Știri
Știri din categoria Justiție
Denise Rifai neagă că ar fi suspectă sau denunțătoare în dosarul DNA care îl vizează pe Ciprian Ciucu, după ce mai multe publicații au relatat că ar avea calitatea de suspect, potrivit HotNews. Miza imediată este una de procedură: în spațiul public circulă acuzații punctuale (instigare și complicitate la dare de mită), însă numele ei nu apare, deocamdată, în comunicările oficiale ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Într-o declarație scurtă acordată jurnalistului România TV Victor Ciutacu, Rifai a spus că nu figurează în niciun dosar penal și că nu a formulat vreun denunț, fără alte detalii.
„Nu apar în niciun dosar penal și nu am făcut niciun denunț.”
Separat, într-o declarație pentru Gândul, Rifai a afirmat că este prietenă cu Odeta Nistor, fosta șefă a Oficiului Național pentru Jocurile de Noroc, arestată în dosar.
Reacția vine după ce Mediafax și România TV au scris că Denise Rifai ar fi suspectă în dosarul în care este vizat primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu. Potrivit surselor citate de aceste publicații, Rifai ar avea calitatea de suspect pentru instigare și complicitate la dare de mită.
HotNews notează însă că numele lui Rifai nu apare în comunicatele publice ale DNA de până acum, ceea ce lasă, în acest moment, o diferență între informațiile vehiculate pe surse și datele confirmate oficial.
DNA a anunțat oficial că Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, prim-vicepreședinte PNL, a fost plasat joi sub control judiciar pentru 60 de zile. Procurorii anticorupție îl acuză de luare de mită, în perioada noiembrie–decembrie 2025, când era primar al Sectorului 6.
În material este amintit și un context mai vechi: în ianuarie 2025, site-ul de investigații Snoop a publicat mărturii din interiorul PNL potrivit cărora Denise Rifai ar fi colaborat cu Nicolae Ciucă în campania prezidențială din 2024, lucru pe care atât Ciucă, cât și Rifai l-au recunoscut. Rifai a susținut atunci că a oferit doar sugestii „în mod dezinteresat” și „fără plată”, respingând ideea unei relații contractuale de tip „trainer”, și precizând că sfaturile au fost pro bono.
Denise Rifai are 40 de ani și este realizatoare TV. A lucrat la Realitatea TV și Kanal D, iar la începutul acestui an s-a mutat la Antena 1, unde are o emisiune, potrivit HotNews.
Recomandate
Plasarea sub control judiciar a primarului Capitalei, Ciprian Ciucu, readuce în prim-plan presiunea pe DNA de a susține acuzațiile cu probe solide , într-un dosar în care miza este credibilitatea anchetei și efectele administrative asupra conducerii Primăriei București, potrivit HotNews . Deputatul USR George Gima a spus, într-o emisiune la Prima News, că „într-o democrație trebuie dovedită, probată vinovăția cuiva”, evitând totodată să se pronunțe tranșant despre un politician din alt partid. Declarațiile au fost relatate de News.ro, conform aceleiași surse. Ce acuză procurorii și ce măsură a dispus DNA Ciprian Ciucu a fost plasat sub control judiciar de procurorii DNA, fiind acuzat de luare de mită pentru fapte din perioada în care era primar al Sectorului 6. Potrivit acuzațiilor, ar fi beneficiat de „servicii de publicitate și consultanță electorală” în campania pentru alegerile la Primăria Capitalei, în schimbul eliberării unei autorizații de construire pentru un complex rezidențial din București. Dosarul ar avea legătură cu alte două cauze, una dintre ele pornind de la o anchetă în care sunt vizați oameni de afaceri care ar fi încercat să mituiască funcționari ai Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc cu 100.000 de euro, din care 50.000 de euro ar fi fost dați, iar la a doua tranșă ar fi fost prinși în flagrant în aprilie. În acel dosar, două persoane au fost arestate, potrivit procurorilor citați de HotNews. Reacția lui Ciucu: neagă că ar fi primit bani Ciprian Ciucu a afirmat că acuzațiile „pică prost, într-un context foarte prost”, invocând volumul mare de lucru de la primărie. Într-un mesaj publicat pe Facebook, el a susținut că nu a luat bani și că nu a condiționat emiterea documentațiilor de urbanism de primirea unor foloase, precizând că va afla mai multe după ce va avea acces la dosar împreună cu avocații. Pentru context, HotNews a relatat separat acuzațiile DNA și măsura controlului judiciar în materialul „ Ciprian Ciucu este acuzat de DNA ”, precum și reacția edilului în „ Ciprian Ciucu a reacționat ”. În acest stadiu, cazul intră într-o zonă sensibilă: pentru DNA, urmează să susțină acuzațiile cu probe în instanță, iar pentru administrația Capitalei, controlul judiciar și evoluția dosarului pot influența capacitatea de decizie și stabilitatea politică din jurul primarului. [...]
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu , este așteptat la DNA pentru audieri , într-un dosar care vizează presupuse fapte de corupție și care ar putea să-i schimbe rapid statutul procesual, potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 . Miza imediată este una de funcționare instituțională: ancheta poate deschide un nou front de presiune asupra conducerii Primăriei Capitalei și asupra deciziilor administrative sensibile (urbanism, avize). Din informațiile citate de post, Ciucu – prim-vicepreședinte PNL și ales primar general în urma scrutinului din decembrie 2025 – ar urma să fie audiat joi la Direcția Națională Anticorupție . Publicația notează că este pentru prima dată când edilul este audiat în acest dosar. Ce vizează dosarul și ce acuzații sunt vehiculate Potrivit surselor Antena 3 CNN, Ciucu „ar fi acuzat de luare de mită”, iar acuzațiile ar avea legătură cu emiterea unor certificate de urbanism din perioada în care conducea Primăria Sectorului 6. În material se precizează că, „la prima vedere”, faptele invocate nu ar avea legătură cu activitatea sa de primar general al Capitalei. În același context, este menționat că anchetatorii ar urma să obțină documente și să îl confrunte pe Ciucu, iar „cel mai probabil” acesta ar putea pleca de la DNA cu calitatea de suspect. Informația este prezentată ca fiind bazată pe surse, nu pe o comunicare oficială. Statutul la audieri: martor, dar cu posibilă schimbare Conform informațiilor prezentate, Ciucu este citat ca martor în acest dosar, însă există posibilitatea ca, în urma audierilor, să primească o altă calitate procesuală, respectiv cea de suspect. Materialul mai arată că dosarul este instrumentat de Secția a II-a a DNA și că, „momentan”, acuzațiile sunt formulate „in rem” (adică vizează fapta, nu o persoană anume). Documente cerute de DNA și legătura cu campania electorală Antena 3 CNN mai relatează că DNA ar fi cerut și obținut documente inclusiv de la Primăria Generală și de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), întrucât ar exista și acuzații legate de campania electorală, pe lângă cele privind avizele. Audierea are loc, potrivit aceleiași surse, „în pline negocieri pentru formarea Guvernului Veștea”, ceea ce adaugă o dimensiune politică momentului, fără ca materialul să indice vreo legătură directă între negocieri și dosar. [...]
DNA a pus sub acuzare un primar general în funcție pentru luare de mită , într-un dosar în care procurorii susțin că avantajele ar fi fost „servicii de publicitate și consultanță electorală” oferite în schimbul sprijinirii unei autorizații de construire, potrivit Biziday . Cazul ridică un risc operațional și de credibilitate pentru administrația Capitalei, în condițiile în care edilul spune că procesul ar putea dura ani. Potrivit comunicării DNA redată de publicație, Ciprian Ciucu (menționat ca „la data faptelor primar al Sectorului 6 București”) este acuzat de luare de mită, începând cu 18 iunie 2026. Procurorii vorbesc despre o „suspiciune rezonabilă” că, în noiembrie 2025, în contextul demersurilor pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire pentru un proiect imobiliar din București, doi oameni de afaceri ar fi oferit „foloase necuvenite” sub forma unor servicii de publicitate și consultanță electorală, prestate în noiembrie–decembrie 2025, pentru susținerea activității politice și electorale a lui Ciucu. În același dosar distinct, DNA arată că un al treilea om de afaceri ar fi facilitat acordarea acestor foloase, „cunoscând scopul urmărit” și contribuind la legătura dintre cei care ar fi oferit avantajele și funcționarul care ar fi urmat să beneficieze de ele. Contextul dosarului și legătura cu o anchetă separată Cea mai mare parte a comunicatului DNA se referă la un alt dosar, legat de autorizarea unor activități din domeniul jocurilor de noroc, în care doi inculpați au fost arestați preventiv pentru 30 de zile. În acel caz, procurorii descriu mai multe episoade de dare de mită către un funcționar din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și o promisiune de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei), din care ar fi fost remiși bani în tranșe, ultimul episod fiind surprins în flagrant. Conform informațiilor din articol, cei doi oameni de afaceri care ar fi oferit „serviciile” către Ciucu fuseseră prinși în flagrant în dosarul de la Oficiul pentru Jocuri de Noroc (fără legătură directă cu Ciucu), iar în cursul urmăririi penale ar fi relatat și presupusa înțelegere privind autorizația de construire. DNA precizează că, pe baza indiciilor privind „alte fapte de corupție”, a fost constituit un dosar penal distinct, înregistrat la începutul lunii decembrie 2025. Reacția lui Ciprian Ciucu: „Sunt nevinovat” Ciucu a fost audiat la DNA și a declarat că este nevinovat și că va colabora cu organele judiciare. Declarația sa, redată de Biziday, indică și impactul de durată al procedurilor: „Sunt nevinovat. Am văzut învinuirile care mi se aduc. (…) Ceea ce pot să zic este că de acum înainte o să am un an, doi, trei, nu știu cât va dura acest proces, o tinichea de coadă. Vreau să-mi duc mandatul la capăt în condiții ca și cum acest lucru nu există (…)”. Ce se știe despre perioada vizată Biziday notează că Ciucu a fost primar al Sectorului 6 între octombrie 2020 și decembrie 2025, iar la finalul anului trecut a câștigat alegerile pentru funcția de primar general al Bucureștiului. De asemenea, este prim-vicepreședinte al PNL din noiembrie 2024. Publicația mai arată că G4Media a relatat că Ciucu ar fi primit mită pentru a elibera o autorizație, însă această informație „nu a fost confirmată până acum de DNA”. Foto articol: Inquam Photos / Octav Ganea . [...]
Procurorii au impus control judiciar 60 de zile într-un dosar de evaziune fiscală în care este cercetat influencerul Makaveli (Virgil Alexandru Zidaru), iar măsura vine la pachet cu restricții și obligații care îi limitează activitatea și mobilitatea, potrivit Mediafax . După aproape o oră de audieri la Parchetul General , Makaveli și-a recunoscut fapta, iar procurorii au dispus controlul judiciar pentru 60 de zile. În fața jurnaliștilor, acesta a susținut că dosarul vizează „taxe pe cadourile” primite pe TikTok și a afirmat că nu și-a declarat veniturile pentru că „nu am avut timp”. Prejudiciul: calculele autorităților vs. declarațiile suspectului În timp ce Makaveli a declarat că prejudiciul ar fi „undeva la 38.000 de euro”, autoritățile au calculat în cazul lui un prejudiciu de 531.047 lei (din care 235.348 lei obligație fiscală principală și 295.699 lei dobânzi și penalități), conform informațiilor citate de publicație. În același dosar, Makaveli este una dintre persoanele cercetate pentru evaziune fiscală în formă continuată și complicitate la evaziune fiscală, într-o cauză cu un prejudiciu total estimat la aproximativ 3.324.147 lei , potrivit articolului. Ce presupune controlul judiciar: restricții și supraveghere electronică Pe durata controlului judiciar, Makaveli are o serie de obligații, între care: să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori este chemat; să anunțe schimbarea locuinței; să se prezinte la poliția desemnată pentru supraveghere, conform programului stabilit; să nu părăsească România fără încuviințare; să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; să nu comunice, direct sau indirect, cu suspecții din cauză; să comunice lunar informații relevante despre mijloacele sale de existență. Contextul audierilor Makaveli a fost dus vineri la Parchetul General pentru audieri, după ce a petrecut o noapte în Arestul Central al Poliției Capitalei. Potrivit articolului, primele audieri au avut loc joi, iar în cursul aceleiași zile i s-ar fi făcut rău și ar fi fost dus sub escortă la Spitalul Floreasca , fiind readus ulterior la audieri. Publicația notează și că, potrivit G4 Media, Makaveli ar fi fost consilier al Dianei Șoșoacă și ar fi făcut parte din campania lui Călin Georgescu de promovare pe TikTok în perioada alegerilor prezidențiale din 2024. [...]
Influencerul Alexandru Zidaru („Makaveli”) a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile și va purta brățară electronică , după ce procurorii au decis să nu ceară arestarea preventivă în dosarul de evaziune fiscală, potrivit Agerpres . Măsura include și interdicția de a părăsi teritoriul României. Conform unor surse judiciare citate de publicație, procurorii au renunțat la trimiterea în instanță cu propunere de arestare după ce influencerul și-ar fi recunoscut fapta. Ce înseamnă controlul judiciar în acest caz Pe durata controlului judiciar, Makaveli are mai multe obligații, între care: să se prezinte la Poliție conform programului de supraveghere sau ori de câte ori este chemat; să nu depășească teritoriul României; să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu suspecții din cauză; să comunice lunar informații relevante despre mijloacele sale de existență. Miza financiară a dosarului: prejudiciu și venituri nedeclarate Prejudiciul imputat lui Makaveli este de 531.047 lei , din care 235.348 lei reprezintă obligația fiscală principală, iar 295.699 lei sunt obligații fiscale accesorii (dobânzi și penalități). În dosar sunt vizate patru persoane – Makaveli și trei cunoscuți ai acestuia – pentru evaziune fiscală în formă continuată și complicitate la evaziune fiscală. Activitatea infracțională ar fi constat în ascunderea repetată și nedeclararea veniturilor obținute din activitatea de creator de conținut pe platforme de socializare, în total 3.324.147 lei , ceea ce ar fi produs un prejudiciu de 574.000 lei bugetului general consolidat al statului. Makaveli a fost ridicat joi dimineața de polițiști și dus la audieri la Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române, fiind reținut în aceeași zi pentru 24 de ore. [...]
Secția pentru judecători a CSM își asumă public o poziție de confruntare cu presa, politicieni și ONG-uri , susținând că o „campanie” de denigrare ar fi urmărit schimbări impuse în justiție și ar fi afectat încrederea publică, potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și funcționare instituțională: CSM invocă presiuni asupra „regulilor” și asupra numirilor în funcții-cheie, într-un document de 76 de pagini . Consiliul vorbește despre un „atac fără precedent” la adresa independenței justiției și afirmă că acțiunile publice critice nu ar fi avut ca scop îmbunătățirea actului de justiție, ci promovarea unor schimbări care ar subordona sistemul judiciar. În același timp, documentul include o listă de persoane și organizații acuzate că „decredibilizează justiția”. „Lista” invocată de CSM și acuzația de campanie coordonată În documentul citat, Secția pentru judecători indică politicieni (menționând în special USR și PNL), jurnaliști, redacții și ONG-uri ca parte a unei presupuse campanii. Sunt menționate nume precum Dominic Fritz, Oana Gheorghiu, Ana Birchall, Cristian Ghinea, Ionel Stoica și Ruben Lațcău, iar premierul interimar Ilie Bolojan apare de 10 ori. CSM invocă și „atitudinea rău-voitoare a unei părți a presei”, indicând publicații precum G4Media, Recorder și PressHub. În cazul G4Media, Consiliul susține că ar fi publicat, în ultimul an, 405 articole „negative” despre justiție. Savonea: achitările și percepția publică despre „subterfugii” În ședința CSM, Lia Savonea , președinta Consiliului, a legat neîncrederea publică de felul în care sunt prezentate dosarele penale finalizate cu achitare, susținând că publicul nu este familiarizat cu garanțiile procesuale dintr-un stat de drept. „Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil.” Savonea a vorbit și despre tema pensiilor magistraților, pe care a descris-o drept un exemplu de „manipulare” ce ar fi dus la „stigmatizarea” magistraților, susținând că publicul a reținut ideea că aceștia sunt „o categorie privilegiată”. Reacții: Tomac invocă libertatea de exprimare, Forumul Judecătorilor contestă documentul Poziția CSM a generat reacții din zona politică și a societății civile. Eugen Tomac, premier desemnat să formeze un nou guvern, a declarat la RFI România că un stat de drept „nu se teme de întrebările presei” și a pus în balanță independența justiției cu nevoia de control public și libertate de exprimare. Asociația Forumul Judecătorilor din România a criticat raportul, afirmând că acesta „distruge orice șansă a unui dialog” cu societatea civilă și celelalte puteri ale statului și că ar induce îndoieli asupra credibilității justiției. Organizația contestă și ideea unei susțineri „cvasiunanime” la nivelul instanțelor, susținând că cei 3.580 de judecători invocați nu ar fi votat un astfel de material și că documentul nu le-ar fi fost comunicat în prealabil. În același comunicat, asociația mai arată că adunările generale din această săptămână ar fi vizat, de fapt, reacții legate de erori privind salarizarea magistraților, aflate într-un proiect publicat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. De ce contează Prin acest document și prin discursul conducerii, CSM își fixează o linie instituțională care tratează criticile publice drept presiuni asupra independenței justiției și le leagă de încercări de a schimba reguli și persoane în poziții-cheie. În practică, asta poate tensiona relația dintre justiție, executiv, presă și societatea civilă, într-un moment în care sunt deja dispute publice pe teme precum pensiile și salarizarea magistraților. [...]
