Știri
Știri din categoria Investiții

Raiffeisen Asset Management a ajuns să administreze 1,73 miliarde de euro (aprox. 8,7 miliarde lei) și să concentreze 330.000 de clienți, semn al accelerării apetitului pentru investiții pe termen mediu și lung, potrivit Economica.
Compania (RAM) are aproximativ 180.000 de investitori în fonduri de investiții și 150.000 de participanți în fondul de pensii facultative Raiffeisen Acumulare. În cei 20 de ani de activitate, RAM spune că a generat pentru clienți profituri cumulate de peste 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde lei).
În ultimul an și jumătate, activele administrate de RAM au crescut cu peste 60%, evoluție pusă pe seama încrederii investitorilor și a interesului mai mare pentru plasamente cu randament pe termen mediu și lung.
La nivel de piață, RAM indică:
RAM afirmă că este singura companie din România care administrează simultan fonduri de investiții și un fond de pensii facultative, cu un portofoliu de 13 fonduri de investiții plus Raiffeisen Acumulare.
Printre „premierele” menționate în industria locală de administrare a investițiilor se numără:
Compania mai susține că a introdus timpuriu conceptul de investiții responsabile prin fondul Raiffeisen Sustainable Equity și că a contribuit la dezvoltarea cadrului legislativ pentru clasele de fonduri de investiții.
„Interesul tot mai mare pentru diversificarea portofoliilor arată că românii privesc investițiile cu mai multă deschidere și cu un orizont tot mai clar pe termen mediu și lung.”, declară Adrian Negru, CEO Raiffeisen Asset Management.
Recomandate

Raiffeisen Asset Management a ajuns la 1,73 miliarde euro (aprox. 8,7 miliarde lei) în administrare , un nivel care o menține între jucătorii mari ai pieței locale și indică o accelerare a apetitului pentru investiții pe termen mediu și lung, potrivit Profit . Compania raportează, la 20 de ani de la înființare, aproximativ 330.000 de clienți: circa 180.000 de investitori în fonduri de investiții și 150.000 de participanți în fondul de pensii facultative Raiffeisen Acumulare . În ultimul an și jumătate, activele administrate de Raiffeisen Asset Management (RAM) au crescut cu peste 60%, evoluție pusă de companie pe seama încrederii investitorilor și a interesului în creștere pentru plasamente cu randament pe termen mediu și lung. RAM are o cotă de piață de 20%, conform datelor AAF, și ocupă locul 3 în clasamentul administratorilor de fonduri de investiții din România. Ce înseamnă pragul de 1,73 miliarde euro pentru piață Pe lângă dimensiunea activelor, compania indică și un ritm de intrări de capital care sugerează o piață mai matură: Mihail Ion, vicepreședinte Retail și membru al Directoratului Raiffeisen Bank România, afirmă că RAM atrage „aproximativ 60 de milioane de euro” în subscrieri din partea clienților într-o singură lună, comparativ cu circa 60 de milioane de euro cât gestiona întreaga industrie locală în urmă cu 20 de ani. „În urmă cu 20 de ani întreaga industrie de administrare a activelor din România gestiona aproximativ 60 de milioane de euro în active. Astăzi, doar compania noastră atrage aproximativ 60 de milioane de euro în subscrieri din partea clienților într-o singură lună.” Poziționare și portofoliu: fonduri + pensii facultative RAM este prezentată ca singura companie din România care administrează simultan fonduri de investiții și un fond de pensii facultative. În total, gestionează 13 fonduri de investiții, plus Raiffeisen Acumulare. Compania amintește și câteva „premiere” din industria locală de administrare a activelor: fonduri cu expunere pe acțiuni externe, un produs cu capital protejat, un fond denominat în dolari și un fond cu strategie de „absolute return” (strategie care urmărește obținerea unui randament pozitiv indiferent de direcția pieței, printr-o alocare mai flexibilă). „Interesul tot mai mare pentru diversificarea portofoliilor arată că românii privesc investițiile cu mai multă deschidere și cu un orizont tot mai clar pe termen mediu și lung.” Context: două decenii de creștere, cu șocuri pe parcurs Într-o trecere în revistă a perioadei 2006–2026, materialul descrie evoluția fondurilor de investiții din România de la produs de nișă la opțiune tot mai prezentă în economisire, cu etape distincte: avântul pre-criză (2006–2008), ajustarea din 2008–2009, maturizarea pe fondul dobânzilor scăzute (2013–2019), accelerarea digitalizării în pandemie (2020) și perioada 2022–2026, marcată de inflație și dobânzi ridicate. S.A.I. Raiffeisen Asset Management S.A. este compania de administrare a fondurilor din grupul Raiffeisen în România, având ca acționar majoritar Raiffeisen Bank, cu 99,99% din acțiuni. [...]

Revolut își leagă planurile plătite de acces la ChatGPT Go , gratuit până la 12 luni , într-o mișcare care poate crește retenția și poate împinge utilizatorii spre abonamente mai scumpe, potrivit Profit . Serviciul este oferit în România printr-un parteneriat cu OpenAI și este gratuit „timp de până la 12 luni”, în funcție de planul deținut. Cine primește ChatGPT Go și pentru cât timp Accesul fără costuri suplimentare este disponibil pentru clienții cu cont personal Revolut, cu durate diferite în funcție de abonament: Ultra : 12 luni gratuit + un „Buddy pass” de 12 luni Metal : 12 luni gratuit Premium, Revolut Pro și Revolut Mobile : 6 luni gratuit Plus și Standard : 3 luni gratuit, „pe baza promoției” Publicația nu detaliază condițiile promoției pentru planurile Plus și Standard și nici ce se întâmplă după expirarea perioadei gratuite. Context: Revolut își extinde oferta locală, inclusiv pe zona de investiții În același material sunt trecute în revistă și alte inițiative recente ale Revolut în România, inclusiv extinderea ofertei pentru investitori individuali către piețe private (active nelistate), prin fonduri administrate de Apollo, Ares, Hamilton Lane și Partners Group. Oferta este disponibilă direct în aplicație și include expunere la capital privat, credit privat și infrastructură privată, cu fonduri structurate prin cadrul ELTIF 2.0 (un tip de fond european gândit să faciliteze accesul investitorilor de retail la strategii folosite tradițional de instituții). Revolut indică faptul că aceste investiții sunt pentru investitori cu orizont lung și implică riscuri specifice. Date despre companie și operațiunile din România Revolut a fost fondată în 2015 și are aproximativ 70 de milioane de utilizatori. Compania a început în ultimii ani să migreze spre licențe bancare în piețele în care operează; în România, Revolut operează din 2024 printr-o sucursală a Revolut Bank Vilnius. Potrivit informațiilor citate, grupul Revolut a încheiat 2025 cu un profit net record de 1,7 miliarde de dolari, în creștere cu două treimi față de anul precedent. [...]

România pregătește un nou mecanism de finanțare pentru companii, cu o contribuție publică de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) , după ce Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) și Fondul European de Investiții (EIF) au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru crearea RoBOOST, un „fond de fonduri” dedicat start-up-urilor și IMM-urilor, potrivit News . Memorandumul vizează extinderea accesului la finanțare pentru companii românești aflate în diferite etape de creștere și este prezentat ca o premieră pentru România. BID, mandatată de Guvern, ar urma să reprezinte statul în implementarea inițiativei, în parteneriat cu EIF. Ce înseamnă RoBOOST și de ce contează pentru piață RoBOOST este descris ca un model de tip „fond de fonduri”, adică un vehicul care nu investește direct în companii, ci alocă bani către fonduri de investiții (intermediari financiari), care apoi investesc în economie. Miza este mobilizarea capitalului public și privat și creșterea capacității de finanțare a administratorilor de fonduri, inclusiv prin atragerea capitalului instituțional și privat. În comunicatul citat, Ministerul Finanțelor arată că mecanismul urmărește să folosească „capital public care mobilizează capital privat și instituțional”, în locul finanțărilor bazate exclusiv pe alocări bugetare. Cine sunt actorii și ce roluri au Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) : bancă de dezvoltare deținută 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor; are în vedere o contribuție de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru noul mecanism investițional. Fondul European de Investiții (EIF) : parte din Grupul Băncii Europene de Investiții, specializat în garanții și investiții de tip equity (capital) pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor și start-up-urilor. Potrivit declarațiilor din comunicat, RoBOOST este gândit să susțină finanțarea pentru: start-up-uri și IMM-uri; companii în creștere și extindere; proiecte de infrastructură, inclusiv în energie regenerabilă și eficiență energetică. Ce urmează: acordul de creare și selecția fondurilor În etapele următoare, BID și EIF ar urma să semneze un acord bilateral pentru crearea fondului de fonduri, iar EIF va selecta intermediarii financiari, respectiv fondurile de equity care vor investi mai departe în România. Memorandumul include și posibilitatea extinderii colaborării prin programe paneuropene, inclusiv în tehnologie (European Tech Champions Initiative – ETCI 2.0) și în apărare și securitate cibernetică (DEF 2.0). [...]

Finax intră pe piața din România cu o platformă de investiții pasive în ETF-uri , mizând pe ideea că o parte importantă din economiile populației își pierde valoarea în timp dacă rămâne în numerar sau în conturi cu randamente reale mici, potrivit Wall-Street . Compania estimează că românii au pierdut anul trecut aproximativ 18 miliarde de lei din puterea de cumpărare a banilor ținuți „la saltea” sau în conturi bancare. Finax, o platformă europeană specializată în ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă care urmăresc un indice), spune că oferta sa vizează investitori care vor expunere diversificată fără administrare activă zilnică a portofoliului. Raul Putilean , partenerul de extindere Finax în România, afirmă că modelul urmărește să reducă bariere precum complexitatea, comisioanele mari sau nevoia de monitorizare permanentă a piețelor. Cum promite Finax să simplifice investițiile în ETF-uri Platforma funcționează pe baza unor portofolii automatizate construite din ETF-uri diversificate global. Procesul descris în articol include deschiderea unui cont „în 10 minute”, completarea unui chestionar și alegerea obiectivului, profilului de risc și orizontului investițional, după care portofoliul este generat automat. Administrarea este automatizată, inclusiv reechilibrarea periodică a portofoliului (ajustarea ponderilor dintre acțiuni și obligațiuni), astfel încât structura să rămână aliniată cu riscul și perioada aleasă de client. „Costul” economisirii fără randament, în calculele companiei Finax leagă estimarea de 18 miliarde de lei de inflație și de ponderea ridicată a banilor păstrați în forme cu randamente reale reduse sau inexistente. În acest context, Putilean susține că riscul major pentru viitorul financiar al populației nu este volatilitatea piețelor, ci faptul că economiile „nu funcționează deloc”. Compania argumentează și cu un exemplu de acumulare pe termen lung: pentru 500 de lei economisiți lunar într-un cont curent, suma ajunge nominal la 179.000 de lei după 30 de ani, dar puterea de cumpărare ar coborî la aproximativ 91.000 de lei dacă se folosește o inflație medie de 5,3% pe an (conform calculelor Finax). Într-un scenariu alternativ, cu investiții regulate în fonduri indexate diversificate și un randament anual așteptat de 8%, valoarea activelor ar ajunge la aproximativ 741.000 de lei după 30 de ani, diferența fiind atribuită dobânzii compuse. Piață cu participare redusă la investiții Finax estimează că doar 6% din populația României investește în instrumente de piață. Separat, compania citează date Eurobarometru , potrivit cărora participarea investitorilor de retail pe piețele de capital (prin fonduri, acțiuni, obligațiuni și ETF-uri) ar fi de aproximativ 23%. În strategia sa, Finax promovează investițiile pasive, cu contribuții regulate și pe termen lung, invocând statisticile SPIVA (un set de rapoarte care compară performanța fondurilor administrate activ cu indicii de referință). Argumentul companiei este că, pe termen lung, majoritatea fondurilor active nu depășesc indicele, ceea ce ar face investițiile pasive o opțiune disciplinată și cu costuri mai reduse. [...]

Amazon a virat integral 50 mld. dolari (aprox. 225 mld. lei) către OpenAI mai devreme decât era obligată , ajungând la o participație de circa 5%, potrivit IT Home . Mișcarea contează pentru piață deoarece consolidează poziția Amazon în cursa pentru inteligența artificială, chiar și în lipsa îndeplinirii unor condiții inițiale, și poate schimba echilibrul de putere în jurul OpenAI. Conform publicației, Amazon a finalizat în avans tranșa de investiție ulterioară de 35 mld. dolari (aprox. 157,5 mld. lei), ridicând investiția totală la 50 mld. dolari. Informația apare în dezvăluirile financiare ale companiei pentru săptămâna în curs (ora locală), iar surse citate indică faptul că plata ultimei tranșe a fost făcută în această săptămână. Investiția a fost accelerată, deși condițiile nu au fost atinse Parteneriatul strategic multianual dintre Amazon și OpenAI a fost convenit în februarie: 15 mld. dolari (aprox. 67,5 mld. lei) investiți inițial, cu încă 35 mld. dolari condiționați de îndeplinirea unor criterii. IT Home notează că OpenAI nu a îndeplinit două dintre cerințe – listarea și un „salt” tehnologic – însă Amazon a ales totuși să își respecte angajamentul înainte de termen. Renegocierea cu Microsoft, un „prag” pentru banii Amazon Un element-cheie pentru deblocarea investiției totale a fost renegocierea contractului OpenAI cu Microsoft, realizată în aprilie, potrivit sursei. Această renegociere ar fi creat „mai multe posibilități” pentru cooperarea Amazon–OpenAI și a fost o condiție prealabilă importantă pentru ca Amazon să accepte investiția integrală. Context competitiv: Amazon finanțează și Anthropic IT Home mai arată că Amazon este, în același timp, un susținător financiar important al Anthropic, un competitor major al OpenAI. În acest context, investiția accelerată în OpenAI sugerează o strategie de acoperire pe mai multe fronturi în zona modelelor de inteligență artificială, cu potențial impact asupra competiției și alianțelor din industrie. [...]

Relaxarea sancțiunilor SUA și schimbarea regulilor din Venezuela redeschid accesul investitorilor la petrol, dar cu un necesar de capital de zeci de miliarde de dolari și riscuri politice majore , potrivit CNN . Într-un eveniment organizat la Londra, aproximativ 200 de participanți din industria energetică au discutat despre investiții în sectorul petrolier venezuelean, scenariu considerat „de neconceput” cu doar opt luni în urmă. În centrul interesului este fereastra creată după îndepărtarea lui Nicolás Maduro în ianuarie și după semnalele de deschidere ale guvernului condus de președinta interimară Delcy Rodríguez. Greig Gilbert, directorul general al firmei de investiții Apertura Energy, a spus că „momentul este acum”, compania sa vizând investiții mari într-un sector descris drept degradat și subfinanțat. Evenimentul din Londra a fost prezentat ca o avanpremieră pentru „Venezuela Energy Week”, o conferință mai amplă programată în octombrie, la Caracas. Ce s-a schimbat: reguli mai permisive și sancțiuni mai relaxate Un element-cheie pentru investitori este modificarea cadrului de operare: reformele au eliminat cerința ca PDVSA , compania petrolieră de stat, să dețină pachetul majoritar în proiectele comune. În aceste condiții, companiile private pot opera direct zăcăminte, pot deține participații mai mari și pot păstra o parte mai mare din profit, a declarat pentru CNN Claire Jungman, director pentru risc maritim și informații la firma de date energetice Vortexa. În paralel, Washington a început să reducă o parte din sancțiuni pentru a facilita vânzarea și exportul de petrol venezuelean de către companii americane, pe fondul interesului pentru rezervele dovedite ale țării, estimate la 300 de miliarde de barili. Efectul în exporturi: SUA redevine piață majoră Relaxarea sancțiunilor pare să fi avut efect rapid: luna trecută, Venezuela a exportat 28 de milioane de barili de țiței, în creștere cu aproape 69% față de aceeași lună a anului trecut, potrivit Vortexa. Mai mult de jumătate din exporturi au ca destinație Statele Unite, unde rafinăriile de pe Coasta Golfului pot procesa țițeiul greu venezuelean, a explicat Jungman. Înainte de ianuarie, aproape trei sferturi din exporturi mergeau către China, iar SUA era un cumpărător secundar. India este, de asemenea, un cumpărător important (aproximativ un sfert din exporturi, potrivit aceleiași surse), iar în Europa apar țări precum Spania și Olanda. Președintele Donald Trump a afirmat luni că administrația sa a colectat peste 13 miliarde de dolari (aprox. 59 miliarde lei) din vânzarea petrolului venezuelean de la capturarea lui Maduro. Guvernul SUA a spus că păstrează aceste sume în conturi controlate de SUA, în regim „custodial” (adică în administrare temporară), cu intenția de a le returna Venezuelei; democrații din Congres cer mai multă transparență asupra procesului. De ce riscul rămâne ridicat: infrastructură, politică și un orizont lung de recuperare În ciuda optimismului unor investitori, vorbitorii de la eveniment au recunoscut obstacolele: infrastructură în degradare, incertitudine politică și instabilitatea generată de cutremurul devastator din iunie. Pe lângă riscurile curente, companiile au în memorie exproprierile din trecut: ExxonMobil a fost între firmele străine expulzate în 2007, după ce guvernul le-a expropriat activele. Directorul general al ExxonMobil, Darren Woods, a caracterizat Venezuela drept „neinvestibilă” într-o întâlnire din ianuarie la Casa Albă. Din perspectiva economică, miza este și una de timp și capital: Homayoun Falakshahi, șeful analizei de țiței la Kpler, a spus că proiectele noi probabil nu vor produce rezultate înainte de cinci ani, iar costurile ar fi „colosale”. „Vorbim de ceva între, aș spune, 50 (miliarde) și 100 de miliarde (de dolari) investiții în următorii cinci până la zece ani. Deci trebuie să fie uriaș.” Pentru investitori, concluzia este că accesul se redeschide, dar intrarea pe piață rămâne condiționată de capacitatea de a finanța modernizarea și de a gestiona riscul de schimbare politică, într-un sector unde recuperarea capitalului se face pe termen lung. [...]