Știri
Știri din categoria Investiții
Raiffeisen Asset Management a ajuns să administreze 1,73 miliarde de euro (aprox. 8,7 miliarde lei) și să concentreze 330.000 de clienți, semn al accelerării apetitului pentru investiții pe termen mediu și lung, potrivit Economica.
Compania (RAM) are aproximativ 180.000 de investitori în fonduri de investiții și 150.000 de participanți în fondul de pensii facultative Raiffeisen Acumulare. În cei 20 de ani de activitate, RAM spune că a generat pentru clienți profituri cumulate de peste 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde lei).
În ultimul an și jumătate, activele administrate de RAM au crescut cu peste 60%, evoluție pusă pe seama încrederii investitorilor și a interesului mai mare pentru plasamente cu randament pe termen mediu și lung.
La nivel de piață, RAM indică:
RAM afirmă că este singura companie din România care administrează simultan fonduri de investiții și un fond de pensii facultative, cu un portofoliu de 13 fonduri de investiții plus Raiffeisen Acumulare.
Printre „premierele” menționate în industria locală de administrare a investițiilor se numără:
Compania mai susține că a introdus timpuriu conceptul de investiții responsabile prin fondul Raiffeisen Sustainable Equity și că a contribuit la dezvoltarea cadrului legislativ pentru clasele de fonduri de investiții.
„Interesul tot mai mare pentru diversificarea portofoliilor arată că românii privesc investițiile cu mai multă deschidere și cu un orizont tot mai clar pe termen mediu și lung.”, declară Adrian Negru, CEO Raiffeisen Asset Management.
Recomandate
Raiffeisen Asset Management a ajuns la 1,73 miliarde euro (aprox. 8,7 miliarde lei) în administrare , un nivel care o menține între jucătorii mari ai pieței locale și indică o accelerare a apetitului pentru investiții pe termen mediu și lung, potrivit Profit . Compania raportează, la 20 de ani de la înființare, aproximativ 330.000 de clienți: circa 180.000 de investitori în fonduri de investiții și 150.000 de participanți în fondul de pensii facultative Raiffeisen Acumulare . În ultimul an și jumătate, activele administrate de Raiffeisen Asset Management (RAM) au crescut cu peste 60%, evoluție pusă de companie pe seama încrederii investitorilor și a interesului în creștere pentru plasamente cu randament pe termen mediu și lung. RAM are o cotă de piață de 20%, conform datelor AAF, și ocupă locul 3 în clasamentul administratorilor de fonduri de investiții din România. Ce înseamnă pragul de 1,73 miliarde euro pentru piață Pe lângă dimensiunea activelor, compania indică și un ritm de intrări de capital care sugerează o piață mai matură: Mihail Ion, vicepreședinte Retail și membru al Directoratului Raiffeisen Bank România, afirmă că RAM atrage „aproximativ 60 de milioane de euro” în subscrieri din partea clienților într-o singură lună, comparativ cu circa 60 de milioane de euro cât gestiona întreaga industrie locală în urmă cu 20 de ani. „În urmă cu 20 de ani întreaga industrie de administrare a activelor din România gestiona aproximativ 60 de milioane de euro în active. Astăzi, doar compania noastră atrage aproximativ 60 de milioane de euro în subscrieri din partea clienților într-o singură lună.” Poziționare și portofoliu: fonduri + pensii facultative RAM este prezentată ca singura companie din România care administrează simultan fonduri de investiții și un fond de pensii facultative. În total, gestionează 13 fonduri de investiții, plus Raiffeisen Acumulare. Compania amintește și câteva „premiere” din industria locală de administrare a activelor: fonduri cu expunere pe acțiuni externe, un produs cu capital protejat, un fond denominat în dolari și un fond cu strategie de „absolute return” (strategie care urmărește obținerea unui randament pozitiv indiferent de direcția pieței, printr-o alocare mai flexibilă). „Interesul tot mai mare pentru diversificarea portofoliilor arată că românii privesc investițiile cu mai multă deschidere și cu un orizont tot mai clar pe termen mediu și lung.” Context: două decenii de creștere, cu șocuri pe parcurs Într-o trecere în revistă a perioadei 2006–2026, materialul descrie evoluția fondurilor de investiții din România de la produs de nișă la opțiune tot mai prezentă în economisire, cu etape distincte: avântul pre-criză (2006–2008), ajustarea din 2008–2009, maturizarea pe fondul dobânzilor scăzute (2013–2019), accelerarea digitalizării în pandemie (2020) și perioada 2022–2026, marcată de inflație și dobânzi ridicate. S.A.I. Raiffeisen Asset Management S.A. este compania de administrare a fondurilor din grupul Raiffeisen în România, având ca acționar majoritar Raiffeisen Bank, cu 99,99% din acțiuni. [...]
Finax intră pe piața din România cu o platformă de investiții pasive în ETF-uri , mizând pe ideea că o parte importantă din economiile populației își pierde valoarea în timp dacă rămâne în numerar sau în conturi cu randamente reale mici, potrivit Wall-Street . Compania estimează că românii au pierdut anul trecut aproximativ 18 miliarde de lei din puterea de cumpărare a banilor ținuți „la saltea” sau în conturi bancare. Finax, o platformă europeană specializată în ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă care urmăresc un indice), spune că oferta sa vizează investitori care vor expunere diversificată fără administrare activă zilnică a portofoliului. Raul Putilean , partenerul de extindere Finax în România, afirmă că modelul urmărește să reducă bariere precum complexitatea, comisioanele mari sau nevoia de monitorizare permanentă a piețelor. Cum promite Finax să simplifice investițiile în ETF-uri Platforma funcționează pe baza unor portofolii automatizate construite din ETF-uri diversificate global. Procesul descris în articol include deschiderea unui cont „în 10 minute”, completarea unui chestionar și alegerea obiectivului, profilului de risc și orizontului investițional, după care portofoliul este generat automat. Administrarea este automatizată, inclusiv reechilibrarea periodică a portofoliului (ajustarea ponderilor dintre acțiuni și obligațiuni), astfel încât structura să rămână aliniată cu riscul și perioada aleasă de client. „Costul” economisirii fără randament, în calculele companiei Finax leagă estimarea de 18 miliarde de lei de inflație și de ponderea ridicată a banilor păstrați în forme cu randamente reale reduse sau inexistente. În acest context, Putilean susține că riscul major pentru viitorul financiar al populației nu este volatilitatea piețelor, ci faptul că economiile „nu funcționează deloc”. Compania argumentează și cu un exemplu de acumulare pe termen lung: pentru 500 de lei economisiți lunar într-un cont curent, suma ajunge nominal la 179.000 de lei după 30 de ani, dar puterea de cumpărare ar coborî la aproximativ 91.000 de lei dacă se folosește o inflație medie de 5,3% pe an (conform calculelor Finax). Într-un scenariu alternativ, cu investiții regulate în fonduri indexate diversificate și un randament anual așteptat de 8%, valoarea activelor ar ajunge la aproximativ 741.000 de lei după 30 de ani, diferența fiind atribuită dobânzii compuse. Piață cu participare redusă la investiții Finax estimează că doar 6% din populația României investește în instrumente de piață. Separat, compania citează date Eurobarometru , potrivit cărora participarea investitorilor de retail pe piețele de capital (prin fonduri, acțiuni, obligațiuni și ETF-uri) ar fi de aproximativ 23%. În strategia sa, Finax promovează investițiile pasive, cu contribuții regulate și pe termen lung, invocând statisticile SPIVA (un set de rapoarte care compară performanța fondurilor administrate activ cu indicii de referință). Argumentul companiei este că, pe termen lung, majoritatea fondurilor active nu depășesc indicele, ceea ce ar face investițiile pasive o opțiune disciplinată și cu costuri mai reduse. [...]
România urcă pe locul 9 în Europa ca destinație de investiții, dar rămâne vulnerabilă la birocrație și impredictibilitate fiscală , într-un moment în care companiile globale își redesenează lanțurile de producție și caută piețe „aproape de casă”, potrivit unei analize publicate de HotNews , pe baza datelor PwC Global CEO Survey 2026 . România a urcat față de ediția precedentă de pe locul 13 pe locul 9 în Europa și de pe 33 pe 28 la nivel global. În același timp, 51% dintre liderii de companii la nivel mondial spun că plănuiesc expansiune internațională în acest an, ceea ce amplifică competiția între țări pentru capital. De ce contează: capitalul vine, dar costurile și regulile pot frâna proiectele Un semnal important este că România a depășit în clasament piețe cu tradiție în atragerea capitalului internațional, precum Portugalia, Elveția, Belgia și Grecia. În paralel, soldul cumulat al investițiilor străine directe (ISD) s-a dublat în deceniul 2014–2024, de la 62 miliarde euro la 125 miliarde euro. După o contracție a fluxurilor de ISD în 2023, 2024 și în prima parte a lui 2025, analiza notează o „revenire puternică” în a doua parte a anului trecut, intrările de capital închizând anul la peste 8 miliarde euro. Cine investește și ce se schimbă în regiune Profilul investitorilor care aleg România este „predominant european”, cu țări menționate precum Polonia, Turcia, Germania, Grecia, Austria, Italia și Ucraina. Un element de context cu impact pentru companii este schimbarea comportamentului investitorilor din Europa Centrală: dacă în urmă cu cinci ani companiile poloneze se orientau mai ales către Germania, Marea Britanie sau Olanda, acum preferă investiții în Europa Centrală, iar România este indicată ca destinație de top. Sunt menționate exemple de companii poloneze deja prezente pe piața locală: Zabka, Maspex, Polenergia și Elemental Holdings. În același timp, doar 10% dintre liderii de companii care au menționat România sunt din afara Europei, ceea ce sugerează că proximitatea și integrarea europeană cântăresc mult, dar și că România are încă de recuperat la capitolul vizibilitate în Asia, Orientul Mijlociu sau America. Sectoarele care atrag capital și „golul” din tehnologie În investițiile planificate, domeniile vizate includ: industria prelucrătoare; inginerie și construcții; retail; servicii pentru companii; sector bancar și piețe de capital; transport și logistică. Pe de altă parte, tehnologia nu apare ca prioritate pentru investitorii care se uită la România, deși analiza subliniază că există talent IT și ecosistem, dar avantajul nu se transformă încă în investiții „semnificative”. Frânele: birocrație, reglementare și costuri mai mari după pachetele fiscale Deși semnalele din sondaj sunt favorabile, percepția investitorilor rămâne „mai nuanțată”. România este descrisă ca necompetitivă din cauza birocrației, poverii de reglementare, lipsei de transparență și consecvență în aplicarea politicilor, poverii fiscale și infrastructurii. Singurul domeniu considerat competitiv este disponibilitatea forței de muncă adecvate. Analiza mai arată că pachetele fiscale adoptate anul trecut au crescut costurile operaționale, au redus profitabilitatea și cererea și au împins companiile să prioritizeze lichiditățile, amânând proiecte de creștere pe termen lung. Ce urmează: reforme, OCDE, PNRR și proiecte mari ca potențial catalizator Pentru a „restabili încrederea”, sunt indicate predictibilitatea, transparența și dialogul cu mediul de afaceri, alături de reforme fiscale și administrative. Printre obiectivele pe termen mediu menționate se află aderarea la OCDE (care „ar putea avea loc chiar anul acesta”) și finalizarea implementării PNRR. Sunt indicate și posibile surse de interes investițional: Neptun Deep, programul SAFE, investițiile în apărare, absorbția fondurilor UE, precum și sectoare precum energia, infrastructura, retailul și serviciile financiare. Totodată, analiza argumentează că diversificarea către „sectoarele viitorului” (tehnologie și AI, energie verde, servicii digitale) rămâne insuficient valorificată. În plan macro, materialul notează confirmarea de către S&P a ratingului suveran la nivel investițional („BBB-”), cu mențiunea progreselor în consolidarea fiscală din primul trimestru 2026, dar și avertismente privind riscurile politice. S&P anticipează, potrivit textului, o stagnare în 2026 și o revenire cu o creștere de 2,5% în 2027, scenariu condiționat de disciplina bugetară, consens politic pentru reforme și absorbția fondurilor europene — elemente care pot fi întârziate de instabilitatea guvernamentală. [...]
Țările de Jos rămân principalul investitor străin în România , concentrând circa 20% din investițiile străine directe și o pondere similară din capitalul social subscris de investitorii străini, potrivit datelor prezentate de Economica . Miza economică este că această poziție se sprijină pe investiții mari, în sectoare cu efect de antrenare (retail, logistică, energie, producție), nu pe un număr foarte mare de firme. În termeni de volum, investițiile olandeze sunt estimate la peste 25 de miliarde de euro (aprox. 125 miliarde lei), iar pe componenta de capital social subscris, Țările de Jos ar deține aproximativ 20% din totalul investitorilor străini, echivalentul a 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), cu aproape 6.300 de companii active local. De ce contează: investiții puține ca număr, mari ca valoare În comunicatul Camerei de Comerț Româno-Olandeze (NRCC), citat în material, se arată că firmele olandeze au o pondere mai redusă în numărul total al companiilor cu capital străin, însă investițiile lor tind să fie „de amploare și valoare ridicată”, ceea ce le face relevante strategic pentru economie. „Țările de Jos rămân cel mai mare investitor străin în România, cu aproximativ 20% din totalul investițiilor străine directe, investiții de peste 25 de miliarde de euro (…) Interesul continuă să crească, în special în sectoare precum energie, agricultură, logistică și producție industrială”, a spus Șerban Isopescu-Weber, citat într-un comunicat al NRCC. Unde se văd banii: retail, logistică, agribusiness, IT În martie 2026, clasamentul primelor 40 de companii după ponderea capitalului social subscris deținut de investitori străini include șase companii olandeze, iar Mega Image ocupă primul loc, potrivit informațiilor din articol. Materialul dă și câteva exemple recente de proiecte și tranzacții: Ahold Delhaize a finalizat la 3 ianuarie 2025 achiziția Profi, într-o tranzacție de 1,3 miliarde de euro (aprox. 6,5 miliarde lei), ceea ce i-a „dublat” prezența pe piața locală de retail. Action a intrat pe piața din România în 2025 și dezvoltă un centru logistic de 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei) în apropierea Bucureștiului. Heineken a finalizat o investiție de 12 milioane de euro (aprox. 60 milioane lei) în tehnologii eficiente energetic la fabricile din Craiova și Ungheni, parte a unui program mai amplu de investiții care depășește 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) în ultimul deceniu. Context: fluxuri în ambele sensuri Pe lângă investițiile olandeze în România, articolul menționează și relația inversă: potrivit unui raport al Băncii Naționale a României (BNR) publicat la 19 septembrie 2025, Țările de Jos reprezintă principala destinație pentru investițiile românești în străinătate, găzduind peste 1,5 miliarde de euro capital românesc, scrie Agerpres (link în sursă: Agerpres ). Evenimentul NRCC Orange Night (ediția a 11-a) a avut loc pe 24 aprilie 2026 și a reunit peste 175 de reprezentanți ai mediului de afaceri românesc și olandez, în prezența unor reprezentanți ai Ambasadei Regatului Țărilor de Jos, potrivit aceleiași surse. [...]
Ungaria a atras de peste șase ori mai mult capital chinezesc decât România în ultimii 15 ani , iar concentrarea acestor investiții în auto și baterii ridică miza pentru politica industrială și pentru riscurile de dependență strategică în regiune, potrivit Ziarul Financiar . În intervalul 2000–2025, investițiile companiilor chinezești în Ungaria au însumat 11,2 miliarde de euro (aprox. 56,2 mld. lei), „mai mult decât în oricare altă țară din regiune”. În România, investițiile străine directe (ISD) chinezești sunt de 1,8 miliarde de euro (aprox. 9 mld. lei), un nivel comparabil cu cel din Austria. 2025: creștere puternică a ISD chinezești în Europa, cu auto în prim-plan Intrările de ISD chinezești în Europa au crescut cu 67% în 2025, până la 16,8 miliarde de euro (aprox. 84,4 mld. lei), cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani. Aproape jumătate din aceste investiții au mers către industria auto, ceea ce întărește competiția dintre statele europene pentru proiecte legate de vehicule electrice și lanțurile de aprovizionare aferente. Ungaria a rămas cel mai mare beneficiar european al capitalului chinezesc și în 2025, cu 3,9 miliarde de euro (aprox. 19,6 mld. lei), la fel ca în anul precedent. Totuși, ponderea Ungariei în totalul european a scăzut de la 32% în 2024 la 23% în 2025, semn că investițiile devin mai diversificate geografic, cu Germania, Franța și Spania în creștere ca destinații. Riscuri: expunere concentrată și verificări mai stricte la nivelul UE Materialul notează că expunerea concentrată a Ungariei și înăsprirea politicilor UE față de China pot deveni riscuri „serioase” pentru investițiile din țara vecină. Bruxelles-ul examinează tot mai strict investițiile chinezești prin prisma dependențelor strategice și a riscurilor geopolitice, conform unui studiu MERICS–Rhodium Group analizat de Portfolio.hu. Un alt semnal de schimbare este că, în 2025, nu au fost anunțate noi investiții chinezești de ordinul miliardelor de euro în Ungaria, deși au existat proiecte mai mici, precum un centru de cercetare și dezvoltare BYD și investiția Halms într-o fabrică de piese pentru vehicule electrice. Proiectele mari rămân în derulare în Ungaria Cele mai mari proiecte chinezești aflate în desfășurare în Ungaria au fost menționate ca fiind: CATL : 7,4 miliarde de euro (aprox. 37,2 mld. lei), o „gigafabrică” de baterii; BYD: 4,2 miliarde de euro (aprox. 21,1 mld. lei). În context european, comparațiile din articol arată că investițiile cumulate ale Chinei sunt mult mai mari în economii vestice: 84,8 miliarde de euro în Marea Britanie, 39,3 miliarde de euro în Germania și 11,3 miliarde de euro în Spania, în timp ce Polonia are 4,3 miliarde de euro. [...]
O potențială investiție de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) într-un centru de date AI ar testa capacitatea României de a livra rapid avize și racordări la rețea , într-un moment în care proiectele mari depind de accesul la energie verde și de stabilitate administrativă, potrivit Adevărul . Gigantul american Nvidia analizează posibilitatea dezvoltării unui centru de date în România, cu un buget estimat la circa 4 miliarde de dolari, informație apărută inițial în HotNews. Surse din sectorul energetic citate de HotNews indică un interes concentrat pe sudul și sud-estul țării, unde sunt cele mai multe proiecte eoliene și fotovoltaice. De ce contează: „bottleneck”-ul nu e tehnic, ci administrativ Analistul economic Adrian Negrescu, citat de publicație, spune că România rămâne atractivă „pe hârtie”, însă devine riscantă în practică din cauza impredictibilității administrative. În această logică, miza nu este doar atragerea unei investiții mari, ci capacitatea statului de a o face realizabilă într-un calendar compatibil cu proiecte de tip „hyperscale” (centre de date foarte mari, cu consum energetic ridicat). Un semnal în acest sens este și episodul relatat: reprezentanți ai companiei ar fi venit la București pentru discuții cu parteneri și oficiali, însă vizita a coincis cu căderea Guvernului în urma unei moțiuni de cenzură, ceea ce ridică problema continuității decizionale. De ce ar alege Nvidia Dobrogea: energie verde, climă, conectivitate Potrivit lui Negrescu, România are trei avantaje majore pentru un astfel de proiect: energie regenerabilă : sudul și sud-estul (inclusiv Dobrogea) sunt „pilonii” producției eoliene și fotovoltaice, iar un centru de date AI consumă „volume uriașe” de electricitate; accesul la energie verde și proiecte cu baterii de stocare ar fi important pentru respectarea standardelor ESG (mediu, social, guvernanță); climă și răcire : oficiali ai Nvidia ar fi invocat tehnologii noi de răcire cu lichid și clima temperată, care pot ajuta operarea centrelor de date; infrastructură digitală : viteza internetului și nodurile de fibră optică ar susține latențe mici, relevante pentru calcule complexe. Ce poate întârzia proiectul: avize, racordare și „resetul” politic Deși investitorii mari privesc pe termen lung și nu își schimbă planurile la fiecare episod politic, Negrescu indică drept critice două componente: schemele de ajutor de stat și accelerarea procedurilor . În evaluarea sa, România pierde timp la capitole precum: avizul de racordare la rețeaua electrică de mare putere ( Transelectrica ) ; autorizațiile de construcție , care „pot dura ani de zile”. În plus, schimbările politice pot întrerupe continuitatea negocierilor tehnice, prin reluarea evaluărilor de la zero de către noii miniștri. Ce ar însemna economic o investiție de 4 miliarde de dolari Negrescu afirmă că o investiție de 4 miliarde de dolari ar fi „cea mai mare investiție străină directă din istoria modernă a României pe o singură componentă industrială/tehnologică” și o plasează, ca ordin de mărime, peste investiții realizate în timp de companii precum Ford, Renault sau Continental. El mai spune că suma ar reprezenta aproximativ 1% din PIB-ul României . Pe piața muncii, efectul imediat ar fi mai ales în faza de construcție și infrastructură energetică, cu angajări de ingineri energetici, constructori și instalatori pe durata unui șantier estimat la 2–3 ani, potrivit analistului. Totodată, ar putea beneficia și parteneri locali, fiind menționat ClusterPower, descris ca operator certificat NVIDIA DGX-Ready în România. În concluzie, proiectul ar depinde nu doar de avantajele naturale și tehnice ale României, ci și de capacitatea autorităților de a oferi predictibilitate, avize rapide și continuitate decizională, astfel încât intenția de investiție să se transforme într-un proiect efectiv. [...]
