Știri
Știri din categoria Justiție
Reținerea și punerea sub acuzare a unui influencer pro-Kremlin arată că Republica Moldova începe să trateze penal propaganda de război din online, într-un context în care autoritățile invocă depășirea limitelor libertății de exprimare, potrivit Adevărul.
Vadim Țăruș, un moldovean cunoscut pe TikTok pentru mesaje pro-ruse și apeluri către Vladimir Putin de a interveni militar pentru „a elibera” Republica Moldova, a fost reținut imediat după ce a intrat în țară. Bărbatul are 33 de ani și este cunoscut online sub numele „Baba Galea, Nu vreau să tac”.
Țăruș a fost oprit pe 5 iunie de procurori, cu sprijinul Brigăzii cu Destinație Specială „Fulger”, și reținut pentru 72 de ore. Trei zile mai târziu, pe 8 iunie, a fost pus oficial sub învinuire într-un dosar ce vizează propaganda războiului, pe fondul mesajelor publicate pe rețelele sociale, în care își declara susținerea pentru poziția Rusiei și cerea explicit intervenția armatei ruse în Republica Moldova.
„Hai, băi, să începem odată acest război. Hai să le dăm ruşilor ceea ce merită. (…) Putin, nu dormi. De data asta, te rog, nu dormi”, îi cerea Vadim Țăruș președintelui rus într-un videoclip.
Conform legislației Republicii Moldova, propaganda războiului se pedepsește cu amendă de până la 75.000 de lei sau cu închisoare de până la șase ani. (Suma este în lei moldovenești; echivalentul în lei românești nu este precizat în sursă.)
După eliberarea din arest, dar în condițiile menținerii acuzațiilor, influencerul a publicat un mesaj video în care a spus că „a greșit pe alocuri” și că respectă legea.
„Am văzut deja multe și am înțeles multe. Nu din frică, ci din respect față de lege. (…) Da, am greșit pe alocuri și recunosc acest lucru. În unele momente am exagerat cu anumite cuvinte”, a spus el.
Juristul Alexandru Bot a apreciat că mesajul ar putea fi o încercare de a evita aplicarea arestului preventiv și a sugerat că dosarul ar fi putut produce o „conștientizare” a faptului că o astfel de infracțiune există în Codul penal și nu poate fi tratată „în glumă”.
Cazul a generat reacții puternice în Republica Moldova. O parte a opiniei publice a salutat intervenția autorităților, argumentând că apelurile la război și la intervenția armatei ruse depășesc sfera opiniei. Politicianul Dragoș Galbur a criticat ideea ca cineva să cheme armata rusă din Germania, în timp ce beneficiază de libertatea de exprimare în Uniunea Europeană.
În același timp, au existat și reacții critice la adresa autorităților, susținând că reținerea ar reprezenta o limitare a libertății de exprimare.
Potrivit TVR Moldova, cazul nu ar fi izolat, iar în ultimii ani autoritățile ar fi documentat mai multe situații în care discursul online a depășit limitele libertății de exprimare și a intrat în zona infracțiunilor de extremism, incitare la ură sau propagandă a violenței.
Ancheta este în desfășurare, iar Vadim Țăruș beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie definitivă a instanței.
Recomandate
TikTok va plăti 400 milioane de dolari (aprox. 1,84 miliarde lei) pentru a închide un dosar privind confidențialitatea copiilor , după o înțelegere cu Departamentul de Justiție al SUA , relatează Al Jazeera . Acordul vizează acuzații că aplicația ar fi încălcat legislația americană care impune consimțământul părinților pentru colectarea datelor personale ale copiilor sub 13 ani. Înțelegerea anunțată de DOJ acoperă TikTok, ByteDance și entități afiliate și are la bază preocupări legate de respectarea Children’s Online Privacy Protection Act (COPPA) – lege care obligă serviciile orientate către copii să obțină acordul părinților înainte de a colecta informații personale de la minori sub 13 ani. Cum se plătește suma și ce a reclamat DOJ Potrivit departamentului, TikTok va achita: 300 milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) imediat ; încă 100 milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei) după ce o instanță va anula o înțelegere anterioară încheiată cu predecesorul TikTok, Musical.ly. DOJ a dat în judecată TikTok și ByteDance în 2024, susținând că platforma ar fi permis „cu bună știință” copiilor să își creeze conturi obișnuite și să interacționeze pe platforma standard (inclusiv prin videoclipuri și mesaje) cu adulți și alți utilizatori, în timp ce ar fi colectat date personale fără consimțământul părinților. Implicația de reglementare: presiune mai mare pe protecția minorilor Departamentul de Justiție a prezentat acordul ca pe o consolidare a aplicării COPPA și a transmis că, de la deschiderea procesului, compania ar fi făcut „schimbări drastice” și ar fi întărit măsurile de protecție a confidențialității copiilor. În comunicatul citat de publicație, Associate Attorney General Stanley E Woodward Jr a declarat: „Această înțelegere este o victorie majoră pentru copiii și părinții americani. Prioritatea Departamentului este să se asigure că minorii sunt protejați online și că firmele cărora li se încredințează informații personale își respectă obligațiile legale.” Context: reorganizarea operațiunilor din SUA Al Jazeera amintește că, în ianuarie, ByteDance a acceptat să creeze o societate mixtă cu acționariat majoritar american pentru a securiza datele pe plan intern și a evita o interdicție în SUA, unde aplicația este folosită de peste 200 de milioane de americani. Publicația notează că a solicitat un punct de vedere TikTok, dar nu a primit un răspuns la momentul publicării. [...]
DIICOT a reținut un cetățean rus acuzat de tentativă de diversiune, într-un dosar care vizează colectarea și transmiterea de informații militare , potrivit Agerpres . Procurorii susțin că faptele, prin natura lor, „au pus în pericol securitatea națională”, iar cazul intră în zona amenințărilor hibride (acțiuni de sabotaj/diversiune care combină metode clasice cu mijloace digitale și de informații). DIICOT arată că bărbatul, în vârstă de 40 de ani, este acuzat de tentativă la acte de diversiune. În perioada februarie–iulie 2026, acesta ar fi acționat „în perspectiva comiterii unor acte de diversiune/sabotaj, de tip hibrid”, sub coordonarea directă a unei persoane cu care ar fi comunicat prin servicii online de mesagerie criptată. Ce spun procurorii că a făcut suspectul Conform comunicatului DIICOT citat de Agerpres, suspectul ar fi: identificat, supravegheat și colectat informații cu caracter militar; realizat și transmis fotografii privind tehnica forțelor armate române/aliate și deplasarea personalului și a tehnicii de luptă; documentat mai multe obiective (baze) militare românești și multinaționale din județele Cluj, Constanța, Călărași, Ilfov și din municipiul București. „Fapte care, prin natura lor, au pus în pericol securitatea națională”, se arată în comunicatul DIICOT. Ce urmează în dosar DIICOT anunță că urmează să sesizeze Curtea de Apel București cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile. Activitățile judiciare au fost realizate împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DIICOT – Structura Centrală, ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și ai structurilor subordonate. Acțiunea a beneficiat de sprijin informativ din partea Serviciului Român de Informații și de suportul unei structuri specializate din cadrul DGIA. [...]
Înalta Curte a înlocuit arestul la domiciliu cu control judiciar pentru Horațiu Potra , o decizie care schimbă regimul de supraveghere și restricțiile aplicate inculpatului într-un dosar cu acuzații grave privind ordinea constituțională, potrivit HotNews . Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis contestația formulată de Potra împotriva măsurii arestului la domiciliu și a stabilit că acesta poate fi judecat sub control judiciar, conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce se schimbă, procedural Până la această decizie, Potra se afla în arest la domiciliu, măsură dispusă după ce instanța supremă a decis, la jumătatea lunii iunie, eliberarea sa din arest preventiv. Atunci, ÎCCJ a impus și obligația purtării unei brățări electronice de supraveghere. Pe 17 iunie, ÎCCJ dispusese încetarea arestului preventiv și trecerea la arest la domiciliu, tot cu obligația brățării electronice. Context: aducerea în țară și trimiterea în judecată Potra a părăsit România în timpul cercetărilor și a fost prins în Dubai în septembrie 2025. Ulterior, a fost de acord să fie adus în țară, ceea ce a accelerat procedurile, în condițiile în care nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe Unite. El a fost adus în România la 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său. După revenirea în țară, Potra a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept; instigare publică. În același dosar sunt trimiși în judecată alți 20 de mercenari din gruparea sa, iar în cauză este judecat și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Ce susțin procurorii Potrivit procurorilor, Potra și grupul său ar fi urmărit să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor din decembrie 2024, cu scopul de a crea haos. Planul ar fi fost stabilit de Călin Georgescu și apropiații săi la o întâlnire organizată la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale. [...]
Un inspector superior ANAF din Timișoara este cercetat penal sub control judiciar după ce ar fi acceptat să primească 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei) de la un om de afaceri, în schimbul promisiunii că îl ajută să obțină o rambursare de TVA de 21 milioane de lei, potrivit Agerpres . Miza economică a cazului este legată de mecanismul rambursărilor de TVA, unde o intervenție nelegală ar putea influența fluxuri de numerar semnificative pentru companii și ar expune bugetul public la plăți nejustificate. Ce se știe din informațiile publicate Din datele disponibile în materialul Agerpres, inspectorul ar fi acceptat suma de 1,5 milioane de euro pentru a-și folosi influența în sprijinul afaceristului, în contextul unei rambursări de TVA de 21 milioane de lei. În dosar, acesta este cercetat penal și a fost plasat sub control judiciar. Agerpres nu publică integral articolul (acces restricționat), astfel că detalii precum perioada faptelor, identitatea persoanelor sau instituția de urmărire penală nu pot fi verificate din textul disponibil în acest moment. [...]
O asociație de protecție a naturii a fost obligată de instanță să respecte cerințe stricte de bunăstare animală după ce 17 oi au murit, majoritatea de foame , potrivit agrarheute . Cazul, judecat de Curtea Administrativă Superioară din landul Saxonia Inferioară (Germania), fixează o linie fermă: „îngrijirea peisagistică” nu scutește de obligațiile legale atunci când sunt ținute animale domestice. Într-o arie protejată din Saxonia Inferioară, controlorii au găsit o turmă de 42 de oi cameruneze (Kamerunschafe), ținute de asociație pentru întreținerea peisajului, în stare de neglijare severă. 17 animale erau deja moarte, „cele mai multe pur și simplu înfometate”, iar la fața locului au fost constatate garduri deteriorate și lipsa completă a adăposturilor. Autoritatea a impus rapid măsuri obligatorii, inclusiv asigurarea de hrană și apă, repararea gardurilor, amenajarea de adăposturi și vizite veterinare regulate. Instanța: oile nu sunt „animale sălbatice”, iar obligațiile rămân în vigoare Președintele asociației a contestat obligațiile susținând că oile cameruneze ar fi „animale sălbatice”, care s-ar putea hrăni singure pe pășuni „bogate”, astfel încât normele privind protecția animalelor de fermă nu s-ar aplica. Curtea Administrativă Superioară a respins argumentul: oile cameruneze sunt oi domestice, iar oile sunt animale de producție agricolă. Instanța a respins și încercarea de a pune la îndoială cauza deceselor, calificând afirmația că ar fi putut exista alte motive drept „absurdă și pur speculativă”, în contextul animalelor găsite moarte de foame. „Dacă e prea mult, nu ții animale”: mesajul de reglementare pentru organizații Asociația a mai invocat că nu poate susține un asemenea efort de îngrijire. Nici acest argument nu a fost acceptat de judecători: cine deține animale poartă responsabilitatea pentru ele, iar dacă nivelul de îngrijire necesar este prea mare, atunci animalele nu trebuie ținute. Decizia este menționată în material cu referire la dosarul „Az. 11 ME 340/25”. [...]
Demisia Cristinei Trăilă din funcția de secretar general adjunct al Guvernului, la o zi după ce DNA a pus-o sub urmărire penală, adâncește presiunea instituțională asupra Executivului și mută cazul din zona strict judiciară în cea de funcționare și credibilitate a aparatului guvernamental, potrivit HotNews . Trăilă a anunțat miercuri, într-un mesaj publicat pe Facebook , că și-a depus demisia și s-a declarat „total nevinovată”. Ea susține că dosarul instrumentat de DNA ar avea rolul de a afecta imaginea premierului Ilie Bolojan, vorbind despre „un scandal mediatic artificial”. Cu o zi înainte, marți, DNA Iași a pus-o sub urmărire penală în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos din Vaslui, acuzat de procurorii anticorupție că „a apelat la rețele de influență” pentru a schimba conducerea DSVSA Vaslui . Contextul dosarului a fost detaliat anterior de HotNews în materialul despre dosarul afaceristului Fănel Bogos din Vaslui . Ce acuzație formulează DNA și ce miză financiară apare în dosar Potrivit DNA, Cristina Trăilă este cercetată pentru „complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii de foloase necuvenite”. Ea a fost audiată marți la DNA Iași, iar procurorii nu i-au impus nicio măsură preventivă. Conform comunicatului procurorilor, la începutul lunii noiembrie 2025, Trăilă, „în calitate de secretar general adjunct al Guvernului României”, ar fi sprijinit demersurile inculpatului Barbu Mihai de exercitare a influenței asupra președintelui ANSVSA, în scopul înlocuirii directorului DSVSA Vaslui cu o persoană agreată de inculpatul B.F. DNA indică drept scop obținerea unor foloase necuvenite pentru Fănel Bogos și societatea acestuia, inclusiv: aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei); diminuarea sau încetarea controalelor sanitar-veterinare la fermele societății. Legătura cu premierul și efectul imediat în Guvern După punerea sub acuzare a Cristinei Trăilă, premierul Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că va lua miercuri o decizie privind menținerea sau nu a acesteia în funcție. Premierul nu a exclus posibilitatea de a fi audiat la rândul său în dosar, însă, potrivit informațiilor din material, Bolojan „nu are nicio calitate în dosar”. În același dosar este menționată o întâlnire din 23 septembrie 2025, la Palatul Victoria, între premier și omul de afaceri Fănel Bogos, intermediată de Mihai Barbu. HotNews a relatat separat despre acest episod în articolul: a intermediat întâlnirea dintre omul de afaceri Bogos și premierul Ilie Bolojan . După punerea sub acuzare, Mihai Barbu a declarat la Antena 3 CNN că a vrut să i-l prezinte premierului pe Bogos, dar susține că scopul întâlnirii nu a fost să-l „salveze” pe afacerist de problemele sale. [...]
