Știri
Știri din categoria Justiție
DSU anunță că au fost ridicate telefoane ale unor angajați în cadrul unor activități procedurale dintr-un dosar aflat în faza de urmărire penală „in rem”, potrivit AGERPRES.
Departamentul pentru Situații de Urgență a precizat vineri seara, 27 martie 2026, că organele competente au dispus și comunicarea unor documente considerate relevante pentru clarificarea situației investigate, documente care „urmează a fi transmise în cel mai scurt timp”.
Instituția susține că, până în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat în cauză și că nu a fost dispusă vreo măsură procesuală în acest sens. Urmărirea penală „in rem” înseamnă că ancheta vizează fapta, nu o persoană anume.
DSU afirmă că va coopera cu organele judiciare și că va pune la dispoziție toate informațiile și documentele necesare pentru stabilirea situației de fapt.
În comunicare, DSU mai arată că își menține angajamentul pentru respectarea legalității, transparență și buna desfășurare a activităților specifice. În informațiile transmise nu sunt menționate natura dosarului, instituția de parchet sau faptele cercetate.
Recomandate
Parchetul European estimează că ancheta „ Pfizergate ” ar putea fi închisă în 2026 , un dosar cu miză de reglementare pentru modul în care instituțiile UE au gestionat achizițiile de vaccinuri în pandemie, potrivit Mediafax . Șefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, a declarat într-un interviu pentru G4Media că investigația privind contractele de achiziție a vaccinurilor împotriva COVID-19 este încă în desfășurare și se află „în lucru la colegii din Belgia”. Dosarul este supervizat de o cameră permanentă din care Kovesi spune că nu face parte, dar speră ca acesta să fie închis în acest an. „Ancheta este în desfășurare, este în lucru la colegii din Belgia. Ancheta este supervizată de o cameră permanentă, din care eu nu fac parte, dar acest dosar va fi închis, sper, în acest an.” De ce durează și ce verifică EPPO Kovesi afirmă că lipsa unei soluționări, deși dosarul a fost deschis în urmă cu trei ani, ține de complexitate și de resurse. Ea a precizat că EPPO nu investighează „oportunitatea” încheierii contractelor, ci încearcă să stabilească faptele pe baza evaluărilor și informațiilor obținute de la instituții europene. În anchetă, EPPO a încercat să implice mai multe structuri la nivel european, inclusiv OLAF, Curtea de Conturi și directorate ale Comisiei Europene, pentru a obține evaluări și a reconstrui ce s-a întâmplat, conform declarațiilor citate de Mediafax. Conexiuni în afara UE și volumul probelor Șefa EPPO a mai spus că dosarul are legături care depășesc teritoriul statelor membre și include o conexiune cu un stat terț, Statele Unite, ceea ce complică obținerea de informații, întrucât cooperarea presupune timpi de așteptare similari celor întâlniți de procurorii naționali. Potrivit acesteia, au avut loc „multe audieri” și s-au administrat „foarte multe probe”, inclusiv în legătură cu funcționarea Comisiei Europene, iar anchetatorii trebuie să verifice „fiecare” dintre numeroasele acuzații legate de contracte. Mesajele von der Leyen – Pfizer, parte din investigație Întrebată despre schimburile de mesaje dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și conducerea Pfizer, Kovesi a confirmat că acest aspect este investigat și că există și plângeri în instanță pe această temă. „Este un aspect pe care noi trebuie să-l verificăm… Ne uităm și la acest aspect, îl investigăm cu siguranță.” Kovesi a insistat, totodată, asupra independenței EPPO față de guvernele naționale și instituțiile europene, susținând că instituția aplică aceleași reguli indiferent de funcția persoanei investigate. [...]
Disputa din CSM pe tema prescripției riscă să mute responsabilitatea dinspre instanțe spre „sistem” și să blocheze orice asumare internă , într-un moment în care dosarele închise pe prescripție rămân un subiect cu impact direct asupra încrederii publice în justiție, potrivit HotNews . Procurorul Claudiu Sandu, fost vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a publicat pe Facebook un mesaj de răspuns la afirmațiile făcute de Lia Savonea , șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședința de marți a CSM. Savonea a susținut că, în cazul persoanelor care au scăpat de pedepse prin prescripție, vinovați sunt politicienii și organele de urmărire penală, nu judecătorii. În același context, Savonea a calificat drept „manipulări” discuțiile despre „capturarea justiției” (temă asociată documentarului Recorder „Justiție capturată ”), afirmând că scopul ar fi fost „slăbirea puterii judecătorești” și a „independenței reale a judecătorilor”. „Metoda coperta” și reluarea proceselor de la zero În replica sa, Claudiu Sandu invocă practici pe care le leagă de efecte operaționale în dosare, sugerând că acestea au contribuit la întârzieri și la reluări de proceduri. El afirmă: „Sunt convins că metoda «coperta» sau înlocuirea câte unui membru din complet, care a avut drept efect reluarea de la 0 a cercetării judecătorești (deși CEDO nu cere astfel de măsuri radicale), ani de zile de amânări inutile în dosare cu miză, detașări succesive sau revocarea unor delegări sau detașări sunt tot o expresie a independenței absolute a judecătorului.” Unde plasează Sandu responsabilitatea pentru prescripție Sandu spune că este de acord că politicienii poartă „o mare vină”, inclusiv pentru că ar fi putut interveni legislativ. În schimb, respinge ideea că procurorii ar fi responsabili, indicând rolul deciziilor Curții Constituționale în evoluția regimului prescripției. În mesajul său, el susține că două hotărâri ale CCR au schimbat interpretarea și aplicarea prescripției, iar ulterior unii magistrați au apelat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), despre care afirmă că a arătat că deciziile unei curți constituționale pot fi lăsate fără efect în anumite condiții, prin aplicarea directă a legislației europene. Acuzații privind sancționarea magistraților și rolul Inspecției Judiciare Procurorul formulează acuzații la adresa celor pe care îi descrie drept apărători ai independenței justiției, susținând că, în practică, ar fi fost pedepsiți magistrați care au pronunțat condamnări în dosare de corupție sau care au contestat anumite direcții din sistem. „Culmea, cei care au distrus orice urmă de independență pretind astăzi că apără independența.” În final, Sandu își încheie mesajul cu ideea că „beneficiarii actului de justiție – cetățenii” sunt cei care vor valida, prin nivelul de satisfacție față de rezultate, care dintre poziții este mai aproape de adevăr. Contextul rămâne unul sensibil: discuția despre prescripție și efectele ei continuă să fie un test de responsabilitate instituțională, cu consecințe directe asupra percepției publice privind funcționarea justiției. [...]
Vandalizarea camerelor finanțate din PNRR ajunge la Parchetul General , după ce Ministerul Mediului a depus o plângere penală privind distrugerea și furtul unor echipamente din sistemul național de monitorizare video a transporturilor de material lemnos, potrivit G4Media . Ministra Mediului, Diana Buzoianu , susține că nu este vorba despre „acte izolate”, ci despre atacuri asupra unor echipamente publice cumpărate din bani europeni și instalate pentru a întări capacitatea statului de a combate tăierile ilegale și transporturile ilegale de lemn. În acest moment, 9 puncte de monitorizare din județele Suceava, Neamț, Prahova și Maramureș au fost afectate, dintr-un total de 331 deja instalate la nivel național. Conform informațiilor prezentate, au fost raportate tăieri de cabluri de alimentare, reorientări ale camerelor, acoperiri cu vopsea, forțarea cutiilor metalice de protecție și sustrageri de componente. Ce vizează plângerea penală și ce urmează Plângerea depusă la Parchetul de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vizează infracțiunile de distrugere și furt calificat, precum și „orice alte infracțiuni care vor rezulta din cercetări”. Ministerul Mediului se constituie parte vătămată și parte civilă, iar prejudiciul urmează să fie stabilit după o evaluare tehnică a componentelor distruse, deteriorate sau furate și a costurilor de repunere în funcțiune. Ministra afirmă că a dispus Gărzii Forestiere Naționale să intensifice controalele în teren în zonele unde au avut loc incidentele, argumentând că atacarea infrastructurii de monitorizare poate indica existența unor activități ilegale în acele perimetre. Unde au fost raportate incidentele Printre cazurile enumerate se află: Ostra (Suceava) – distrugerea și sustragerea unor camere LPR; Văleni–Stânișoara (Suceava) – forțarea unor cofrete metalice, reorientarea camerelor și tăierea cablurilor; Valea Stânei–Cârlibaba (Suceava) – acoperirea cu vopsea și reorientarea camerelor; Sabasa–Borca (Neamț) și Teșila–Valea Doftanei (Prahova) – repoziționarea camerelor; Podu Coșnei–Coșna (Suceava) – tăierea cablurilor; Băile Borșa și Rona de Sus (Maramureș) – distrugeri și sustrageri de echipamente. Sistemul de monitorizare video este finanțat din PNRR, iar ministerul spune că va continua implementarea rețelei, va repara echipamentele afectate și va extinde monitorizarea, în paralel cu ancheta penală și cu intensificarea controalelor în zonele vulnerabile. [...]
Reținerea și punerea sub acuzare a unui influencer pro-Kremlin arată că Republica Moldova începe să trateze penal propaganda de război din online , într-un context în care autoritățile invocă depășirea limitelor libertății de exprimare, potrivit Adevărul . Vadim Țăruș, un moldovean cunoscut pe TikTok pentru mesaje pro-ruse și apeluri către Vladimir Putin de a interveni militar pentru „a elibera” Republica Moldova, a fost reținut imediat după ce a intrat în țară. Bărbatul are 33 de ani și este cunoscut online sub numele „Baba Galea, Nu vreau să tac”. Țăruș a fost oprit pe 5 iunie de procurori, cu sprijinul Brigăzii cu Destinație Specială „Fulger”, și reținut pentru 72 de ore. Trei zile mai târziu, pe 8 iunie, a fost pus oficial sub învinuire într-un dosar ce vizează propaganda războiului , pe fondul mesajelor publicate pe rețelele sociale, în care își declara susținerea pentru poziția Rusiei și cerea explicit intervenția armatei ruse în Republica Moldova. „Hai, băi, să începem odată acest război. Hai să le dăm ruşilor ceea ce merită. (…) Putin, nu dormi. De data asta, te rog, nu dormi”, îi cerea Vadim Țăruș președintelui rus într-un videoclip. Ce risc penal invocă autoritățile Conform legislației Republicii Moldova, propaganda războiului se pedepsește cu amendă de până la 75.000 de lei sau cu închisoare de până la șase ani. (Suma este în lei moldovenești; echivalentul în lei românești nu este precizat în sursă.) După eliberarea din arest, dar în condițiile menținerii acuzațiilor, influencerul a publicat un mesaj video în care a spus că „a greșit pe alocuri” și că respectă legea. „Am văzut deja multe și am înțeles multe. Nu din frică, ci din respect față de lege. (…) Da, am greșit pe alocuri și recunosc acest lucru. În unele momente am exagerat cu anumite cuvinte”, a spus el. Juristul Alexandru Bot a apreciat că mesajul ar putea fi o încercare de a evita aplicarea arestului preventiv și a sugerat că dosarul ar fi putut produce o „conștientizare” a faptului că o astfel de infracțiune există în Codul penal și nu poate fi tratată „în glumă”. Reacții: între sancționare și acuzații de limitare a exprimării Cazul a generat reacții puternice în Republica Moldova. O parte a opiniei publice a salutat intervenția autorităților, argumentând că apelurile la război și la intervenția armatei ruse depășesc sfera opiniei. Politicianul Dragoș Galbur a criticat ideea ca cineva să cheme armata rusă din Germania, în timp ce beneficiază de libertatea de exprimare în Uniunea Europeană. În același timp, au existat și reacții critice la adresa autorităților, susținând că reținerea ar reprezenta o limitare a libertății de exprimare. Potrivit TVR Moldova , cazul nu ar fi izolat, iar în ultimii ani autoritățile ar fi documentat mai multe situații în care discursul online a depășit limitele libertății de exprimare și a intrat în zona infracțiunilor de extremism, incitare la ură sau propagandă a violenței. Ancheta este în desfășurare, iar Vadim Țăruș beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie definitivă a instanței. [...]
Tribunalul București a suspendat temporar reorganizarea Primăriei Capitalei , blocând aplicarea noii organigrame aprobate de Consiliul General, potrivit Știrile Pro TV . Decizia vine după o acțiune în instanță a Sindicatului Forum și înseamnă că schimbările administrative nu pot fi puse în practică până la judecarea pe fond. Reorganizarea fusese inițiată de Ciprian Ciucu și aprobată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București (HCGMB) nr. 106 din 2 aprilie 2026 . Sindicatul a contestat demersul, iar instanța a admis parțial cererea. Ce a suspendat instanța și până când Tribunalul București a decis suspendarea executării: HCGMB nr. 106/02.04.2026, actul prin care a fost aprobată noua organigramă a aparatului de specialitate al primarului general; Dispozițiilor Primarului General nr. 591/15.04.2026 și nr. 592/15.04.2026, prin care reorganizarea urma să fie pusă în aplicare; metodologiilor aprobate prin cele două dispoziții. Măsura este valabilă „până la pronunțarea instanței de fond”, iar hotărârea este „executorie de drept”, conform soluției publicate pe portalul instanțelor și citate de publicație. Miza operațională: reorganizarea rămâne în așteptare Suspendarea are un efect direct asupra funcționării administrative: implementarea noii organigrame și a metodologiilor aferente este oprită, cel puțin până la soluția pe fond. În practică, asta înseamnă că Primăria nu poate continua, în baza actelor suspendate, pașii de reorganizare aprobați în aprilie. Ce urmează procedural Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, mai arată soluția instanței citată în articol. [...]
DIICOT a blocat o rețea care „clona” mașini de lux, cu o captură estimată la 900.000 de euro (aprox. 4,5 milioane lei) după 30 de percheziții, potrivit Știrile Pro TV . Cazul are o miză economică directă: scoate la suprafață un mecanism de fraudă care lovește atât cumpărătorii, cât și circuitul legal de înmatriculare și piața de vehicule rulate. În urma descinderilor făcute joi în București și în județele Prahova, Ialomița, Argeș, Teleorman și Bistrița-Năsăud, anchetatorii au ridicat 17 autoturisme de lux evaluate la aproximativ 900.000 de euro, alături de bani și documente care ar fi fost folosite pentru a „legaliza” proveniența mașinilor. Ce au găsit anchetatorii la percheziții Conform informațiilor prezentate, au fost ridicate, între altele: 17 autoturisme de lux (valoare estimată: aprox. 900.000 de euro); 105 chei de mașini; 217.500 de lei și 11.500 de euro (aprox. 57.500 lei); 1.500 de euro în bancnote contrafăcute (aprox. 7.500 lei); certificate de înmatriculare și cărți de identitate „în alb”, contracte de vânzare-cumpărare și alte înscrisuri; laptopuri, suporturi de memorie și alte mijloace de probă. Acțiunea a fost derulată de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Prahova împreună cu procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești , cu sprijinul mai multor structuri de poliție și jandarmerie. Cum ar fi funcționat schema: „clone” și acte falsificate Anchetatorii susțin că, în perioada 2024 – iunie 2026, persoanele cercetate ar fi constituit un grup infracțional organizat pentru trafic intern și internațional de autovehicule de lux, prin „importul” și vânzarea unor mașini provenite din fapte penale. Mecanismul descris include: crearea unor „clone” ale unor autovehicule autentice similare aflate în circulație; tăinuire (dobândirea/valorificarea unor bunuri despre care se știe că provin din infracțiuni); înșelăciune față de cumpărători privind autenticitatea mașinilor și a actelor; falsuri în documente necesare înmatriculării și declarații neconforme la instituțiile abilitate; uz de fals (folosirea documentelor contrafăcute); perturbarea/alterarea sistemelor informatice, inclusiv prin dispozitive electronice care ar fi împiedicat funcționarea sistemelor informatice din computerele de bord; punerea în circulație a autovehiculelor „clonate” cu numere false de înmatriculare. Măsuri dispuse și ce urmează în dosar La 5 iunie 2026, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești au dispus reținerea a șase persoane și plasarea sub control judiciar a altor patru. Cei șase reținuți urmează să fie prezentați instanței cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, iar judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova a fost sesizat în acest sens. [...]
