Știri
Știri din categoria Internet
Fragmentarea rețelelor sociale și „botificarea” platformelor schimbă rapid economia atenției, iar companiile care au crescut pe conținut generat de utilizatori se îndreaptă spre modele în care algoritmii și conținutul automatizat devin centrali, potrivit Ars Technica, care sintetizează cercetările recente ale sociologului Petter Törnberg (Universitatea din Amsterdam).
Miza, dincolo de dezbaterea culturală, este una operațională: dacă dinamica „clasică” a rețelelor sociale produce aproape inevitabil camere de ecou și radicalizare, atunci intervențiile de design și moderare au efecte limitate, iar piața se rearanjează către spații mai închise, către „difuzare” algoritmică (video scurt) și către interacțiuni cu chatboți.
Într-un articol publicat în PLoS ONE (DOI: 10.1371/journal.pone.0347207), Törnberg folosește modelare „agent-based” (simulări cu utilizatori artificiali) combinată cu modele lingvistice mari (LLM, sisteme de inteligență artificială care generează și interpretează text) pentru a reproduce comportamente din comunități online. În simulare, „utilizatorii” interacționează aleatoriu, iar dacă întâlnesc prea mult dezacord peste un prag, părăsesc comunitatea și se mută în alta.
Concluzia centrală: segregarea și camerele de ecou pot apărea ca efect al arhitecturii de bază a platformelor, nu doar din cauza algoritmilor de recomandare sau a „bulelor de filtrare”. Mai mult, Törnberg susține că un anumit grad de „bulă de filtrare” poate stabiliza comunitățile: dacă utilizatorii văd măcar o fracțiune de conținut de la persoane cu opinii similare (în exemplul său, 10%), devin mai toleranți la diversitate și scade probabilitatea ca spațiul să „alunece” rapid spre polarizare sau omogenizare extremă.
Autorul indică și o verificare în date reale: analizând subreddit-ul r/MensRights, a observat că utilizatorii mai îndepărtați ideologic (măsurat prin diferențe lingvistice față de „centrul de greutate” al comunității) tind să plece mai des, ceea ce accentuează omogenizarea și radicalizarea în timp.
Într-un al doilea articol, publicat în Journal of Quantitative Description: Digital Media (JQD:DM, DOI: 10.51685/jqd.2026.005), Törnberg folosește date din sondajele American National Election Studies din 2020 și 2024 pentru a urmări cum se schimbă utilizarea platformelor în SUA.
Pe baza acestor date, el spune că vizitele și activitatea de postare pe Facebook, YouTube și Twitter/X (platforme „legacy”) au scăzut. În același timp, avansează ipoteza că volumul de postări ar putea să nu fi scăzut proporțional, deoarece numărul de oameni care postează ar fi scăzut „cu 50%”, iar diferența ar fi acoperită de creșterea conținutului generat de AI și de conturi automatizate.
Tot aici apare și o schimbare politică de utilizare: Törnberg afirmă că, în cazul Twitter/X, comportamentul de engagement s-a deplasat puternic spre dreapta, cuantificat de el ca „un shift de 72 de puncte procentuale”. Pentru Facebook, descrie un mecanism în care utilizatorii cei mai partizani postează mai mult, iar utilizatorii ocazionali se retrag, ceea ce îngustează și „întărește” profilul ideologic al platformei.
În contrast, Reddit și TikTok apar ca excepții, cu creșteri modeste în loc de declin, iar TikTok este interpretat ca semn al tranziției de la interacțiune text-based la consum de video scurt ghidat de algoritmi.
Într-un preprint co-autor cu Richard Rogers, Törnberg argumentează că „social media” își pierde definiția inițială (platforme care nu produc conținut, ci organizează interacțiunea dintre utilizatori), pe măsură ce utilizatorii se retrag, iar automatizarea intră în locul lor.
El descrie trei direcții emergente:
Törnberg avertizează că migrarea către spații mai mici și mai private nu reproduce automat diversitatea „pieței publice” din lumea fizică: lipsa constrângerilor geografice face ca și aceste grupuri să poată aluneca rapid în camere de ecou.
Cercetătorul susține că există „puncte de pivot” care pot împinge dinamica spre rezultate mai puțin toxice, însă cere prudență: intervențiile pot produce efecte inverse într-un sistem complex. Ca exemple de instrumente potențial utile, el menționează funcțiile de blocare din BlueSky și „Community Notes” de pe Twitter/X, care uneori reușesc să treacă peste clivaje partizane.
Concluzia sa, preluată de Ars Technica, este că fragmentarea și automatizarea nu elimină responsabilitatea platformelor și a societății de a construi „structuri funcționale” și mecanisme democratice pentru administrarea spațiilor digitale — însă, în acest moment, nu există o soluție completă, iar tranziția rămâne „complicată”.
Recomandate
Rusia va opri temporar internetul mobil și SMS-urile la Moscova pe 9 mai, o măsură cu impact operațional direct asupra companiilor și utilizatorilor , în contextul paradei de Ziua Victoriei, potrivit Economica . Ministerul Dezvoltării Digitale, Comunicațiilor și Mass-Media a transmis că restricția vizează accesul la internetul mobil „inclusiv la site-urile web autorizate” și serviciile SMS, pentru „a garanta siguranța manifestărilor” din 9 mai. Anunțul a fost făcut pe canalul instituției de pe MAX, aplicație descrisă ca echivalent rusesc al Telegram. În același timp, internetul prin cablu și Wi‑Fi ar urma să funcționeze normal, fără restricții, potrivit ministerului, informație preluată de Agerpres. Ce se știe despre calendarul întreruperilor Ministerul susține că nu există planuri de blocare sau perturbare a internetului mobil la Moscova pe 7 și 8 mai. Totuși, dacă apar „amenințări imediate la adresa securității”, autoritățile pot impune restricții „operaționale”. În paralel, operatorii au început să își pregătească clienții pentru întreruperi: companiile de telefonie mobilă au trimis SMS-uri în care avertizează că sunt așteptate pene de internet între 5 și 9 mai la Moscova. MTS a indicat că întreruperile s-ar putea extinde și la regiunea Moscovei, din jurul capitalei. Context: restricții repetate și o bază legală recentă Potrivit informațiilor citate, autoritățile invocă măsuri de securitate pe fondul riscului unui posibil atac din partea Ucrainei în timpul paradei militare din 9 mai din Piața Roșie , care, pentru prima dată din 2007, se va desfășura fără echipament militar. Întreruperile nu sunt o premieră: marți, internetul mobil a fost blocat în capitală timp de câteva ore „din motive de securitate”, iar în martie a avut loc o blocare similară care a durat aproape trei săptămâni și a generat nemulțumire în rândul locuitorilor. Operatorii au refuzat să își asume responsabilitatea pentru pene, pe motiv că Serviciul Federal de Securitate (FSB) este instituția care impune restricțiile la cererea șefului statului, în baza unei legi adoptate „în urmă cu aproximativ două luni”, conform aceleiași surse. [...]
DIGI intră pe piața britanică cu tarife sub nivelul uzual , lansând oficial servicii de internet fix prin fibră în Marea Britanie , potrivit Mobilissimo . Operatorul a activat site-ul local și a pus în vânzare pachete de internet în bandă largă, după o fază pilot pregătită la final de martie. Extinderea în UK este prezentată ca parte a unui plan mai amplu, după prezența deja consolidată în România, Italia, Portugalia, Spania și Belgia. Ce vinde DIGI în UK: trei abonamente de fibră, până la 10 Gbps În prima etapă, oferta din Marea Britanie vizează internetul fix, pe o rețea „full-fibră” (fibră optică până la locuință), cu accent pe viteză și stabilitate. Abonamentele anunțate sunt: Fiber 1 Gbps – 15 lire/lună Fiber 2,5 Gbps – 20 lire/lună Fiber 10 Gbps – 25 lire/lună De ce contează: poziționare agresivă la preț într-o piață scumpă Mobilissimo citează o comparație din MoneySupermarket, potrivit căreia un abonament de tip „Fiber 1 Gbps” ar costa în mod obișnuit între 25 și 40 de lire pe lună în UK, de regulă cu contract pe 24 de luni, existând și oferte care pot coborî spre 20 de lire. În acest context, nivelul de 15 lire/lună pentru 1 Gbps plasează DIGI într-o zonă de preț semnificativ mai joasă decât intervalul uzual menționat. Cum se face extinderea și ce pot verifica utilizatorii Compania spune că va duce fibra „pas cu pas”, „stradă cu stradă” și „cartier cu cartier”. Cei interesați pot verifica disponibilitatea serviciului prin căutare după cod poștal și adresă , conform informațiilor din articol. [...]
Rusia a întrerupt internetul mobil în Moscova , o măsură cu efect direct asupra plăților, transportului și comunicării digitale, înaintea paradei de pe 9 mai, redusă din cauza riscului de atacuri cu drone, potrivit Reuters . Marți, mai mulți clienți din capitală au rămas fără acces la internet mobil, au constatat reporterii Reuters aflați în zone diferite ale orașului. În multe locuri, apelurile telefonice au funcționat în continuare, însă datele mobile nu. Impact operațional: servicii digitale afectate în zilele următoare Operatorii ruși de telefonie mobilă au transmis că pot apărea probleme cu internetul mobil în următoarele zile, invocând necesitatea asigurării securității. Și Sberbank , cea mai mare bancă din Rusia, a avertizat că pot exista dificultăți legate de internetul mobil și de serviciile de mesagerie. Yandex , cel mai mare grup de internet din Rusia, a anunțat la rândul său că divizia sa de taxi ar putea întâmpina probleme la preluarea comenzilor online, din cauza limitărilor de conectivitate. Motivația oficială și contextul mai larg al restricțiilor Kremlinul a spus că restricțiile au fost introduse pentru a asigura securitatea, în condițiile unui risc crescut de atacuri cu drone ucrainene. Reuters notează că Rusia a intensificat în acest an măsurile de control asupra internetului, inclusiv prin blocarea serviciilor mobile, ceea ce a împins milioane de utilizatori către VPN-uri (rețele private virtuale, folosite pentru a ocoli restricțiile de acces). În paralel, parada anuală din 9 mai, care marchează victoria asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial, a fost redusă pe fondul amenințării atacurilor cu drone. [...]
China a trimis pe orbită o nouă serie de sateliți de test pentru conectivitate directă satelit-telefon , într-un demers care vizează validarea tehnologiilor de internet prin satelit și integrarea rețelelor spațiu-sol, potrivit Global Times . Lansarea a avut loc vineri, de la Centrul de Lansare a Sateliților Xichang din provincia Sichuan (sud-vestul Chinei). Sateliții au fost trimiși în spațiu la ora 14:35, ora Beijingului, la bordul unei rachete purtătoare Long March-2D , și au intrat pe orbitele prestabilite. Ce tehnologii sunt testate Conform informațiilor publicate, sateliții vor fi folosiți în principal pentru teste și verificări tehnologice, inclusiv: conectivitate broadband (internet de mare viteză) direct satelit-telefon; integrarea rețelelor spațiu-sol (interconectarea infrastructurii din orbită cu rețelele terestre). Context operațional: programul Long March Misiunea de vineri a fost al 639-lea zbor din seria de rachete purtătoare Long March, un indicator al ritmului ridicat al lansărilor din programul spațial chinez. Publicația nu oferă detalii despre numărul sateliților lansați sau despre calendarul următoarelor teste. [...]
Vladimir Putin leagă căderile de internet din marile orașe de operațiuni antiteroriste, dar admite efecte directe asupra plăților și serviciilor publice , potrivit Adevărul . Într-o ședință guvernamentală transmisă în direct, liderul de la Kremlin a recunoscut „probleme” în funcționarea internetului în orașe precum Moscova și Sankt Petersburg și a susținut că întreruperile sunt legate de activități operative ale serviciilor de securitate. Explicația oficială este că restricțiile apar în contextul măsurilor de prevenire a atacurilor teroriste și a altor amenințări la adresa securității naționale. Putin a spus că, deși astfel de intervenții afectează viața de zi cu zi, „garantarea securității oamenilor va fi întotdeauna o prioritate”. Președintele rus a argumentat și de ce autoritățile nu pot anunța din timp populația despre astfel de operațiuni, invocând riscul compromiterii acțiunilor forțelor de ordine. „Infractorii, de asemenea, aud și văd totul” În același timp, Putin a cerut ca publicul să fie informat după încheierea operațiunilor și le-a solicitat forțelor de securitate „soluții mai eficiente și mai echilibrate” în relația cu autoritățile civile. Impact operațional: plăți, sănătate, platforme publice Putin a indicat explicit că întreruperile afectează servicii esențiale, menționând: sistemele de plată; programările medicale; platforma guvernamentală Gosuslugi . În acest context, el a vorbit despre necesitatea unui mecanism care să asigure funcționarea neîntreruptă a acestor servicii „vitale”, chiar și atunci când sunt derulate operațiuni de securitate. Scepticism și presiune din economie și spațiul online Deși autoritățile ruse susțin că motivația este exclusiv de securitate (inclusiv prevenirea atacurilor cu drone), o parte a populației nu acceptă explicația, mai ales acolo unde restricțiile ar dura de luni de zile, notează publicația. Nemulțumirile vin din mai multe zone — de la administrație și mediul de afaceri până la bloggeri și utilizatori — iar criticile vizează în special impactul asupra economiei și vieții cotidiene. Adevărul mai arată că limitarea sau blocarea unor rețele și aplicații, precum Telegram, a amplificat tensiunile. În spațiul public sunt menționate și reacții ale unor influenceri, inclusiv Victoria Bonya, precum și poziția bloggerului Maksim Kalașnikov, care a avertizat la începutul lunii martie că o eventuală blocare a Telegram ar putea semnala pregătiri pentru măsuri economice nepopulare și posibile tensiuni sociale, pe fondul prelungirii războiului și al crizei economice. [...]
Extensiile Wi‑Fi tind să fie o investiție proastă pentru performanță , pentru că pot reduce viteza, cresc latența și aglomerează rețeaua de acasă, în timp ce sistemele Wi‑Fi de tip „mesh” (rețea cu mai multe noduri) oferă acoperire mai bună fără aceleași compromisuri, potrivit BGR . Dincolo de promisiunea simplă – „întinde” semnalul în camerele unde routerul nu ajunge bine – un extender funcționează ca un repetor: preia semnalul și îl retransmite. Problema, arată testele invocate de publicație, este că acest mecanism duce la viteze mai mici , latență mai mare (întârzierea răspunsului în rețea) și mai multă congestie în rețeaua locală. De ce extensiile pot „tăia” din lățimea de bandă BGR descrie un proces în patru pași: extenderul primește date de la router, le trimite către dispozitiv, primește răspunsul de la dispozitiv și apoi îl retrimite către router. Practic, dispozitivul face „dublă muncă”, ceea ce înseamnă că lățimea de bandă disponibilă se înjumătățește . În plus, prin retransmiterea frecvenței, extenderul poate interfera cu restul rețelei, adăugând trafic și zgomot radio suplimentar. Publicația notează totuși că există cazuri rare în care un extender poate ajuta: atunci când trebuie acoperite zone moarte foarte specifice (dead zones), pe distanțe mici, unde semnalul cade complet. De ce „mesh” a devenit alternativa practică În comparație, un sistem Wi‑Fi mesh folosește mai multe noduri care creează o singură rețea unitară , cu semnal continuu între camere. BGR susține că aceasta este una dintre cele mai bune metode de a crește viteza internetului, în timp ce extinzi acoperirea, iar testele arată că cele mai bune sisteme mesh folosesc un canal dedicat de „ backhaul ” (legătură internă între noduri) pentru a transporta eficient traficul între puncte. Rezultatul: vitezele obținute la un nod pot fi comparabile cu cele de lângă routerul principal. Ce poți încerca înainte să cumperi echipamente noi Înainte de a investi într-un extender sau într-un sistem mesh, BGR recomandă câteva soluții care pot rezolva problemele fără costuri suplimentare: mutarea routerului într-o poziție mai bună în locuință; plasarea unei folii de aluminiu în spatele routerului, un „truc” despre care publicația spune că are susținere științifică pentru reducerea zonelor moarte; conectarea prin cablu Ethernet direct la router, descrisă ca soluția care oferă în continuare viteza maximă. Dacă este totuși necesară extinderea acoperirii Wi‑Fi, concluzia materialului este că mesh-ul este opțiunea preferabilă , iar extensiile rămân o soluție de nișă, cu efecte secundare care pot degrada experiența în întreaga rețea. [...]
