Știri
Știri din categoria Internet
Fragmentarea rețelelor sociale și „botificarea” platformelor schimbă rapid economia atenției, iar companiile care au crescut pe conținut generat de utilizatori se îndreaptă spre modele în care algoritmii și conținutul automatizat devin centrali, potrivit Ars Technica, care sintetizează cercetările recente ale sociologului Petter Törnberg (Universitatea din Amsterdam).
Miza, dincolo de dezbaterea culturală, este una operațională: dacă dinamica „clasică” a rețelelor sociale produce aproape inevitabil camere de ecou și radicalizare, atunci intervențiile de design și moderare au efecte limitate, iar piața se rearanjează către spații mai închise, către „difuzare” algoritmică (video scurt) și către interacțiuni cu chatboți.
Într-un articol publicat în PLoS ONE (DOI: 10.1371/journal.pone.0347207), Törnberg folosește modelare „agent-based” (simulări cu utilizatori artificiali) combinată cu modele lingvistice mari (LLM, sisteme de inteligență artificială care generează și interpretează text) pentru a reproduce comportamente din comunități online. În simulare, „utilizatorii” interacționează aleatoriu, iar dacă întâlnesc prea mult dezacord peste un prag, părăsesc comunitatea și se mută în alta.
Concluzia centrală: segregarea și camerele de ecou pot apărea ca efect al arhitecturii de bază a platformelor, nu doar din cauza algoritmilor de recomandare sau a „bulelor de filtrare”. Mai mult, Törnberg susține că un anumit grad de „bulă de filtrare” poate stabiliza comunitățile: dacă utilizatorii văd măcar o fracțiune de conținut de la persoane cu opinii similare (în exemplul său, 10%), devin mai toleranți la diversitate și scade probabilitatea ca spațiul să „alunece” rapid spre polarizare sau omogenizare extremă.
Autorul indică și o verificare în date reale: analizând subreddit-ul r/MensRights, a observat că utilizatorii mai îndepărtați ideologic (măsurat prin diferențe lingvistice față de „centrul de greutate” al comunității) tind să plece mai des, ceea ce accentuează omogenizarea și radicalizarea în timp.
Într-un al doilea articol, publicat în Journal of Quantitative Description: Digital Media (JQD:DM, DOI: 10.51685/jqd.2026.005), Törnberg folosește date din sondajele American National Election Studies din 2020 și 2024 pentru a urmări cum se schimbă utilizarea platformelor în SUA.
Pe baza acestor date, el spune că vizitele și activitatea de postare pe Facebook, YouTube și Twitter/X (platforme „legacy”) au scăzut. În același timp, avansează ipoteza că volumul de postări ar putea să nu fi scăzut proporțional, deoarece numărul de oameni care postează ar fi scăzut „cu 50%”, iar diferența ar fi acoperită de creșterea conținutului generat de AI și de conturi automatizate.
Tot aici apare și o schimbare politică de utilizare: Törnberg afirmă că, în cazul Twitter/X, comportamentul de engagement s-a deplasat puternic spre dreapta, cuantificat de el ca „un shift de 72 de puncte procentuale”. Pentru Facebook, descrie un mecanism în care utilizatorii cei mai partizani postează mai mult, iar utilizatorii ocazionali se retrag, ceea ce îngustează și „întărește” profilul ideologic al platformei.
În contrast, Reddit și TikTok apar ca excepții, cu creșteri modeste în loc de declin, iar TikTok este interpretat ca semn al tranziției de la interacțiune text-based la consum de video scurt ghidat de algoritmi.
Într-un preprint co-autor cu Richard Rogers, Törnberg argumentează că „social media” își pierde definiția inițială (platforme care nu produc conținut, ci organizează interacțiunea dintre utilizatori), pe măsură ce utilizatorii se retrag, iar automatizarea intră în locul lor.
El descrie trei direcții emergente:
Törnberg avertizează că migrarea către spații mai mici și mai private nu reproduce automat diversitatea „pieței publice” din lumea fizică: lipsa constrângerilor geografice face ca și aceste grupuri să poată aluneca rapid în camere de ecou.
Cercetătorul susține că există „puncte de pivot” care pot împinge dinamica spre rezultate mai puțin toxice, însă cere prudență: intervențiile pot produce efecte inverse într-un sistem complex. Ca exemple de instrumente potențial utile, el menționează funcțiile de blocare din BlueSky și „Community Notes” de pe Twitter/X, care uneori reușesc să treacă peste clivaje partizane.
Concluzia sa, preluată de Ars Technica, este că fragmentarea și automatizarea nu elimină responsabilitatea platformelor și a societății de a construi „structuri funcționale” și mecanisme democratice pentru administrarea spațiilor digitale — însă, în acest moment, nu există o soluție completă, iar tranziția rămâne „complicată”.
Recomandate
Intervenția CNA a dus la eliminarea integrală a conținutului despre „ambulanța neagră” de pe TikTok , după ce autoritatea a cerut platformei să acționeze împotriva mesajelor considerate ilegale, potrivit Antena 3 . CNA spune că subiectul „nu mai este prezent în platformă”, inclusiv prin ștergerea tuturor mesajelor marcate cu hashtagul „#ambulantaneagra”. Consiliul Național al Audiovizualului a anunțat că, în ședința din 11 august, a analizat sesizările primite privind mesaje audiovizuale cu tema „ambulanța neagră” sau „salvarea neagră”. În total, au fost examinate 90 de mesaje care promovau mitul „ambulanței care fură copii”, iar CNA a decis în unanimitate să solicite TikTok măsuri împotriva acestui conținut. Potrivit CNA, reprezentanții TikTok au comunicat pe 12 august că au eliminat mesajele reclamate și au extins măsura prin ștergerea tuturor mesajelor marcate „#ambulantaneagra”, urmând să monitorizeze și mesajele conexe. Eliminarea efectivă a videoclipurilor a avut loc miercuri, mai arată informațiile transmise. Contextul: dezinformare urmată de violențe Subiectul a intrat în atenția autorităților după un incident din județul Cluj, unde o ambulanță a fost atacată pe fondul unor informații false distribuite pe TikTok. Antena 3 notează că, pe 9 august, trei tineri (18, 22 și 24 de ani) din comuna Recea-Cristur au fost reținuți pentru 24 de ore, fiind acuzați de distrugere, lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice, în legătură cu atacul. Ulterior, șapte persoane, inclusiv o femeie, au fost arestate preventiv pentru 30 de zile. Ce semnal transmite CNA către utilizatori În mesajul public, CNA a îndemnat utilizatorii marilor platforme să fie atenți la informațiile pe care le redistribuie și să se informeze din „surse competente”. Din perspectiva reglementării, cazul arată că autoritatea încearcă să obțină intervenții rapide ale platformelor atunci când conținutul online este considerat ilegal și are potențial de a produce efecte în lumea reală. [...]
Indisponibilitatea Facebook în România a blocat accesul la conturi , cu un mesaj care indică o „problemă a site-ului” și promite remedierea „în scurt timp”, potrivit Economica . Pentru utilizatori și companii, întreruperea are un impact operațional direct: întrerupe comunicarea, administrarea paginilor și accesul la canale folosite frecvent pentru suport și vânzări. În actualizarea de la ora 12:30, publicația notează că rețeaua de socializare „continuă să fie indisponibilă în România”, iar mesajul afișat s-a schimbat față de cel inițial. Mesajul văzut de utilizatori în România, conform articolului, este: „Cont temporar indisponibil. Contul tău este momentan indisponibil din cauza unei probleme a site-ului. Ne aşteptăm ca această problemă să fie rezolvată în scurt timp. Te rugăm să încerci din nou peste câteva minute.” Ca indicator al amplorii problemei, Economica menționează că site-ul DownDetector a arătat o creștere a căutărilor pentru „Facebook down” cu doar câteva minute înainte de ora 9 în Marea Britanie (ora locală), informație atribuită presei britanice. Articolul nu precizează cauza tehnică a indisponibilității și nici un termen exact de remediere. [...]
Peste 60% dintre români spun că au încredere mică sau deloc în informațiile de pe TikTok , potrivit unui sondaj Avangarde realizat în luna mai la comanda G4Media . Datele indică o problemă de credibilitate pentru platformă, cu efect direct asupra felului în care pot fi influențate deciziile de consum și comportamentele publicului prin conținut viral. Sondajul arată că peste 31% dintre respondenți „nu cred deloc” în informațiile de pe TikTok, iar peste 29% spun că au „încredere puțină”. La polul opus, 17,3% declară că au „multă încredere”, iar 1,4% că au „foarte multă încredere” în informațiile primite prin această rețea. Ce relevă cifrele despre riscul de dezinformare Rezultatele sugerează o audiență semnificativă care consumă conținut, dar îl tratează cu scepticism, ceea ce complică atât comunicarea comercială (branduri, creatori), cât și comunicarea publică (instituții). În același timp, existența unui segment care declară încredere ridicată (multă sau foarte multă) indică un potențial canal de propagare rapidă a mesajelor neverificate către o parte a publicului. Metodologie: eșantion și marjă de eroare Au fost intervievate peste 900 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, în perioada 22–31 mai. Marja de eroare a sondajului este de ±3,4%, conform informațiilor publicate. [...]
Începând cu 30 august 2026 , Google schimbă modul în care aplică politica „site reputation abuse” utilizatorilor din Spațiul Economic European, inclusiv celor din România. Potrivit Google Search Central , acțiunile manuale aplicate pentru această abatere nu vor mai retrograda paginile în rezultatele afișate în SEE. Politica, introdusă pentru combaterea fenomenului numit informal „parasite SEO”, vizează paginile realizate de terți și găzduite pe domenii cu autoritate în principal pentru a beneficia de reputația acestora. Sunt vizate, de exemplu, articolele comerciale izolate, fără autor sau supraveghere editorială, copiate de la un marketplace și publicate pe un site cunoscut doar pentru a obține poziții mai bune în Google. Schimbarea europeană nu înseamnă însă că asemenea pagini vor reveni automat la pozițiile anterioare. Google poate separa în sistemele sale secțiunea comercială de domeniul principal, astfel încât aceasta să fie evaluată treptat ca un site independent. Cu alte cuvinte, dispare efectul penalizării manuale pentru publicul din România, dar poate dispărea și avantajul SEO oferit de autoritatea publicației. Ce se schimbă concret pentru publisheri Google va ridica efectul acțiunilor manuale anterioare asupra rezultatelor din SEE, iar existența unei sancțiuni precedente nu va fi utilizată drept semnal negativ. Mesajul poate rămâne însă vizibil în Search Console, deoarece aceeași acțiune continuă să producă efecte pentru utilizatorii din afara SEE. Publisherii pot trimite în continuare cereri de reconsiderare și, în anumite cazuri, pot solicita mediere. Nu orice conținut afiliat, advertorial sau realizat de colaboratori reprezintă o încălcare. Documentația actualizată Google oferă trei exemple relevante: O secțiune de cupoane integrată în navigația publicației, administrată editorial, marcată comercial și adaptată publicului site-ului este puțin probabil să fie sancționată. Un articol afiliat fără autor, editor sau marcaj comercial, ascuns de navigația principală și copiat de la un terț rămâne problematic. Un material original realizat de un freelancer, cu autor identificat, supraveghere editorială și linkuri afiliate marcate corespunzător este considerat o utilizare legitimă. Pentru publicațiile din România, prioritatea nu ar trebui să fie eliminarea automată a secțiunilor comerciale, ci demonstrarea integrării lor reale: autori și responsabili editoriali identificați, marcarea relațiilor comerciale, conținut original, navigare din site-ul principal și o metodă prin care cititorii pot raporta ofertele incorecte. Linkurile plătite trebuie să păstreze atributele rel="sponsored" sau rel="nofollow" . Modificarea vine după ce Comisia Europeană a deschis, în noiembrie 2025, o investigație privind posibilitatea ca Google să limiteze modalități legitime de monetizare ale publisherilor. Comisia a salutat noua abordare, dar va monitoriza implementarea acesteia în baza Digital Markets Act, relatează Reuters . După 30 august, publisherii ar trebui să urmărească separat traficul din România și din alte state SEE față de SUA sau Regatul Unit. O recuperare în SEE, însoțită de pierderi în afara regiunii, ar indica efectul diferențiat al acțiunii manuale. Anunțul privește Google Search și nu promite eliminarea celorlalte reguli anti-spam ori o protecție generală pentru aparițiile în Discover și Top Stories. [...]
Traficul din asistenții AI rămâne mic ca volum, dar aduce deja venituri disproporționat de mari pentru e-commerce , potrivit datelor agregate într-un dashboard public lansat de DWF, prezentate de HotNews . Platforma trafic.dwf.ro centralizează anonim informații din 799 de proprietăți Google Analytics 4, totalizând 156,8 milioane de sesiuni și 824.000 de tranzacții pe lună, cu actualizare lunară. Datele indică o schimbare relevantă pentru companii: deși AI reprezintă încă o felie redusă din trafic, performanța comercială a acestui canal este deja peste media traficului organic din Google, ceea ce poate influența alocarea bugetelor și prioritățile de optimizare a vizibilității online. AI crește rapid, dar încă nu „mută” piața ca volum Traficul provenit din asistenții AI a crescut cu 47,6% față de anul trecut și de 360 de ori în ultimii doi ani, fiind singurul canal de trafic aflat pe creștere în setul de date analizat. Cu toate acestea, ponderea rămâne redusă: AI înseamnă 1,43% din traficul de search și aproximativ 0,37% din traficul total. Dashboardul semnalează și „Dark AI Traffic” – trafic generat de AI care nu este identificat ca atare în rapoarte și ajunge atribuit canalelor Direct sau Organic. Estimările citate din studiul Loamly.ai (februarie 2026) indică faptul că aproximativ 70% din traficul AI ar rămâne invizibil în acest fel. „Cea mai periculoasă cifră nu e cifra mică din rapoarte, e traficul AI pe care nu-l vezi deloc: două treimi sosește mascat ca Direct sau Organic.” E-commerce: conversie mai bună și coș mai mare pentru vizitele din AI În comerțul online, vizitatorul venit din AI cumpără de circa 1,5 ori mai des decât cel din Google organic, potrivit datelor din cohortă: rata de conversie este 2,7% pentru AI, față de 1,82% pentru organic. În plus, coșul mediu este cu 28% mai mare (370 lei vs 289 lei). Veniturile atribuite traficului AI au ajuns la 1,3 milioane de lei în ultimele 30 de zile pe magazinele online din cohortă, în creștere cu 331% față de anul trecut, ceea ce sugerează o intenție de cumpărare mai ridicată pentru acest tip de trafic. Dependență puternică de ChatGPT în trafic și venituri Un alt element cu impact operațional este concentrarea: 97,1% din traficul AI identificabil provine din ChatGPT, urmat de Claude (1,5%), Gemini (0,9%), Copilot (0,4%) și Perplexity (0,2%). La venituri, concentrarea este și mai mare: 97,8% din veniturile atribuite AI sunt asociate tot cu ChatGPT. În practică, asta înseamnă că „vizibilitatea în AI” poate deveni rapid o miză, dar și un risc de dependență de o singură platformă, dacă tendința se menține. Canalele tradiționale pierd trafic, dar businessul rezistă mai bine Pe zona de SEO, datele arată o diferență între trafic și rezultate comerciale: în ultimele 12 luni, sesiunile organice ale magazinelor online au scăzut cu 16,4%, însă veniturile din organic au scăzut cu doar 0,7%. În același timp, veniturile organice sunt încă cu 35,7% peste nivelul de acum doi ani. Interpretarea propusă este că scade mai ales traficul informațional, în timp ce vizitele cu intenție de cumpărare rămân mai stabile. Pe paid, tabloul este mixt: traficul paid a scăzut cu 1,7% în ultimul an, dar bugetele au crescut cu 56,7%, iar veniturile cu 74,2%. CPC-ul mediu a urcat cu 19,5%, până la 0,77 lei. Pentru proprietățile cu Google Ads conectat în GA4, paid-ul arată creștere: +22,4% sesiuni și +19,5% venituri față de acum un an. La nivelul întregii cohorte, în ultimele 12 luni traficul total a scăzut cu 10,7%, iar traficul din search cu 20,0%. În același interval, magazinele online din cohortă au înregistrat 12,2% mai multe sesiuni și 9,8% mai multe venituri, sugerând o redistribuire a traficului și o reziliență mai mare a componentelor cu intenție comercială. „Nu mai este «cum aducem mai mult trafic», ci «cum rămânem vizibili indiferent unde începe căutarea». Nu mai concurezi doar pentru prima poziție în Google.” Ce înseamnă pentru companii: măsurare și mix de canale Din datele prezentate, concluzia operațională pentru marketeri este că evaluarea performanței ar trebui să se mute mai mult spre valoarea comercială (venituri, conversie, coș mediu), nu doar spre volum de trafic. În paralel, AI apare ca un canal care merită introdus în mix „de acum”, chiar dacă ponderea este încă mică, pentru că este singurul în creștere și are deja randament comercial ridicat. Dashboardul este disponibil gratuit la trafic.dwf.ro și este actualizat lunar, iar proiectul este prezentat ca primul rezultat al Centrului de Excelență în SEO & GEO al DWF. [...]
Rezultatele Google au trecut prin fluctuații puternice la începutul lunii august , iar semnalele observate de instrumentele de monitorizare și relatările administratorilor de site-uri indică schimbări importante în poziționarea paginilor. Potrivit Search Engine Roundtable , instabilitatea remarcată inițial între 1 și 3 august 2026 s-a accentuat în zilele de 5 și 6 august, fără ca Google să confirme până acum lansarea unei noi actualizări a algoritmului de căutare. Primele semnale au apărut în weekendul 1-3 august. Search Engine Roundtable relata atunci că mai multe instrumente independente de monitorizare înregistraseră creșteri ale volatilității, în timp ce specialiștii în optimizarea pentru motoarele de căutare observau repoziționări frecvente ale site-urilor. Unii administratori raportau pierderi de poziții și trafic, în timp ce alții vedeau reveniri rapide sau chiar îmbunătățiri. Situația s-a amplificat câteva zile mai târziu. În perioada 5-6 august, relatările din comunitatea de specialitate au devenit mai numeroase, iar unele site-uri au înregistrat variații puternice într-un interval foarte scurt. Au fost raportate inclusiv scăderi de trafic de 50% sau mai mult, dar și reveniri spectaculoase în aceeași zi. Mai multe instrumente care urmăresc modificările rezultatelor Google au indicat simultan o creștere a instabilității. Printre acestea se numără AccuRanker, Sistrix, Semrush, Similarweb, Mozcast, Algoroo, Wincher, DataForSEO și Advanced Web Ranking. Faptul că mai multe sisteme independente au detectat mișcări în aceeași perioadă întărește ideea că schimbările nu au fost cazuri izolate. Ce au observat administratorii de site-uri Relatările publicate pe forumuri precum WebmasterWorld și Black Hat World descriu însă o situație neuniformă: unele site-uri au pierdut brusc poziții și trafic din Google; altele au revenit la nivelurile anterioare după câteva ore sau zile; anumite publicații au raportat probleme cu traficul venit din Google Discover; în unele căutări, administratorii au remarcat o vizibilitate mai mare pentru videoclipurile YouTube; au existat cazuri în care pozițiile cuvintelor-cheie s-au îmbunătățit, dar traficul total a scăzut; unele site-uri cu autoritate redusă ar fi pierdut teren în fața domeniilor mai mari. Aceste observații nu reprezintă însă o confirmare a modului în care funcționează algoritmul Google. Ele descriu experiențele administratorilor de site-uri și pot varia considerabil în funcție de domeniu, țară, tipul conținutului și concurența din rezultatele căutării. Google nu a confirmat o nouă actualizare Elementul important este că Google nu anunțase oficial, în materialele publicate până la 6 august, o nouă actualizare majoră asociată acestor fluctuații. Din acest motiv, modificările sunt descrise drept o posibilă actualizare neconfirmată a sistemelor de clasare. Ultima modificare confirmată menționată de sursă a fost actualizarea împotriva conținutului nedorit din iunie 2026, începută pe 14 iunie și încheiată pe 26 iunie. Înaintea acesteia, Google implementase actualizarea principală din mai 2026, desfășurată între 21 mai și 2 iunie. Fluctuațiile din august vin după mai multe episoade similare observate în iulie. Comunitatea de specialitate raportase schimbări importante în jurul datelor de 11 iulie, 18-19 iulie și 24 iulie, fără ca toate aceste episoade să fie asociate unor actualizări confirmate oficial de companie. De ce sunt importante aceste schimbări Pentru proprietarii de site-uri, efectele unei repoziționări în Google pot fi imediate. O pagină care coboară chiar și câteva poziții poate pierde o parte importantă din accesări, în special atunci când depinde într-o măsură mare de traficul provenit din căutări. Problema devine și mai sensibilă pentru publicațiile online. Search Engine Roundtable remarcă faptul că numeroși editori se confruntă deja cu reducerea traficului trimis de Google, iar schimbările dese ale rezultatelor fac mai dificilă anticiparea numărului de vizitatori. Totuși, oscilațiile rapide observate în aceste zile arată și de ce este riscant ca o scădere de trafic să fie interpretată imediat drept penalizare. În unele dintre cazurile relatate, site-urile care au pierdut masiv trafic au recuperat ulterior o parte din vizibilitate fără o intervenție evidentă din partea administratorilor. Deocamdată, datele indică un episod semnificativ de instabilitate în Google Search, nu existența certă a unei noi actualizări majore. În lipsa unei confirmări oficiale din partea Google, explicația exactă a schimbărilor rămâne deschisă, iar evoluția rezultatelor trebuie urmărită pe o perioadă mai lungă înainte de a putea fi trase concluzii ferme. [...]
