Știri
Știri din categoria Investiții
eToro își extinde oferta cu acces la acțiuni japoneze și la indicele Nikkei 225, o mișcare care lărgește opțiunile de diversificare pentru investitorii individuali și întărește poziționarea platformei ca broker cu acoperire globală, potrivit Economica.
Platforma spune că, odată cu această extindere, oferă acces la peste 11.000 de acțiuni de pe 26 de burse la nivel mondial. În plus, utilizatorii ar urma să poată tranzacționa companii incluse în Nikkei 225, eToro indicând exemple precum Toyota și Mitsubishi.
Pe lângă listarea acțiunilor japoneze, eToro lansează și un portofoliu de investiții numit JapanEconomy, conceput ca o variantă „la pachet” pentru expunere pe piața din Japonia.
Conform informațiilor din articol, portofoliul:
Economica citează și rezultatele celui mai recent sondaj Retail Investor Beat al eToro (sondaj trimestrial pe un eșantion de 10.000 de investitori individuali din 13 țări). Potrivit acestuia, ponderea investitorilor care cred că piața japoneză va genera cele mai puternice randamente în următorii cinci ani sau mai mult „aproape s-a triplat”, de la 5% la 14%, față de acum doi ani.
În același material, eToro leagă revenirea interesului pentru Japonia de reforme și de normalizarea politicilor, care ar reseta profilul de randament pe termen lung, pe fondul unei vizibilități mai bune a câștigurilor și al reformelor de guvernanță.
Din informațiile disponibile în sursă nu reiese un calendar detaliat de implementare pe piețe sau categorii de utilizatori, însă mesajul central este că accesul la acțiuni japoneze și la Nikkei 225 devine parte din oferta curentă a platformei, iar portofoliul JapanEconomy este disponibil ca produs dedicat pentru expunere pe economia Japoniei.
Recomandate
Investitorii tineri împing tranzacționarea spre ETF-uri și acțiuni din tehnologie , iar datele sugerează o accelerare a intrării în piață după deschiderea contului, potrivit unei analize XTB citate de Economedia . Analiza arată că un utilizator din patru al platformei are între 18 și 30 de ani (26%), iar peste 40% dintre aceștia sunt deja activi în piață. Prima investiție este realizată, în medie, la aproximativ 71 de zile de la deschiderea contului, ceea ce indică faptul că interesul inițial se transformă relativ rapid în tranzacții. Cum arată baza de utilizatori și cât de repede ajung la prima investiție Pe segmente de vârstă, datele XTB indică o distribuție concentrată în zona 31–45 de ani, dar cu diferențe la viteza de „activare” (momentul primei investiții): 18–30 de ani: 26% din utilizatori; prima investiție după aprox. 71 de zile 31–45 de ani: 49% din utilizatori; prima investiție după aproape 77 de zile 46–60 de ani: aproape 20% din utilizatori; prima investiție după circa 58 de zile peste 60 de ani: aproape 4% din utilizatori; prima investiție după aproape 47 de zile (cea mai rapidă medie) Preferințele: ETF-uri pe SUA, diversificare globală și tehnologie În rândul utilizatorilor de 18–30 de ani, ETF-urile (fonduri tranzacționate la bursă, care urmăresc un indice sau un coș de active) ocupă primele poziții în topul instrumentelor tranzacționate. Analiza menționează trei direcții principale: ETF-uri pe piața americană, în special pe S&P 500 ETF-uri globale pentru diversificare, precum EUNL.DE și VWCE.DE ETF-uri cu expunere mai concentrată pe tehnologie, precum SXRV.DE și QDVE.DE Pe zona acțiunilor individuale, se remarcă interesul pentru Nvidia și AMD (semiconductori), alături de Tesla , un nume recurent în sectorul auto electric. Ce urmăresc tinerii la CFD-uri: aur, US100 și EUR/USD Analiza mai notează că, în zona CFD-urilor (instrumente derivate care permit expunere pe evoluția prețului fără deținerea activului), aurul este unul dintre cele mai urmărite instrumente în rândul utilizatorilor din Gen Z. Alături de aur, sunt menționate US100 (indicele celor mai mari 100 de companii non-financiare din SUA) și perechea valutară EUR/USD . „În zona CFD-urilor, aurul se evidenţiază drept unul dintre cele mai urmărite instrumente în rândul utilizatorilor XTB care fac parte din Gen Z. Alături de aur, se remarcă şi US100 (...) dar şi EUR/USD (...)”, se menţionează în analiza citată. [...]
Ministerul Finanțelor ridică costul de finanțare pentru populație prin noua ediție de titluri de stat Fidelis, care începe pe 14 aprilie și vine cu cele mai mari dobânzi din acest an, potrivit Economedia . Subscrierile se derulează între 14 și 21 aprilie 2026, cu dobânzi de până la 7,60% la emisiunile în lei și până la 6,40% la cele în euro. Dobânzile oferite în această ediție Ratele de dobândă diferă în funcție de monedă și scadență: În lei: 6,60% – scadența la 2 ani 7,60% – scadența la 2 ani (tranșă specială pentru donatorii de sânge) 7,10% – scadența la 4 ani 7,60% – scadența la 6 ani În euro: 4,25% – scadența la 3 ani 5,25% – scadența la 5 ani 6,40% – scadența la 10 ani Tranșa pentru donatorii de sânge: prag minim mai mic Tranșa specială în lei, cu scadență la 2 ani, este destinată celor care pot dovedi donarea de sânge începând cu 1 noiembrie 2025. Pentru această categorie, dobânda este de 7,60% pe an, iar pragul minim de subscriere scade la 500 lei , față de pragul standard de 5.000 lei . Cum se pot cumpăra titlurile și ce avantaje au Titlurile Fidelis (în lei și euro) pot fi subscrise de persoane fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani, prin intermediul băncilor partenere: BT Capital Partners & Banca Transilvania & Salt Bank, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank . Instrumentele sunt listate la Bursa de Valori București . Publicația enumeră trei avantaje principale: veniturile din dobânzi și câștigurile de capital sunt neimpozabile ; titlurile pot fi vândute înainte de maturitate, dobânda fiind aferentă perioadei de deținere, în funcție de prețul obținut pe bursă; sunt garantate integral de statul român, prin Ministerul Finanțelor. Valoarea nominală este de 100 lei/titlu pentru emisiunile în lei și 100 euro/titlu pentru cele în euro. Pragul minim de subscriere este de 5.000 lei , respectiv 1.000 euro , cu excepția tranșei pentru donatorii de sânge. [...]
Investitorii instituționali europeni au mărit puternic expunerea pe Palantir, în pofida controverselor legate de drepturile omului , iar valoarea deținerilor a urcat la 27 de miliarde de dolari (aprox. 124 miliarde lei) la final de 2025, potrivit Antena 3 . Mișcarea ridică o problemă de guvernanță și conformitate pentru industria europeană de administrare a banilor, care declară că urmează standarde de investiții responsabile, dar nu include compania pe liste de excludere. În ultimul an, peste 100 de bănci, administratori de active, asigurători și fonduri de pensii din Europa și-au crescut participația combinată în Palantir cu peste 60%, arată datele unei investigații internaționale coordonate de platforma Follow The Money, la care a participat și El Pais. Valoarea economică a acestor dețineri „aproape s-a cvadruplat” într-un an, pe fondul creșterii puternice a prețului acțiunilor Palantir în 2024, iar până la sfârșitul lui 2025 totalul a ajuns la 27 de miliarde de dolari (aprox. 124 miliarde lei) — estimare pe care sursa o descrie drept conservatoare, deoarece include doar entitățile investigate care raportează dețineri către SEC, autoritatea americană de supraveghere a piețelor de capital. De ce contează pentru investitorii europeni: „investiții responsabile” vs. expunere automată O parte dintre investițiile celor 127 de companii analizate este explicată prin fonduri care urmăresc indici bursieri (fonduri care replică automat structura unui indice). În acest mecanism, Palantir ajunge în portofolii fără o decizie explicită pe companie, pentru că este una dintre cele mai mari companii listate din SUA. În același timp, investigația notează că nicio entitate nu menționează Palantir pe listele de excludere, care ar trebui să includă companii interzise din cauza încălcării standardelor internaționale privind drepturile omului. Aproape toți investitorii europeni analizați afirmă că susțin liniile directoare OECD, care cer audituri și diligență (due diligence – verificări înainte de investiție) când sunt vizate companii acuzate de abuzuri, mai ales în zone de conflict sau în contexte în care este folosită inteligența artificială. Cine sunt cei mai mari investitori europeni menționați În topul expunerilor europene prezentate în material apar atât administratori de active, cât și bănci mari: Norges Bank (administratorul fondului suveran al Norvegiei): investiția ar fi crescut cu 60% între 2024 și 2025, până la aproape 29 de milioane de acțiuni, evaluate la 5,1 miliarde de dolari (aprox. 23,5 miliarde lei) la final de decembrie 2025, devenind cel mai mare investitor european în companie. Amundi : aproape 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 miliarde lei). Legal & General : 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei). Dintre bănci: Barclays (2,2 miliarde de dolari), Deutsche Bank (2 miliarde), BNP Paribas (peste 1 miliard), Banca Națională a Elveției (1,1 miliarde) și administratorul olandez Cardano (1 miliard). În Spania, Santander avea acțiuni de 18 milioane de dolari (aprox. 83 milioane lei) la final de 2025, de 16 ori mai mult decât cu un an înainte; banca a indicat că investiția este realizată prin fonduri delegate altor administratori, care iau deciziile. BBVA ajunsese la 103 milioane de dolari (aprox. 474 milioane lei) la finalul aceluiași an, iar surse din bancă au spus că deținerile sunt exclusiv rezultatul tranzacțiilor făcute în numele clienților și al fondurilor de investiții. Contextul controverselor: scor MSCI și colaborări sensibile Palantir furnizează servicii agenției americane de imigrație și control vamal (ICE) și armatei israeliene în teritoriile palestiniene, potrivit materialului. În 2020, Amnesty International a denunțat compania pentru nerespectarea standardelor internaționale, iar MSCI i-a acordat un scor de 2 din 10 pentru „libertăți civile” și „drepturile omului”, într-un raport descris ca reper pentru investitorii instituționali. Materialul mai menționează reacții punctuale în Europa: în Olanda, după dezvăluiri privind investiții ale unui fond de pensii al profesorilor, un grup de investitori a lansat o petiție pentru retragerea deținerilor; în Norvegia, Storebrand a vândut o participație de 24 de milioane de dolari (aprox. 110 milioane lei) în octombrie 2024, invocând utilizarea produselor pentru supraveghere în teritoriile palestiniene. Totuși, astfel de decizii sunt prezentate drept izolate, iar „sancțiunile” pentru expunerea la Israel au fost până acum minime în rândul marilor administratori de active. În practică, datele din investigație sugerează că, pentru o parte importantă a capitalului european, creșterea accelerată a acțiunii și includerea în indici au cântărit mai mult decât riscurile reputaționale și criteriile declarate de investiții responsabile. [...]
Ediția din aprilie a programului Fidelis oferă dobânzi neimpozabile de până la 7,6% , potrivit Mediafax . Ministerul Finanțelor anunță că noua rundă de subscrieri se derulează între 14 și 21 aprilie 2026, pentru persoane fizice cu vârsta peste 18 ani, prin titluri de stat Fidelis listate la Bursa de Valori București. Randamentele diferă în funcție de monedă și scadență (maturitatea titlurilor). Pentru emisiunile în lei, dobânzile ajung până la 7,6% pe an, iar pentru cele în euro până la 6,4% pe an, conform informațiilor transmise de Ministerul Finanțelor. Dobânzile anunțate pentru această ediție sunt: În lei: 6,60% (2 ani), 7,60% (2 ani, tranșă specială pentru donatorii de sânge), 7,10% (4 ani), 7,60% (6 ani) În euro: 4,25% (3 ani), 5,25% (5 ani), 6,40% (10 ani) Tranșa specială în lei, cu scadență la 2 ani, este destinată investitorilor care pot face dovada donării de sânge începând cu 1 noiembrie 2025. Pentru aceștia, dobânda este de 7,6% pe an, iar pragul minim de subscriere este redus la 500 lei, față de nivelul standard de 5.000 lei. „Toate veniturile obținute atât din dobânzi, cât și câștigurile de capital sunt neimpozabile”, anunță reprezentanții Ministerului. Valoarea nominală este de 100 lei pe titlu pentru emisiunile în lei și 100 euro pe titlu pentru emisiunile în euro. Pragul minim de subscriere este de 5.000 lei, respectiv 1.000 euro, cu excepția donatorilor de sânge, pentru care se aplică pragul redus menționat de Minister. [...]
Statul a lansat o nouă emisiune de titluri Tezaur , potrivit Profit.ro , care indică și dobânzile oferite în cadrul acestei runde de finanțare adresate populației. Din informațiile disponibile în materialul sursă furnizat aici reiese că este vorba despre programul Tezaur, adică titluri de stat destinate investitorilor persoane fizice, prin care Ministerul Finanțelor se împrumută de la populație în lei, la dobânzi stabilite pentru fiecare emisiune. Articolul publicat de Profit.ro menționează lansarea noii emisiuni și faptul că sunt comunicate dobânzile aferente, însă în fragmentul de conținut pus la dispoziție nu apar valorile efective ale dobânzilor, maturitățile (scadențele) sau perioada de subscriere. Pe baza elementelor prezente în textul furnizat, noutățile care pot fi extrase sunt: lansarea unei noi emisiuni de titluri de stat Tezaur; existența unor dobânzi „oferite de stat” pentru această emisiune, anunțate de sursă; încadrarea informației în zona financiară, cu adresabilitate către populație (investitori de retail). Pentru investitori, relevanța unei noi emisiuni Tezaur ține de nivelul dobânzilor și de termenul pe care sunt blocați banii până la scadență, însă aceste detalii nu sunt vizibile în conținutul furnizat. În lipsa lor, nu poate fi evaluată comparativ atractivitatea emisiunii față de alternative precum depozitele bancare sau alte titluri de stat. Ce urmează: cei interesați trebuie să consulte materialul integral din sursa indicată pentru dobânzile exacte și condițiile emisiunii (maturități, interval de subscriere și canale de cumpărare), care nu sunt incluse în textul primit aici. [...]
O nouă ediție a titlurilor de stat Tezaur începe pe 6 aprilie 2026 , cu dobânzi anuale neimpozabile de până la 7,50%, potrivit HotNews.ro , care citează informații transmise de oficialii Ministerului Finanțelor. Subscrierile se derulează în perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, pentru maturități de 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv, 7,50%. Veniturile obținute din dobânzi sunt neimpozabile, iar titlurile au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată. Interesul populației pentru program a rămas ridicat, conform datelor prezentate de Finanțe: în primul trimestru din 2026, subscrierile au depășit 7,75 miliarde lei. Pentru Ministerul Finanțelor, aceste emisiuni sunt un instrument de finanțare, fondurile urmând să fie folosite pentru acoperirea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. Cumpărarea titlurilor este posibilă prin mai multe canale. Între 6 aprilie și 6 mai 2026, subscrierile se pot face prin platforma Ghișeul.ro . Tot din 6 aprilie, achiziția este disponibilă și online prin Spațiul Privat Virtual (SPV), însă doar pentru persoanele fizice înregistrate în SPV, pentru titluri lansate prin unitățile Trezoreriei Statului; intervalul menționat pentru această opțiune este 6 aprilie – 7 mai 2026. În paralel, titlurile pot fi cumpărate și fizic: de la sediile unităților Trezoreriei Statului în perioada 6 aprilie – 8 mai 2026, respectiv prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A. între 6 aprilie – 7 mai 2026 în mediul urban și 6 aprilie – 6 mai 2026 în mediul rural. Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit 18 ani la data subscrierii. „Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.” Ministerul Finanțelor mai arată că titlurile Tezaur sunt transferabile și pot fi răscumpărate în avans, iar investitorii pot face una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni. Subscrierile deja efectuate pot fi anulate doar în perioada de subscriere, pe baza unei cereri. În plus, instituția a publicat și un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere Tezaur înapoi în contul bancar personal, operațiune care implică completarea unui ordin de plată multiplu electronic și aplicarea unor comisioane (0,51 lei pentru transferuri de până la 50.000 lei sau 6 lei pentru sume mai mari). [...]
