare fiind secret, conform unui purtător de cuvânt al serviciului. Arestările ar fi avut loc în urma unei cereri de extrădare din partea Regatului Unit, potrivit unei persoane familiarizate cu cazul, citată sub condiția anonimatului. Ce acuzații sunt invocate în Regatul Unit Un comunicat al Serviciului de Procuratură al Coroanei (CPS) arată că Andrew Tate (39 de ani) a fost acuzat de noi fapte, între care: șapte capete de acuzare de viol; trei capete de acuzare de organizare sau facilitare a traficului de persoane în scopul exploatării sexuale; trei capete de acuzare de agresiune care a provocat vătămări corporale reale; 19 capete de acuzare suplimentare pentru infracțiuni legate de imagini indecente cu minori și pornografie extremă. În cazul lui Tristan Tate (38 de ani), CPS menționează, între altele: o acuzație de agresiune sexuală; două acuzații de viol; trei acuzații de organizare sau facilitare a traficului de persoane în scopul exploatării sexuale. Acuzațiile se referă la fapte care ar fi avut loc în perioada iulie 2010 – august 2017, potrivit raportului CPS. Context: dosare separate și poziția apărării CPS mai arată că frații Tate sunt căutați în Regatul Unit și că au fost deja puși sub acuzare într-un dosar separat cu 21 de capete de acuzare, inclusiv viol, vătămare corporală gravă și trafic de persoane. În dosarul inițial, Andrew Tate se confruntă cu 10 capete de acuzare, iar Tristan Tate cu 11, potrivit aceleiași surse. Cei doi au negat toate acuzațiile. Avocatul lor, Joseph McBride , a transmis într-un comunicat după arestare că „lumea știe că Andrew și Tristan sunt nevinovați”. În paralel, frații Tate au fost acuzați și în România de trafic de persoane, viol și constituire de grupare criminală organizată, după arestarea lor din decembrie 2022; ei au negat acuzațiile, iar cazul „nu a avansat din cauza unor nereguli juridice și procedurale”, conform informațiilor citate. [...]
Parchetul General cere resurse suplimentare pentru eficiență după observațiile din raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept, arătând că documentul „nu confirmă existența unor disfuncționalități sistemice” în activitatea Ministerului Public , potrivit Biziday . Reacția vine după publicarea raportului „Rule of Law” pentru cele 27 de state membre. În cazul României, documentul include critici legate de evoluțiile din justiție în ultimul an, inclusiv faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat Comitetul Bolojan pentru analiza legislației din justiție și că România ar fi făcut puține progrese în combaterea corupției din sistemul judiciar, conform unei relatări G4Media . Miza: capacitatea operațională a parchetelor Ministerul Public susține că raportul nu indică „disfuncționalități sistemice” și nici nu validează ideea că „actualul cadru normativ” ar fi generat, prin el însuși, un regres al funcționării sistemului judiciar. În același timp, instituția reafirmă că are ca priorități combaterea corupției, criminalității organizate, traficului de persoane, criminalității economico-financiare și a infracționalității informatice. Parchetul General indică drept direcții de lucru consolidarea capacității operaționale, specializarea procurorilor, digitalizarea activității și reducerea duratei procedurilor, „în limitele competențelor sale legale”. Ce solicită Parchetul General și ce urmează Instituția apreciază că funcționarea eficientă a parchetelor și soluționarea cauzelor „într-un termen rezonabil” depind de: resurse umane și materiale adecvate; un cadru legislativ stabil. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție își declară disponibilitatea de a contribui la implementarea recomandărilor Comisiei Europene, cu obiectivul consolidării unui sistem judiciar „independent, eficient și credibil”. [...]
Comisia Europeană indică „unele progrese” la declarațiile de avere, dar eficiența sistemului depinde de o modificare legislativă aflată încă în discuție , potrivit news.ro , care citează raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România. În evaluarea Comisiei, un element concret este utilizarea în continuare a platformei e-DAI, gestionată de Agenția Națională de Integritate (ANI) , pentru simplificarea completării și depunerii digitale a declarațiilor de avere. Raportul notează însă și o schimbare importantă: declarațiile depuse în format digital „nu mai sunt publicate”. Ce schimbări legislative sunt pe masă Raportul arată că, în noiembrie 2025, ANI a transmis Ministerului Justiției o propunere legislativă amplă privind integritatea. Proiectul urmărește: clarificarea unor ambiguități; armonizarea anumitor prevederi; actualizarea cadrului legal, în special în privința formatului declarațiilor de avere. Un punct sensibil rămas neacoperit de cadrul actual este declararea averii de către soți și copii. Documentul menționează că regulile din acest domeniu au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională , aspect semnalat și în raportul de anul trecut. Ce urmează și de ce contează Proiectul este „în prezent în discuție”, iar Ministerul Justiției intenționează să organizeze consultări suplimentare. Comisia Europeană concluzionează că, „prin prisma acestor evoluții”, România a înregistrat unele progrese în direcția eficientizării sistemului declarațiilor de avere, însă rezultatul final depinde de forma și adoptarea modificărilor legislative aflate încă în lucru. [...]
Decizia CJUE pune presiune pe România să corecteze rapid legislația prescripției în dosarele de corupție și fraudă cu fonduri UE , pe fondul riscului ca anchete importante să se închidă fără condamnări, potrivit news.ro . Vicepremierul Oana Gheorghiu a spus, vineri seară la B1 TV, că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind prescrierea faptelor de corupție „confirmă” percepția publică potrivit căreia este „foarte nedrept” ca astfel de fapte să se prescrie, după ce „multe dosare” s-au închis fără pedeapsă. Ea a legat direct tema prescripției de scăderea încrederii în Justiție și a invocat nevoia unui „parteneriat între societate și Justiție”. În același timp, Gheorghiu a cerut ca sistemul judiciar să transmită „un semnal de alarmă către politicieni” pentru a „corecta legile care trebuie corectate”, argumentând că este frustrant ca dosarele să se întindă pe ani până intervine prescripția, iar persoane care au comis fapte de corupție să rămână nepedepsite. Vicepremierul interimar a mai afirmat că majoritatea celor din Justiție sunt „onești” și au ales profesia „să facă dreptate”. Ce a decis CJUE și de ce contează pentru dosarele în curs CJUE a pronunțat pe 16 iulie o hotărâre în cauza „Lin II”, stabilind că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind prescripția răspunderii penale nu este compatibilă cu dreptul UE în materia fraudei grave care afectează interesele financiare ale Uniunii. Potrivit informațiilor din articol, decizia continuă linia din cauza „Lin I” și are „efecte semnificative” asupra dosarelor penale aflate încă pe rol. Reacția ÎCCJ: apărarea raționamentului juridic În aceeași zi, ÎCCJ a transmis un set de precizări prin care își apără raționamentul. Instanța supremă susține că rolul său este să asigure o aplicare „loială, previzibilă și coerentă” a normelor și că soluția din 2022 nu a urmărit ignorarea dreptului european, ci aplicarea lui prin prisma garanțiilor din Carta drepturilor fundamentale și în raport cu nivelul de protecție din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În această logică, ÎCCJ afirmă că standardele europene nu ar trebui privite ca fiind în competiție, ci ca parte a unui sistem juridic coerent. [...]
Comisia Europeană avertizează că deciziile ÎCCJ privind prescripția pot bloca anchete și procese de corupție, inclusiv cu miză pe fonduri UE , ceea ce creează un „risc sistemic” ca dosare importante să se închidă fără sancțiuni, potrivit G4Media , care citează Raportul Comisiei Europene privind statul de drept , publicat vineri. Raportul arată că hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), conduse de Lia Savonea, referitoare la prescripția răspunderii penale „continuă să afecteze grav” combaterea corupției în România. Concret, instanțe inferioare au dispus încetarea proceselor penale și au desființat condamnări în numeroase cauze, inclusiv în dosare de mare corupție. De ce contează: efecte asupra aplicării dreptului UE și asupra anchetelor EPPO Executivul european susține că aplicarea acestor decizii a dus la eliberarea unor inculpați și la închiderea definitivă a unor dosare de rezonanță, cu impact asupra percepției publice privind capacitatea justiției de a combate corupția. În evaluarea Comisiei, problema capătă și o dimensiune de drept european: hotărârile ÎCCJ ar „neutraliza efectul suspensiv” al actelor de procedură asupra cursului prescripției, pentru acte efectuate înainte și după perioada 2018–2022. Consecința indicată în raport este creșterea riscului ca „o serie de cauze penale să scape de sancțiuni penale”, ceea ce „ridică anumite întrebări din perspectiva dreptului UE”. Totodată, raportul citează date transmise de Parchetul European (EPPO) , potrivit cărora deciziile ÎCCJ ar putea afecta capacitatea EPPO de a desfășura anchete eficiente în România, mai ales în dosare privind infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Reacții împărțite în magistratură: prescripție „suficient de lungă” vs. întârzieri procedurale Documentul notează și opinii divergente în interiorul sistemului judiciar. Unele asociații ale magistraților consideră că termenele de prescripție sunt, prin ele însele, suficient de lungi pentru soluționarea cauzelor. Altele indică transferuri repetate ale dosarelor între complete sau instanțe, care ar fi generat întârzieri suplimentare și ar fi facilitat împlinirea termenelor de prescripție. Fragment din raportul Comisiei Europene „Instanțele inferioare au continuat să dispună încetarea proceselor penale în cauze de corupție și să desființeze hotărâri de condamnare, inclusiv în cauze de corupție la nivel înalt, ca urmare a hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la prescripția răspunderii penale. (...) Aceste hotărâri neutralizează efectul suspensiv asupra cursului prescripției al actelor de procedură efectuate înainte și după perioada 2018-2022, exacerbând astfel riscul sistemic ca o serie de cauze penale să scape de sancțiuni penale și ridicând anumite întrebări din perspectiva dreptului UE. Potrivit EPPO, hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) ar putea afecta capacitatea Parchetului European de a desfășura anchete eficiente privind infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii în România.” În material este indicată și versiunea publicată pe Scribd a capitolului dedicat României din Raportul pe 2026 privind statul de drept: Raportul Comisiei Europene – Statul de drept în România 2026 . [...]
DNA investighează 18 angajați ai MApN după avizarea unor blocuri lângă un depozit de muniție. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune că două blocuri cu 128 de apartamente au fost construite la Pitești la circa 100 de metri de un depozit mare de muniție, deși legea impunea 200 de metri, iar cazul a ajuns la Direcția Națională Anticorupție , potrivit News . Miruță a declarat, vineri, într-o conferință de presă, că avizarea ar fi fost făcută „în aprecierea noastră” ilegal, iar situația seamănă cu un caz anterior de „avizare ilegală” menționat de el la Craiova. Cum s-a ajuns la avizul favorabil Ministrul interimar a explicat că, în aprilie 2019, a fost cerut aviz de la Ministerul Apărării , iar răspunsul a fost negativ. Ulterior, la a treia solicitare – descrisă ca fiind identică și în continuare cu nerespectarea distanței prevăzute de lege – ar fi fost emis un aviz pozitiv, moment care „a ridicat bariera” pentru demararea construcțiilor. „Două luni mai târziu, la o a treia solicitare identică, cu nerespectarea legii, s-a dat aviz pozitiv. Acela a fost momentul în care s-a ridicat bariera pentru a se demara aceste construcţii.” Ce verifică DNA și ce măsuri administrative urmează Potrivit lui Miruță, 18 angajați ai Ministerului Apărării care au avut legătură cu acest caz sunt cercetați de procurorii DNA, inclusiv persoane cu grade mici, dar și un general de brigadă. „Sunt 18 oameni din Ministerul Apărării implicaţi. Toţi au fost trimişi pentru cercetare la DNA, oameni cu grade mai mici, însă inclusiv oameni cu grad de general de brigadă.” Pe linie administrativă, ministrul a spus că urmează să fie notificate Primăria Pitești, Consiliul Județean Argeș și Inspectoratul de Stat în Construcții. În paralel, a cerut șefului Statului Major al Apărării o analiză privind „cum și pe ce cheltuială” ar putea fi mutat depozitul de muniție, dacă aceasta va fi decizia. [...]
