Știri
Știri din categoria Justiție
DNA a pus sub acuzare un primar general în funcție pentru luare de mită, într-un dosar în care procurorii susțin că avantajele ar fi fost „servicii de publicitate și consultanță electorală” oferite în schimbul sprijinirii unei autorizații de construire, potrivit Biziday. Cazul ridică un risc operațional și de credibilitate pentru administrația Capitalei, în condițiile în care edilul spune că procesul ar putea dura ani.
Potrivit comunicării DNA redată de publicație, Ciprian Ciucu (menționat ca „la data faptelor primar al Sectorului 6 București”) este acuzat de luare de mită, începând cu 18 iunie 2026. Procurorii vorbesc despre o „suspiciune rezonabilă” că, în noiembrie 2025, în contextul demersurilor pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire pentru un proiect imobiliar din București, doi oameni de afaceri ar fi oferit „foloase necuvenite” sub forma unor servicii de publicitate și consultanță electorală, prestate în noiembrie–decembrie 2025, pentru susținerea activității politice și electorale a lui Ciucu.
În același dosar distinct, DNA arată că un al treilea om de afaceri ar fi facilitat acordarea acestor foloase, „cunoscând scopul urmărit” și contribuind la legătura dintre cei care ar fi oferit avantajele și funcționarul care ar fi urmat să beneficieze de ele.
Cea mai mare parte a comunicatului DNA se referă la un alt dosar, legat de autorizarea unor activități din domeniul jocurilor de noroc, în care doi inculpați au fost arestați preventiv pentru 30 de zile. În acel caz, procurorii descriu mai multe episoade de dare de mită către un funcționar din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și o promisiune de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei), din care ar fi fost remiși bani în tranșe, ultimul episod fiind surprins în flagrant.
Conform informațiilor din articol, cei doi oameni de afaceri care ar fi oferit „serviciile” către Ciucu fuseseră prinși în flagrant în dosarul de la Oficiul pentru Jocuri de Noroc (fără legătură directă cu Ciucu), iar în cursul urmăririi penale ar fi relatat și presupusa înțelegere privind autorizația de construire. DNA precizează că, pe baza indiciilor privind „alte fapte de corupție”, a fost constituit un dosar penal distinct, înregistrat la începutul lunii decembrie 2025.
Ciucu a fost audiat la DNA și a declarat că este nevinovat și că va colabora cu organele judiciare. Declarația sa, redată de Biziday, indică și impactul de durată al procedurilor:
„Sunt nevinovat. Am văzut învinuirile care mi se aduc. (…) Ceea ce pot să zic este că de acum înainte o să am un an, doi, trei, nu știu cât va dura acest proces, o tinichea de coadă. Vreau să-mi duc mandatul la capăt în condiții ca și cum acest lucru nu există (…)”.
Biziday notează că Ciucu a fost primar al Sectorului 6 între octombrie 2020 și decembrie 2025, iar la finalul anului trecut a câștigat alegerile pentru funcția de primar general al Bucureștiului. De asemenea, este prim-vicepreședinte al PNL din noiembrie 2024.
Publicația mai arată că G4Media a relatat că Ciucu ar fi primit mită pentru a elibera o autorizație, însă această informație „nu a fost confirmată până acum de DNA”. Foto articol: Inquam Photos / Octav Ganea.
Recomandate
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu , este așteptat la DNA pentru audieri , într-un dosar care vizează presupuse fapte de corupție și care ar putea să-i schimbe rapid statutul procesual, potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 . Miza imediată este una de funcționare instituțională: ancheta poate deschide un nou front de presiune asupra conducerii Primăriei Capitalei și asupra deciziilor administrative sensibile (urbanism, avize). Din informațiile citate de post, Ciucu – prim-vicepreședinte PNL și ales primar general în urma scrutinului din decembrie 2025 – ar urma să fie audiat joi la Direcția Națională Anticorupție . Publicația notează că este pentru prima dată când edilul este audiat în acest dosar. Ce vizează dosarul și ce acuzații sunt vehiculate Potrivit surselor Antena 3 CNN, Ciucu „ar fi acuzat de luare de mită”, iar acuzațiile ar avea legătură cu emiterea unor certificate de urbanism din perioada în care conducea Primăria Sectorului 6. În material se precizează că, „la prima vedere”, faptele invocate nu ar avea legătură cu activitatea sa de primar general al Capitalei. În același context, este menționat că anchetatorii ar urma să obțină documente și să îl confrunte pe Ciucu, iar „cel mai probabil” acesta ar putea pleca de la DNA cu calitatea de suspect. Informația este prezentată ca fiind bazată pe surse, nu pe o comunicare oficială. Statutul la audieri: martor, dar cu posibilă schimbare Conform informațiilor prezentate, Ciucu este citat ca martor în acest dosar, însă există posibilitatea ca, în urma audierilor, să primească o altă calitate procesuală, respectiv cea de suspect. Materialul mai arată că dosarul este instrumentat de Secția a II-a a DNA și că, „momentan”, acuzațiile sunt formulate „in rem” (adică vizează fapta, nu o persoană anume). Documente cerute de DNA și legătura cu campania electorală Antena 3 CNN mai relatează că DNA ar fi cerut și obținut documente inclusiv de la Primăria Generală și de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), întrucât ar exista și acuzații legate de campania electorală, pe lângă cele privind avizele. Audierea are loc, potrivit aceleiași surse, „în pline negocieri pentru formarea Guvernului Veștea”, ceea ce adaugă o dimensiune politică momentului, fără ca materialul să indice vreo legătură directă între negocieri și dosar. [...]
DNA a pus sub control judiciar un șef din ANPC , acuzat că ar fi „îndulcit” un control contra 15.000 de lei , un caz care ridică semne de întrebare asupra credibilității controalelor la operatorii economici din turism, într-o zonă cu miză mare precum litoralul. Potrivit Antena 3 , procurorii Direcției Naționale Anticorupție au început urmărirea penală față de Bogdan-Eduard Dragomirescu, la data faptelor șef al Serviciului Corp Control din cadrul ANPC. Procurorii spun că Dragomirescu este cercetat pentru trafic de influență și instigare la abuz în serviciu. DNA a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu 10 iunie 2026. Conform anchetatorilor, în iulie 2025, acesta ar fi pretins și primit 15.000 de lei de la reprezentantul unui club din stațiunea Mamaia, lăsând să se înțeleagă că își va folosi influența asupra comisarilor ANPC pentru ca unitatea să beneficieze de un control favorabil. Miza ar fi inclus evitarea sancțiunilor și a suspendării temporare a activității. Ce ar fi însemnat „control favorabil” în practică DNA susține că Dragomirescu ar fi promis, în esență, o verificare fără consecințe pentru operatorul economic, prin una dintre variantele descrise de procurori: să nu fie întocmit proces-verbal de control; să nu fie aplicate sancțiuni; să fie întocmit un document favorabil; să fie evitată măsura de oprire temporară a activității. Contextul: campania „Litoral 2025” și efectele invocate de procurori Potrivit DNA, la 18 iulie 2025, clubul a fost verificat de comisari ANPC în cadrul campaniei „Litoral 2025”. Anchetatorii afirmă că, în urma intervențiilor atribuite lui Dragomirescu, inspectorii nu ar fi aplicat sancțiunile care se impuneau și nici nu ar fi dispus oprirea temporară a activității, deși ar fi constatat deficiențe. „Ca urmare a demersurilor efectuate de inculpatul Dragomirescu Bogdan-Eduard, aceștia nu ar fi aplicat sancțiunile corespunzătoare și nici nu ar fi dispus măsura opririi temporare a activității, în pofida deficiențelor constatate” DNA mai arată că aceste acțiuni ar fi afectat interesele legale ale statului privind protecția sănătății, vieții și intereselor economice ale consumatorilor. Obligațiile sub control judiciar și ce urmează în dosar Pe durata controlului judiciar, Dragomirescu trebuie să se prezinte la chemările organelor de urmărire penală, nu poate părăsi România fără acordul DNA și nu are voie să comunice, direct sau indirect, cu persoanele indicate în ordonanță. Procurorii avertizează că nerespectarea obligațiilor poate duce la înlocuirea măsurii cu arest la domiciliu sau arest preventiv. DNA precizează că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal și nu înlătură prezumția de nevinovăție. În același dosar se fac acte de urmărire penală și față de alte persoane, mai arată procurorii. [...]
Tribunalul București a suspendat temporar reorganizarea Primăriei Capitalei , blocând aplicarea noii organigrame aprobate de Consiliul General, potrivit Știrile Pro TV . Decizia vine după o acțiune în instanță a Sindicatului Forum și înseamnă că schimbările administrative nu pot fi puse în practică până la judecarea pe fond. Reorganizarea fusese inițiată de Ciprian Ciucu și aprobată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București (HCGMB) nr. 106 din 2 aprilie 2026 . Sindicatul a contestat demersul, iar instanța a admis parțial cererea. Ce a suspendat instanța și până când Tribunalul București a decis suspendarea executării: HCGMB nr. 106/02.04.2026, actul prin care a fost aprobată noua organigramă a aparatului de specialitate al primarului general; Dispozițiilor Primarului General nr. 591/15.04.2026 și nr. 592/15.04.2026, prin care reorganizarea urma să fie pusă în aplicare; metodologiilor aprobate prin cele două dispoziții. Măsura este valabilă „până la pronunțarea instanței de fond”, iar hotărârea este „executorie de drept”, conform soluției publicate pe portalul instanțelor și citate de publicație. Miza operațională: reorganizarea rămâne în așteptare Suspendarea are un efect direct asupra funcționării administrative: implementarea noii organigrame și a metodologiilor aferente este oprită, cel puțin până la soluția pe fond. În practică, asta înseamnă că Primăria nu poate continua, în baza actelor suspendate, pașii de reorganizare aprobați în aprilie. Ce urmează procedural Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, mai arată soluția instanței citată în articol. [...]
DIICOT a blocat o rețea care „clona” mașini de lux, cu o captură estimată la 900.000 de euro (aprox. 4,5 milioane lei) după 30 de percheziții, potrivit Știrile Pro TV . Cazul are o miză economică directă: scoate la suprafață un mecanism de fraudă care lovește atât cumpărătorii, cât și circuitul legal de înmatriculare și piața de vehicule rulate. În urma descinderilor făcute joi în București și în județele Prahova, Ialomița, Argeș, Teleorman și Bistrița-Năsăud, anchetatorii au ridicat 17 autoturisme de lux evaluate la aproximativ 900.000 de euro, alături de bani și documente care ar fi fost folosite pentru a „legaliza” proveniența mașinilor. Ce au găsit anchetatorii la percheziții Conform informațiilor prezentate, au fost ridicate, între altele: 17 autoturisme de lux (valoare estimată: aprox. 900.000 de euro); 105 chei de mașini; 217.500 de lei și 11.500 de euro (aprox. 57.500 lei); 1.500 de euro în bancnote contrafăcute (aprox. 7.500 lei); certificate de înmatriculare și cărți de identitate „în alb”, contracte de vânzare-cumpărare și alte înscrisuri; laptopuri, suporturi de memorie și alte mijloace de probă. Acțiunea a fost derulată de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Prahova împreună cu procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești , cu sprijinul mai multor structuri de poliție și jandarmerie. Cum ar fi funcționat schema: „clone” și acte falsificate Anchetatorii susțin că, în perioada 2024 – iunie 2026, persoanele cercetate ar fi constituit un grup infracțional organizat pentru trafic intern și internațional de autovehicule de lux, prin „importul” și vânzarea unor mașini provenite din fapte penale. Mecanismul descris include: crearea unor „clone” ale unor autovehicule autentice similare aflate în circulație; tăinuire (dobândirea/valorificarea unor bunuri despre care se știe că provin din infracțiuni); înșelăciune față de cumpărători privind autenticitatea mașinilor și a actelor; falsuri în documente necesare înmatriculării și declarații neconforme la instituțiile abilitate; uz de fals (folosirea documentelor contrafăcute); perturbarea/alterarea sistemelor informatice, inclusiv prin dispozitive electronice care ar fi împiedicat funcționarea sistemelor informatice din computerele de bord; punerea în circulație a autovehiculelor „clonate” cu numere false de înmatriculare. Măsuri dispuse și ce urmează în dosar La 5 iunie 2026, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești au dispus reținerea a șase persoane și plasarea sub control judiciar a altor patru. Cei șase reținuți urmează să fie prezentați instanței cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, iar judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova a fost sesizat în acest sens. [...]
Un bărbat recidivist a fost trimis în judecată pentru fals informatic, după ce ar fi folosit identități false pe WhatsApp ca să obțină invitații și bilete gratuite la evenimente , potrivit Antena 3 . Procurorii spun că acesta s-ar fi folosit inclusiv de numele lui Nicușor Dan , pe atunci primar al Capitalei, prezentându-se drept șef de cabinet pentru a convinge organizatori de concerte și festivaluri să îi ofere acces gratuit. Dosarul a fost înaintat instanței competente pe 2 iunie 2026, după ce Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, aflat sub control judiciar. Acuzația este de fals informatic în formă continuată, cu 194 de acte materiale. Cum ar fi funcționat schema și de ce contează pentru organizatori Potrivit procurorilor, în perioada decembrie 2022 – iulie 2025, bărbatul ar fi administrat patru conturi de WhatsApp în care ar fi introdus fără drept fotografii și inițiale ale altor persoane, pentru a crea impresia că respectivele conturi le aparțineau. Ulterior, ar fi purtat conversații sub identități false, încercând să obțină beneficii de la organizatori. Anchetatorii susțin că, în mod repetat, s-a prezentat drept V.P., șef de cabinet al Primarului General al Municipiului București, și ar fi purtat 189 de conversații cu organizatori de evenimente, urmărind obținerea de: invitații și bilete gratuite la concerte și festivaluri; colaborări cu artiști. În alte episoade, ar fi pretins că este alte persoane, inclusiv „reprezentant” al unor instituții precum ANAF și ANPC, continuând discuțiile cu mai multe persoane. Stadiul dosarului Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Sectorului 1 București, împreună cu întregul dosar. Parchetul precizează că trimiterea în judecată înseamnă finalizarea anchetei, însă inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă. În material se mai arată că Nicușor Dan a depus plângere împotriva bărbatului acuzat de această schemă. [...]
CCR ar putea tranșa joi disputa constituțională Guvern–Parlament pe OUG SAFE , un dosar cu miză de reglementare asupra limitelor în care un Executiv rămas fără sprijin parlamentar mai poate legifera prin ordonanțe de urgență, potrivit Agerpres . Sesizarea a fost trimisă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , care cere Curții Constituționale să constate existența unui „conflict juridic de natură constituțională” între Parlament și Guvern, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 privind Programul SAFE, și să stabilească „conduita de urmat” pentru restabilirea ordinii constituționale. Ce anume contestă sesizarea: două „conduite neconstituționale” În sesizare se susține că conflictul ar fi generat de două acțiuni ale Guvernului, considerate distincte, dar cu efect convergent: adoptarea și transmiterea spre publicare a OUG nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026); publicarea ordonanței în Monitorul Oficial la 8 mai 2026, de către un Guvern care, invocându-se art. 110 alin. (4) din Constituție, ar fi fost limitat la „acte de administrare curentă”, fără competență de „legiferare delegată” (adică emiterea de ordonanțe în baza delegării legislative). Totodată, sesizarea reclamă că ordonanța ar fi reglementat soluții legislative aflate deja în procedură parlamentară, ceea ce ar fi transformat Guvernul într-o „autoritate legiuitoare concurentă” cu Parlamentul. Cronologia invocată: extinderea ordonanței chiar în ziua moțiunii Potrivit documentului citat, din cronologia procedurală ar rezulta că Guvernul ar fi extins „substanțial” proiectul inițial al ordonanței în dimineața zilei de 5 mai (ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură), prin adăugarea a 12 articole noi. Sesizarea mai indică faptul că expunerea de motive a legii de aprobare ar recunoaște explicit rațiunea completărilor, inclusiv ipoteza în care, după moțiune, Executivul „să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului”. De ce contează: precedentul despre limitele ordonanțelor după moțiune Miza dosarului este una de reglementare: o eventuală decizie a CCR poate influența modul în care sunt interpretate limitele constituționale ale Guvernului în perioada de după retragerea încrederii Parlamentului, în special în privința emiterii de ordonanțe de urgență și a raportului dintre agenda legislativă a Parlamentului și intervenția Executivului prin OUG. Agerpres notează că oficiali ai CCR au indicat că o decizie ar putea fi luată joi. [...]
