Tag: dreptul uniunii europene

Știri despre „dreptul uniunii europene”

Cristian Seidler discută despre amendamentele legislative în Parlament.

Diverse01 sept. 2026

USR încearcă să obțină în Parlament eliminarea „amendamentului Fritz” din legea ANI - partidul invocă decizii CJUE după hotărârea CCR

USR insistă pentru eliminarea „ amendamentului Fritz ” din legea ANI , mizând pe argumentul că dreptul european nu permite aplicarea retroactivă, în pofida unei decizii a Curții Constituționale, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: forma finală a legii poate schimba modul în care sunt tratate incompatibilitățile și sancțiunile stabilite de Agenția Națională de Integritate (ANI). Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, a spus la Palatul Parlamentului că partidul va încerca „în continuare” să convingă parlamentarii să elimine amendamentul, invocând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind interdicția retroactivității în dreptul comunitar. Ce urmărește USR și de ce contează în plan legislativ În declarația citată de Digi24, Seidler a plasat disputa în zona compatibilității dintre legislația națională și dreptul Uniunii Europene. Din perspectiva USR, chiar dacă CCR s-a pronunțat pe „amendamentul Fritz”, Parlamentul ar trebui să revină asupra textului din legea ANI, pe motiv că normele europene nu ar admite retroactivitatea. Dosarul Clotilde Armand: efecte politice interne, deocamdată limitate În același context, Seidler a afirmat că, „deocamdată”, Clotilde Armand – fost primar al Sectorului 1 – nu va fi suspendată din partid, menționând că aceasta nu deține în prezent o funcție publică. El a precizat că hotărârea este în primă instanță și vizează o condamnare la un an de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei. Seidler a mai spus că, în cazul amânării, după doi ani situația nu ar mai rămâne înscrisă în cazier, și a indicat că Armand a anunțat public că va face apel. Totodată, a invocat principiul potrivit căruia o persoană este considerată vinovată doar în baza unei decizii definitive. [...]

CCR a declarat neconstituțională cota de 40% pentru sportivii români în echipe - Decizia afectează reglementările privind participarea sportivilor din UE în competițiile naționale

Decizia CCR blochează impunerea prin lege a unei cote de 40% sportivi români în echipe , obligând Parlamentul să reia actul normativ și să-l alinieze Constituției și dreptului UE, potrivit Digi24 . Curtea Constituțională a admis sesizarea președintelui Nicușor Dan privind legea care impunea ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă, în competițiile naționale oficiale, să fie români. În consecință, legea a fost declarată neconstituțională și se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR. De ce a fost respinsă „Legea Novak”: conflict cu dreptul european În comunicatul citat, CCR arată că măsura ar fi restrâns accesul sportivilor din alte state membre ale Uniunii Europene la echipele din România, ceea ce ridică probleme din perspectiva libertății de circulație în UE. Curtea invocă tratatele europene, care interzic discriminarea pe motiv de cetățenie și garantează libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii. În motivare este menționată și jurisprudența Curții de Justiție a UE, inclusiv decizia din dosarul Bosman, ca reper pentru incompatibilitatea unor reguli similare cu piața europeană a muncii în sport. Efectul juridic: cade întreg actul normativ, nu doar cota CCR a decis că întregul act normativ este neconstituțional, nu doar prevederea privind cota de 40%, argumentând că restul dispozițiilor erau strâns legate de aceasta. Decizia este definitivă și obligatorie. Contextul sesizării și ce urmează În sesizarea sa, Nicușor Dan a susținut că legea este discriminatorie și afectează inclusiv dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale. Președintele a arătat, totodată, că sprijinirea sportivilor formați local poate fi făcută fără criterii bazate pe cetățenie, prin investiții în academii și programe de formare. Parlamentul va trebui să reia legea și să o modifice astfel încât să respecte atât Constituția, cât și regulile UE privind nediscriminarea și libera circulație. [...]