Știri
Știri din categoria Internet
Irlanda a amendat Google cu 403 milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) și i-a dat șase luni să-și corecteze practicile, după ce autoritatea de protecție a datelor a concluzionat că grupul a procesat ilegal date de localizare, potrivit WinFuture. Decizia vizează modul în care au fost folosite datele de poziționare în activități web și în aplicații, precum și în „istoricul locațiilor”.
Autoritatea irlandeză Data Protection Commission (DPC) spune că utilizatorii nu au fost informați suficient despre utilizarea datelor de localizare. Investigația a pornit de la plângeri depuse de mai multe organizații de protecție a consumatorilor, iar DPC a considerat dovedite încălcări ale regulilor UE privind prelucrarea acestor date.
Potrivit Bloomberg, citat de publicație, Graham Doyle, adjunct al comisarului din cadrul DPC, a explicat că, din cauza acestor omisiuni, unele persoane ar fi putut să nu știe că locația lor era folosită, de exemplu, pentru a le influența prin publicitate sau pentru a deduce interese, ceea ce ar fi putut duce la pierderea controlului asupra datelor personale.
Pe lângă amendă, DPC a impus un termen de șase luni în care Google trebuie să își ajusteze prelucrarea datelor de poziționare astfel încât să respecte cerințele de protecție a vieții private.
Google susține că dosarul se referă la „politici învechite”, între timp actualizate, și indică faptul că modificările cerute ar fi fost deja implementate. Compania afirmă că, din 2019, și-a „dezvoltat semnificativ” abordarea și a introdus „instrumente fiabile” care ar face mai ușor pentru consumatori să gestioneze datele de localizare.
Cazul se înscrie într-o serie mai largă de intervenții ale DPC împotriva marilor companii tehnologice americane pentru încălcări ale legislației UE privind confidențialitatea. WinFuture amintește că, în 2023, Meta a fost obligată să plătească 1,2 miliarde de euro pentru transferul ilegal al datelor utilizatorilor din UE către servere din SUA.
Recomandate
O nouă rundă de volatilitate în Google Search, observată pe 24 octombrie, poate produce oscilații bruște de trafic pentru site-uri , într-un context în care instrumentele de monitorizare și comunitatea SEO raportează mișcări puternice ale clasamentelor, potrivit Search Engine Roundtable . Publicația notează că semnalele cumulate sugerează o ajustare neconfirmată a algoritmului, pornită vineri și continuată sâmbătă. Mișcarea vine după alte episoade recente de „update” neconfirmat raportate pe 20–21 octombrie și pe 16 octombrie. În paralel, autorul reamintește că „Google September 2026 spam update” (o actualizare oficială axată pe combaterea spamului) a rulat între 24 septembrie și 8 octombrie 2026 și ar fi avut trei valuri de volatilitate: 25–27 septembrie, 30 septembrie și 4–6 octombrie. Ce înseamnă pentru companii: trafic imprevizibil și semnale amestecate Dincolo de fluctuațiile de poziții în rezultate, discuțiile din industrie indică efecte operaționale directe: scăderi sau schimbări rapide ale traficului din Search, Discover și Google News , inclusiv pe intervale de câteva ore. În comentariile citate de publicație apar plângeri despre: prăbușiri ale traficului „across the board” (pe mai multe site-uri simultan); Discover care ar trimite trafic către un articol pentru mai puțin de șase ore; percepția că Google News și Discover ar afișa conținut „învechit” sau „ciudat”; „bounce” puternic al clasamentelor (poziții care urcă și coboară rapid). Un element relevant pentru zona de business este că unii administratori de site-uri spun că observă o decuplare între trafic și rezultate comerciale (de exemplu, trafic mai mic pe site, dar comenzi/încasări la nivel normal), ceea ce complică folosirea traficului ca indicator de cerere. Semnalele din instrumentele de monitorizare Search Engine Roundtable arată că volatilitatea a fost surprinsă de „multe” instrumente terțe de urmărire a Google, prezentând capturi și linkuri către o serie de servicii folosite în industrie (de la Mozcast și SEMrush, la Sistrix, Similarweb sau AccuRanker). Publicația adaugă însă un avertisment de context: în ultima lună, aceste instrumente „s-au chinuit” (au avut dificultăți), deși „mulți” spun că și-au atenuat între timp problemele. Context: update-uri neconfirmate peste un update oficial de spam Autorul leagă noul episod de volatilitate de succesiunea de mișcări neconfirmate din octombrie și de update-ul oficial de spam din septembrie–octombrie. În lipsa unei confirmări publice din partea Google pentru 24 octombrie, concluzia rămâne una de probabilitate, bazată pe corelarea dintre: creșterea „chatter”-ului (discuțiilor) din comunitatea SEO despre trafic și clasamente; datele din instrumentele de tracking. Pentru site-urile care depind de trafic organic (publisheri, e-commerce, servicii), mesajul practic este că pot apărea variații rapide ale vizibilității și ale volumelor de vizite, fără un anunț oficial care să explice cauza sau durata. [...]
Google pare să intre în faza finală a actualizării anti-spam din septembrie 2026, cu un nou vârf de volatilitate între 4 și 6 octombrie , ceea ce poate însemna încă o rundă de fluctuații de trafic pentru site-uri și, implicit, variații bruște de venituri din publicitate și afiliere, potrivit Search Engine Roundtable . Publicația notează că actualizarea ar trebui să se încheie „în orice zi”, dar avertizează că ar mai putea apărea un ultim puseu de volatilitate înainte de final. Din perspectiva operațională, mesajul pentru editori și magazine online este că performanța în Google poate rămâne instabilă pe termen scurt, inclusiv în Google Discover . Cronologia valurilor: 24 septembrie – 6 octombrie Conform aceleiași surse, actualizarea a început joi, 24 septembrie, iar impactul a venit în mai multe „valuri”: 25–27 septembrie : primul val, când „cel mai probabil” au fost lovite primele site-uri; 30 septembrie : o nouă încălzire a semnalelor; 4–6 octombrie : un al treilea vârf, pe care autorul îl consideră faza finală a implementării. Elementul distinctiv față de actualizările anterioare, mai arată articolul, este durata: Google ar fi indicat că rollout-ul (implementarea treptată) se întinde pe aproximativ două săptămâni , nu pe tipicul „două zile”, ceea ce crește probabilitatea de impact în cicluri succesive. Ce indică instrumentele de monitorizare Search Engine Roundtable spune că „instrumentele” de urmărire a modificărilor din rezultatele Google arată, în agregat, semne de volatilitate. În listă apar, între altele, SEMRush și AWR , alături de alte servicii de măsurare a fluctuațiilor din paginile de rezultate (SERP). Semnale din piață: trafic în scădere și presiune pe venituri Articolul include și reacții din comunitate (inclusiv referiri la discuții de pe WebmasterWorld), unde unii administratori de site-uri reclamă scăderi de trafic din căutare și Discover, probleme de relevanță a audienței și, în unele cazuri, impact direct în monetizare. Una dintre intervenții menționează chiar o scădere puternică a câștigurilor pentru un site de știri, în contextul unui trafic „foarte slab”. Pentru companii, miza imediată este practică: dacă volatilitatea continuă până la închiderea rollout-ului, planificarea campaniilor, estimările de vânzări și bugetele de marketing bazate pe trafic organic pot rămâne imprecise încă câteva zile. [...]
Începând cu 30 august 2026 , Google schimbă modul în care aplică politica „site reputation abuse” utilizatorilor din Spațiul Economic European, inclusiv celor din România. Potrivit Google Search Central , acțiunile manuale aplicate pentru această abatere nu vor mai retrograda paginile în rezultatele afișate în SEE. Politica, introdusă pentru combaterea fenomenului numit informal „parasite SEO”, vizează paginile realizate de terți și găzduite pe domenii cu autoritate în principal pentru a beneficia de reputația acestora. Sunt vizate, de exemplu, articolele comerciale izolate, fără autor sau supraveghere editorială, copiate de la un marketplace și publicate pe un site cunoscut doar pentru a obține poziții mai bune în Google. Schimbarea europeană nu înseamnă însă că asemenea pagini vor reveni automat la pozițiile anterioare. Google poate separa în sistemele sale secțiunea comercială de domeniul principal, astfel încât aceasta să fie evaluată treptat ca un site independent. Cu alte cuvinte, dispare efectul penalizării manuale pentru publicul din România, dar poate dispărea și avantajul SEO oferit de autoritatea publicației. Ce se schimbă concret pentru publisheri Google va ridica efectul acțiunilor manuale anterioare asupra rezultatelor din SEE, iar existența unei sancțiuni precedente nu va fi utilizată drept semnal negativ. Mesajul poate rămâne însă vizibil în Search Console, deoarece aceeași acțiune continuă să producă efecte pentru utilizatorii din afara SEE. Publisherii pot trimite în continuare cereri de reconsiderare și, în anumite cazuri, pot solicita mediere. Nu orice conținut afiliat, advertorial sau realizat de colaboratori reprezintă o încălcare. Documentația actualizată Google oferă trei exemple relevante: O secțiune de cupoane integrată în navigația publicației, administrată editorial, marcată comercial și adaptată publicului site-ului este puțin probabil să fie sancționată. Un articol afiliat fără autor, editor sau marcaj comercial, ascuns de navigația principală și copiat de la un terț rămâne problematic. Un material original realizat de un freelancer, cu autor identificat, supraveghere editorială și linkuri afiliate marcate corespunzător este considerat o utilizare legitimă. Pentru publicațiile din România, prioritatea nu ar trebui să fie eliminarea automată a secțiunilor comerciale, ci demonstrarea integrării lor reale: autori și responsabili editoriali identificați, marcarea relațiilor comerciale, conținut original, navigare din site-ul principal și o metodă prin care cititorii pot raporta ofertele incorecte. Linkurile plătite trebuie să păstreze atributele rel="sponsored" sau rel="nofollow" . Modificarea vine după ce Comisia Europeană a deschis, în noiembrie 2025, o investigație privind posibilitatea ca Google să limiteze modalități legitime de monetizare ale publisherilor. Comisia a salutat noua abordare, dar va monitoriza implementarea acesteia în baza Digital Markets Act, relatează Reuters . După 30 august, publisherii ar trebui să urmărească separat traficul din România și din alte state SEE față de SUA sau Regatul Unit. O recuperare în SEE, însoțită de pierderi în afara regiunii, ar indica efectul diferențiat al acțiunii manuale. Anunțul privește Google Search și nu promite eliminarea celorlalte reguli anti-spam ori o protecție generală pentru aparițiile în Discover și Top Stories. [...]
Rezultatele Google au trecut prin fluctuații puternice la începutul lunii august , iar semnalele observate de instrumentele de monitorizare și relatările administratorilor de site-uri indică schimbări importante în poziționarea paginilor. Potrivit Search Engine Roundtable , instabilitatea remarcată inițial între 1 și 3 august 2026 s-a accentuat în zilele de 5 și 6 august, fără ca Google să confirme până acum lansarea unei noi actualizări a algoritmului de căutare. Primele semnale au apărut în weekendul 1-3 august. Search Engine Roundtable relata atunci că mai multe instrumente independente de monitorizare înregistraseră creșteri ale volatilității, în timp ce specialiștii în optimizarea pentru motoarele de căutare observau repoziționări frecvente ale site-urilor. Unii administratori raportau pierderi de poziții și trafic, în timp ce alții vedeau reveniri rapide sau chiar îmbunătățiri. Situația s-a amplificat câteva zile mai târziu. În perioada 5-6 august, relatările din comunitatea de specialitate au devenit mai numeroase, iar unele site-uri au înregistrat variații puternice într-un interval foarte scurt. Au fost raportate inclusiv scăderi de trafic de 50% sau mai mult, dar și reveniri spectaculoase în aceeași zi. Mai multe instrumente care urmăresc modificările rezultatelor Google au indicat simultan o creștere a instabilității. Printre acestea se numără AccuRanker, Sistrix, Semrush, Similarweb, Mozcast, Algoroo, Wincher, DataForSEO și Advanced Web Ranking. Faptul că mai multe sisteme independente au detectat mișcări în aceeași perioadă întărește ideea că schimbările nu au fost cazuri izolate. Ce au observat administratorii de site-uri Relatările publicate pe forumuri precum WebmasterWorld și Black Hat World descriu însă o situație neuniformă: unele site-uri au pierdut brusc poziții și trafic din Google; altele au revenit la nivelurile anterioare după câteva ore sau zile; anumite publicații au raportat probleme cu traficul venit din Google Discover; în unele căutări, administratorii au remarcat o vizibilitate mai mare pentru videoclipurile YouTube; au existat cazuri în care pozițiile cuvintelor-cheie s-au îmbunătățit, dar traficul total a scăzut; unele site-uri cu autoritate redusă ar fi pierdut teren în fața domeniilor mai mari. Aceste observații nu reprezintă însă o confirmare a modului în care funcționează algoritmul Google. Ele descriu experiențele administratorilor de site-uri și pot varia considerabil în funcție de domeniu, țară, tipul conținutului și concurența din rezultatele căutării. Google nu a confirmat o nouă actualizare Elementul important este că Google nu anunțase oficial, în materialele publicate până la 6 august, o nouă actualizare majoră asociată acestor fluctuații. Din acest motiv, modificările sunt descrise drept o posibilă actualizare neconfirmată a sistemelor de clasare. Ultima modificare confirmată menționată de sursă a fost actualizarea împotriva conținutului nedorit din iunie 2026, începută pe 14 iunie și încheiată pe 26 iunie. Înaintea acesteia, Google implementase actualizarea principală din mai 2026, desfășurată între 21 mai și 2 iunie. Fluctuațiile din august vin după mai multe episoade similare observate în iulie. Comunitatea de specialitate raportase schimbări importante în jurul datelor de 11 iulie, 18-19 iulie și 24 iulie, fără ca toate aceste episoade să fie asociate unor actualizări confirmate oficial de companie. De ce sunt importante aceste schimbări Pentru proprietarii de site-uri, efectele unei repoziționări în Google pot fi imediate. O pagină care coboară chiar și câteva poziții poate pierde o parte importantă din accesări, în special atunci când depinde într-o măsură mare de traficul provenit din căutări. Problema devine și mai sensibilă pentru publicațiile online. Search Engine Roundtable remarcă faptul că numeroși editori se confruntă deja cu reducerea traficului trimis de Google, iar schimbările dese ale rezultatelor fac mai dificilă anticiparea numărului de vizitatori. Totuși, oscilațiile rapide observate în aceste zile arată și de ce este riscant ca o scădere de trafic să fie interpretată imediat drept penalizare. În unele dintre cazurile relatate, site-urile care au pierdut masiv trafic au recuperat ulterior o parte din vizibilitate fără o intervenție evidentă din partea administratorilor. Deocamdată, datele indică un episod semnificativ de instabilitate în Google Search, nu existența certă a unei noi actualizări majore. În lipsa unei confirmări oficiale din partea Google, explicația exactă a schimbărilor rămâne deschisă, iar evoluția rezultatelor trebuie urmărită pe o perioadă mai lungă înainte de a putea fi trase concluzii ferme. [...]
Google va permite, din 4 august, folosirea adreselor IP ale utilizatorilor din SEE, Marea Britanie și Elveția pentru măsurarea și personalizarea reclamelor , o schimbare care mută o parte importantă din responsabilitatea de conformare către advertiseri și riscă să complice respectarea regulilor de consimțământ din GDPR, potrivit TechRadar . Până acum, Google folosea adresele IP în aceste regiuni în principal pentru rutarea traficului și afișarea reclamelor. De la 4 august, însă, va permite terților să livreze reclame mai personalizate prin urmărirea activității utilizatorilor pe baza IP-ului, conform unei relatări Bleeping Computer citate de publicație. De ce schimbarea ridică probleme de conformare și costuri operaționale În UE și Marea Britanie, IP-ul este considerat „date cu caracter personal” în sensul GDPR, ceea ce înseamnă că, pentru personalizarea reclamelor pe baza IP-ului, companiile trebuie să obțină consimțământul utilizatorilor. În plus, urmărirea IP-urilor este tratată în UE drept o formă de „amprentare” (fingerprinting) – o tehnică de profilare invazivă care poate lega activitatea digitală de un utilizator și de dispozitivele sale. În acest context, TechRadar notează că IP-urile pot ajuta la identificarea dispozitivului, facilitând construirea de profiluri persistente și expunând utilizatorii la mai multe reclame țintite, dar și la riscuri suplimentare dacă datele ajung la actori rău intenționați. Google mută responsabilitatea către advertiseri Potrivit articolului, Google le transmite advertiserilor că ei trebuie să se asigure că respectă regulile din regiuni precum UE și Marea Britanie, inclusiv politica proprie a companiei privind consimțământul utilizatorilor ( EU User Consent Policy ). Practic, povara obținerii consimțământului și a gestionării utilizării IP-urilor pentru publicitate este împinsă mai mult către companiile care cumpără și operează campanii. O consecință anticipată în material este că bannerele de consimțământ ar putea fi implementate neclar sau „împinse” spre acceptare, ceea ce ar putea atrage atenția autorităților de reglementare asupra validității consimțământului. Context: virajul Google pe „fingerprinting” și poziția autorității britanice TechRadar amintește că Google a avut în trecut o poziție opusă: în 2019, compania descria „fingerprinting” drept „greșit”, pe motiv că subminează libertatea de alegere a utilizatorilor. Ulterior, în 2024, Google a ridicat interdicția privind folosirea „fingerprinting” de către advertiseri, iar autoritatea britanică de protecție a datelor (ICO) a catalogat schimbarea drept „iresponsabilă”. Articolul mai subliniază că evoluția vine la o lună după ce ICO a publicat ghidajul său pentru 2026, reiterând că urmărirea activității digitale pe mai multe site-uri pentru construirea unui profil comportamental va continua să necesite consimțământ explicit. Ce opțiuni au utilizatorii și ce urmează TechRadar susține că un VPN (rețea privată virtuală) poate reduce urmărirea prin „mascarea” adresei IP, prin rutarea traficului prin servere la distanță. Publicația mai menționează și alte măsuri tehnice, precum funcții anti-urmărire/anti-fingerprinting oferite de unele servicii VPN și utilizarea unui browser orientat spre confidențialitate (de exemplu, Mozilla Firefox ). Din perspectiva pieței de publicitate online, schimbarea anunțată pentru 4 august poate însemna procese suplimentare pentru obținerea consimțământului și un risc mai mare de neconformare pentru advertiseri, într-un moment în care autoritățile europene și britanice mențin standarde ridicate privind profilarea și urmărirea utilizatorilor. [...]
Diferențele de calitate între furnizorii de internet fix rămân mari , iar în 2025 Digi a avut de departe cea mai mare frecvență a reclamațiilor raportată la numărul de conexiuni, în timp ce Vodafone a coborât la un nivel aproape nul, potrivit datelor ANCOM citate de Economica . Pentru utilizatori, miza este direct operațională: probabilitatea de a ajunge la sesizări legate de funcționarea serviciului sau de facturare diferă semnificativ în funcție de operator. Internet fix: Digi conduce la reclamații, Vodafone are cele mai puține În 2025, Digi a înregistrat cea mai mare frecvență a reclamațiilor la internet fix, cu o medie de 206 sesizări la 1.000 de conexiuni . Urmează Nextgen (aprox. 112 ) și Orange ( 95 ), în timp ce Vodafone a avut 2,5 reclamații la 1.000 de conexiuni . Comparativ cu 2024, situația a rămas relativ stabilă la Digi, dar s-a deteriorat la Orange (de la aprox. 66 la 95 ) și la Nextgen (creștere mai redusă). Pe intervalul 2021–2025, Vodafone și Nextgen au avut cele mai mari reduceri ale reclamațiilor, Vodafone coborând de la aprox. 78 (2021) la 2,5 (2025), iar Nextgen reducând cu circa două treimi (de la peste 320 la aprox. 112 ). Probleme tehnice vs. facturare: lideri diferiți la internet fix Raportul ANCOM separă reclamațiile privind deranjamentele (întreruperi și probleme tehnice) de cele privind corectitudinea facturării, iar ierarhiile se schimbă: Deranjamente internet fix (2025): Digi – 185 reclamații la 1.000 de conexiuni; Nextgen – 76 ; Orange – aprox. 28 ; Vodafone – 0,2 . Facturare internet fix (2025): Orange – 37,3 reclamații la 1.000 de conexiuni; Nextgen – aprox. 36 ; Digi – 3,4 ; Vodafone – valori nule . ANCOM notează că Orange și Nextgen au avut constant niveluri mai ridicate ale reclamațiilor privind facturarea decât ceilalți furnizori de internet fix. În cazul Orange, nivelul maxim anual a fost în 2023 (aproape 50 la 1.000), apoi a scăzut în 2024 și a crescut din nou în 2025. Internet mobil: diferențe mai mici, dar cu „vârfuri” pe segmente La internet mobil, diferențele între operatori sunt mai mici decât la fix, însă apar lideri diferiți în funcție de tipul reclamației: Reclamații totale internet mobil (2025): Orange – 4,7 la 1.000 de conexiuni; Digi – aprox. 3,2 ; Vodafone – 2,5 ; Telekom – aprox. 2 . Deranjamente internet mobil (2025): Telekom și Digi – aprox. 2 reclamații la 1.000 de conexiuni fiecare; Vodafone și Orange – sub 1 la 1.000. Facturare internet mobil (2025): Orange – 1,25 ; Vodafone – 1,1 ; Digi și Telekom – valori aproape nule . Pe perioada 2021–2025, Vodafone a avut cea mai importantă îmbunătățire la reclamațiile de internet mobil (de la aprox. 18 la 2,5 ), în timp ce Orange a crescut de la aprox. 2,8 (2021) la 4,7 (2025). Termene de remediere și respectarea lor ANCOM a analizat și termenele asumate contractual pentru remedierea deranjamentelor: Internet fix: Digi – termen maxim 48 de ore ; Orange, Vodafone și Nextgen – 72 de ore . Internet mobil: Orange și Vodafone – 24 de ore ; Digi – 48 de ore ; Telekom – 72 de ore . În 2025, Orange a remediat în termenul contractual toate deranjamentele valide, atât la internet fix, cât și la mobil. La internet fix, ceilalți furnizori au rezolvat aprox. 99% dintre deranjamente în termenul asumat, iar la mobil procentul a variat între 71% și 98% . [...]
