Știri
Știri din categoria Justiție
DNA a pus sub acuzare un primar general în funcție pentru luare de mită, într-un dosar în care procurorii susțin că avantajele ar fi fost „servicii de publicitate și consultanță electorală” oferite în schimbul sprijinirii unei autorizații de construire, potrivit Biziday. Cazul ridică un risc operațional și de credibilitate pentru administrația Capitalei, în condițiile în care edilul spune că procesul ar putea dura ani.
Potrivit comunicării DNA redată de publicație, Ciprian Ciucu (menționat ca „la data faptelor primar al Sectorului 6 București”) este acuzat de luare de mită, începând cu 18 iunie 2026. Procurorii vorbesc despre o „suspiciune rezonabilă” că, în noiembrie 2025, în contextul demersurilor pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire pentru un proiect imobiliar din București, doi oameni de afaceri ar fi oferit „foloase necuvenite” sub forma unor servicii de publicitate și consultanță electorală, prestate în noiembrie–decembrie 2025, pentru susținerea activității politice și electorale a lui Ciucu.
În același dosar distinct, DNA arată că un al treilea om de afaceri ar fi facilitat acordarea acestor foloase, „cunoscând scopul urmărit” și contribuind la legătura dintre cei care ar fi oferit avantajele și funcționarul care ar fi urmat să beneficieze de ele.
Cea mai mare parte a comunicatului DNA se referă la un alt dosar, legat de autorizarea unor activități din domeniul jocurilor de noroc, în care doi inculpați au fost arestați preventiv pentru 30 de zile. În acel caz, procurorii descriu mai multe episoade de dare de mită către un funcționar din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și o promisiune de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei), din care ar fi fost remiși bani în tranșe, ultimul episod fiind surprins în flagrant.
Conform informațiilor din articol, cei doi oameni de afaceri care ar fi oferit „serviciile” către Ciucu fuseseră prinși în flagrant în dosarul de la Oficiul pentru Jocuri de Noroc (fără legătură directă cu Ciucu), iar în cursul urmăririi penale ar fi relatat și presupusa înțelegere privind autorizația de construire. DNA precizează că, pe baza indiciilor privind „alte fapte de corupție”, a fost constituit un dosar penal distinct, înregistrat la începutul lunii decembrie 2025.
Ciucu a fost audiat la DNA și a declarat că este nevinovat și că va colabora cu organele judiciare. Declarația sa, redată de Biziday, indică și impactul de durată al procedurilor:
„Sunt nevinovat. Am văzut învinuirile care mi se aduc. (…) Ceea ce pot să zic este că de acum înainte o să am un an, doi, trei, nu știu cât va dura acest proces, o tinichea de coadă. Vreau să-mi duc mandatul la capăt în condiții ca și cum acest lucru nu există (…)”.
Biziday notează că Ciucu a fost primar al Sectorului 6 între octombrie 2020 și decembrie 2025, iar la finalul anului trecut a câștigat alegerile pentru funcția de primar general al Bucureștiului. De asemenea, este prim-vicepreședinte al PNL din noiembrie 2024.
Publicația mai arată că G4Media a relatat că Ciucu ar fi primit mită pentru a elibera o autorizație, însă această informație „nu a fost confirmată până acum de DNA”. Foto articol: Inquam Photos / Octav Ganea.
Recomandate
Arestarea preventivă a primarului din Slănic Moldova ridică semne de întrebare asupra controlului contractelor publice locale , după ce edilul PSD Benone Moraru a fost prins în flagrant de procurorii DNA în timp ce primea bani în legătură cu derularea unui contract al primăriei, potrivit HotNews . Tribunalul București a admis, miercuri, cererea DNA și a dispus arestarea preventivă a lui Benone Moraru pentru 30 de zile, începând cu 28 octombrie 2026 până la 26 noiembrie 2026 inclusiv. Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunțare, conform încheierii instanței. Miza: un contract de 1,46 milioane lei și plăți deja decontate DNA leagă acuzația de luare de mită de un contract de prestări servicii încheiat în 2025 între Primăria Slănic Moldova și o societate comercială, în valoare de 1.464.349 lei , pentru intervenții de primă urgență în vederea refacerii capacității de alimentare cu apă potabilă din dren în oraș. Potrivit procurorilor, mita ar fi vizat „atribuirea, prelungirea și executarea” contractului, într-un context în care o parte dintre lucrări fuseseră deja decontate de primărie. Ce sume indică procurorii și cum s-a ajuns la flagrant Conform DNA, primarul ar fi primit bani în două tranșe: 15.000 de euro (aprox. 75.000 lei) , pe 23 iulie, de la reprezentantul firmei – descrisă ca „prima tranșă”; 6.000 de euro (aprox. 30.000 lei) , marți, de la aceeași persoană – moment în care procurorii anticorupție au constatat infracțiunea în flagrant. În comunicatul DNA citat de Agerpres, procurorii arată: „Ulterior, marţi, inculpatul Benone Moraru a primit de la aceeaşi persoană suma de 6.000 de euro, reprezentând o altă tranşă de bani în legătură cu derularea contractului respectiv, împrejurare în care procurorii anticorupţie au constatat infracţiunea flagrantă”. Ce urmează procedural În perioada imediat următoare, apărarea poate depune contestație împotriva măsurii arestării preventive în termenul indicat de instanță. Ancheta DNA vizează infracțiunea de luare de mită, iar cazul se derulează în legătură cu contractarea și execuția unui serviciu public local. [...]
Reținerea unui fermier din Brașov pentru o tentativă de fraudă cu subvenții APIA ridică din nou miza controalelor pe fonduri europene , după ce acesta ar fi încercat să obțină sprijin financiar pe baza unor documente și declarații false, potrivit Agerpres . Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul teritorial Brașov au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a inculpatului P.A., fermier într-o exploatație zootehnică. Acesta este acuzat, în stare de recidivă, de tentativă la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, în legătură cu obținerea pe nedrept de fonduri europene. Fermierul urmează să fie prezentat joi Tribunalului Brașov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Ce susțin procurorii: diferențe între efectivele declarate și cele reale Conform comunicatului DNA citat de Agerpres, în perioada mai–septembrie 2026, inculpatul ar fi depus la APIA – Centrul Județean Brașov documente și declarații false, prin care ar fi atestat că deține: 429 de ovine și 55 de caprine eligibile la plată, în condițiile în care, în realitate, ar fi avut 151 de ovine și nicio caprină . Prin aceste demersuri, suspectul ar fi urmărit obținerea fără drept a unor fonduri europene și a unor fonduri de la bugetul național, sub formă de sprijin financiar. De ce contează: tentativa a fost oprită în timpul verificărilor Potrivit aceleiași surse, fapta a rămas în forma tentativei, fiind întreruptă la 11 septembrie 2026, în urma perchezițiilor și a cercetării la fața locului. Separat, Agerpres notează, citând surse judiciare, că fermierul ar avea o condamnare pentru lovituri cauzatoare de moarte. [...]
DIICOT a făcut 42 de percheziții într-un dosar cu componentă transfrontalieră, vizând o rețea suspectată că a spălat în România bani obținuți din infracțiuni comise în SUA , potrivit Biziday . Ancheta vizează importuri de autoturisme de lux din Statele Unite, pentru care ar fi fost folosite documente falsificate la autoritatea vamală, cu scopul diminuării taxelor vamale. Perchezițiile au avut loc în București și în județele Argeș, Vâlcea și Dolj, fiind efectuate de procurorii DIICOT împreună cu polițiști din Constanța. Cauza privește infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și folosirea, la autoritatea vamală, a unor documente vamale de transport sau comerciale falsificate. Miza anchetei: importuri de mașini de lux și taxe vamale diminuate DIICOT suspectează că, pe parcursul anului 2021, mai mulți cetățeni români ar fi inițiat și constituit o grupare de criminalitate organizată pentru a obține profituri materiale prin prezentarea de acte falsificate la vamă. Scopul ar fi fost reducerea taxelor vamale datorate pentru importuri de autoturisme de lux din SUA. Cooperare cu FBI și suspiciuni de spălare a banilor în România În urma investigațiilor derulate în cooperare cu reprezentanții FBI, anchetatorii susțin că membrii grupului ar fi acționat și pe teritoriul SUA, unde ar fi comis infracțiuni de furt, înșelăciune și tâlhărie. Ulterior, banii obținuți ar fi fost „spălați” în România prin achiziția de: proprietăți imobiliare; autoturisme de lux; bijuterii. [...]
Anularea definitivă a PUG-ului Timișoarei blochează cadrul legal de urbanism al orașului , după ce Curtea de Apel Timișoara a respins recursul municipalității și a menținut hotărârea Tribunalului Timiș, potrivit Antena 3 . Decizia vizează Planul Urbanistic General (PUG) adoptat în octombrie 2023 și are impact direct de reglementare asupra dezvoltării imobiliare și a autorizărilor din oraș. PUG-ul a fost anulat în urma unei acțiuni deschise de Bega Invest SA , companie controlată de oamenii de afaceri Emil și Marius Cristescu, care a cerut anularea hotărârii de Consiliu Local prin care au fost aprobate PUG-ul și regulamentul de aplicare. De ce a fost anulat PUG-ul: procedură considerată nelegală Tribunalul Timiș a reținut că administrația condusă de Dominic Fritz ar fi încălcat în mod repetat legislația în procesul de adoptare a PUG-ului. Un punct central a fost consultarea publică, considerată o etapă obligatorie, pe care instanța a apreciat-o ca fiind viciată. Primăria a susținut că au existat patru consultări publice în 2013 și una în 2023, însă instanța a notat că, la ultima ședință, reprezentanții municipalității au comunicat că nu se pot face modificări punctuale ale zonelor de încadrare în raport cu realitățile din teren. Tribunalul a concluzionat că, procedând astfel, obligația legală de consultare efectivă a cetățenilor a fost „golită de conținut”. În plus, instanța a reținut că documentațiile de fundamentare folosite la adoptarea PUG-ului erau depășite: studiile privind dezvoltarea economică și socială aveau 12 ani, iar planurile topografice 10 ani, fără legătură cu situația reală din unele zone ale orașului. Avizele, miza juridică decisivă Un alt element esențial în dosar a fost lipsa avizului obligatoriu al Comisiei de circulație din primărie. Administrația a invocat în instanță că avizul nu ar fi necesar, întrucât exista avizul Poliției Rutiere, care face parte din comisie. Tribunalul a stabilit însă că avizul Comisiei de circulații și siguranță rutieră este obligatoriu și condiționează legalitatea procedurii de adoptare a hotărârii de Consiliu Local. Instanța a mai arătat că nu poate „separa” partea afectată de lipsa avizului de restul reglementării pentru a limita anularea doar la o anumită secțiune. În motivare se mai precizează că, odată constatat primul motiv de nulitate, instanța nu a mai analizat celelalte două motive invocate: nerespectarea avizului Agenției pentru Protecția Mediului Timiș și nerespectarea avizului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Ce urmează: efectul unei anulări definitive După sentința Tribunalului Timiș, municipalitatea a formulat recurs, însă Curtea de Apel Timișoara l-a respins, ceea ce face anularea PUG-ului definitivă. Materialul mai menționează că Dominic Fritz a părăsit administrația din cauza unui conflict de interese, în contextul adoptării „Amendamentului Fritz” din Legea ANI. În articolul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre pașii administrativi concreți care vor fi urmați pentru înlocuirea PUG-ului anulat. [...]
Tribunalul București a respins prelungirea arestului preventiv cerută de DIICOT pentru Călin Georgescu și a decis plasarea acestuia sub control judiciar, o schimbare cu impact direct asupra regimului de restricții aplicat în dosar, potrivit Adevărul . Hotărârea nu este definitivă. Instanța a judecat luni, 26 octombrie, solicitarea DIICOT de prelungire cu 30 de zile a arestului preventiv. Miercuri, 28 octombrie, expiră perioada de arest preventiv, iar Georgescu se află în Arestul Central al Capitalei din 29 septembrie. Ce urmează procedural Decizia Tribunalului București poate fi atacată. Dacă procurorii nu formulează apel, atunci Călin Georgescu ar putea fi eliberat din arest în cursul acestei săptămâni, iar măsura ar urma să fie înlocuită cu arest la domiciliu, conform informațiilor din articol. În același context, publicația amintește că vineri Curtea de Apel București stabilise, prin decizie definitivă, ca Georgescu să rămână în arest preventiv (detalii în Adevărul ). Dosarul: acuzația și suma invocată Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit actelor din dosar, omului de afaceri Răzvan Leu i s-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, care ar fi presupus o linie de credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei). Conform relatării, pentru obținerea creditului i s-ar fi cerut plata unei garanții de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei), din care 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) ar fi urmat să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale. Ulterior, victima ar fi fost convinsă să mai transfere 100.000 de euro, cu promisiunea creșterii împrumutului la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei). Împrumutul nu s-ar fi realizat, iar banii nu ar fi fost restituiți. Alte dosare deschise după arestare După arestare, Georgescu „s-a ales cu încă două dosare penale”, notează publicația (context în Adevărul ): pe 21 octombrie, DIICOT l-a pus sub acuzare pentru că i-ar fi cerut unui bărbat să-i scaneze vila din Mogoșoaia, pentru a descoperi eventuale dispozitive de înregistrare; pe 22 octombrie, a fost audiat într-un dosar deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, în care este acuzat că, pe 7 octombrie, când se afla sub control judiciar, ar fi făcut salutul legionar la ieșirea dintr-o biserică din Buftea. [...]
O nouă plângere penală depusă de Marian Godină ridică din nou problema limitelor imunității și a „exercitării mandatului” în spațiul online , după ce fostul polițist brașovean spune că l-a sesizat pe deputatul AUR Dan Tănasă pentru „purtare abuzivă”, potrivit HotNews . Godină afirmă că a făcut luni o sesizare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție , invocând comentarii jignitoare pe care deputatul le-ar fi postat pe Facebook ca răspuns către cetățeni. În mesajul publicat pe rețeaua socială, Godină a redat mai multe replici pe care i le atribuie lui Tănasă, susținând că a salvat capturi de ecran cu respectivele comentarii. Ce infracțiune invocă și de ce contează argumentul „mandatului 24/7” Fostul polițist spune că a invocat un articol din Codul penal care sancționează folosirea de expresii jignitoare de către o persoană aflată în exercitarea atribuțiilor de serviciu, faptă încadrată ca „purtare abuzivă”. El subliniază că una dintre condițiile pentru această infracțiune este ca fapta să fie comisă în exercitarea atribuțiilor. În acest context, Godină leagă sesizarea de apărarea publică a deputatului AUR dintr-un alt dosar, în care Tănasă ar fi invocat imunitatea parlamentară și ideea că activitatea sa publică (inclusiv pe Facebook) ar reprezenta exercitarea mandatului, „permanent”. Pe această linie, Godină susține că tocmai această justificare ar trebui analizată de procurori în raport cu limbajul folosit în interacțiunile online cu cetățenii. Context: Tănasă, trimis în judecată într-un alt dosar Într-un caz separat, deputatul AUR a fost trimis joi în judecată pentru incitare la violență, ură sau discriminare, după un mesaj publicat pe Facebook, arată HotNews, care amintește că și atunci Godină a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. O plângere ar fi fost anunțată și de deputatul PNL Alexandru Muraru. După anunțul Parchetului, Tănasă a respins acuzațiile și a susținut că a fost vorba despre o opinie politică, precizând că se va apăra în instanță. Godină mai afirmă că postarea referitoare la livratori, pentru care l-a reclamat anterior, nu mai este disponibilă pe pagina deputatului. Întrebări despre împrumuturi și declarația de avere În finalul mesajului său, Godină aduce în discuție și informații din declarația de avere a deputatului, menționând împrumuturi și scadențe și întrebând public dacă banii au fost returnați. În articol sunt prezentate și alte datorii și un împrumut bancar, precum și o donație declarată de deputat. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol, sesizarea depusă de Godină solicită organelor judiciare să stabilească dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de „purtare abuzivă”, pe baza comentariilor prezentate. HotNews nu indică un termen sau un răspuns al Parchetului în acest nou demers. [...]
