Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
xAI pregătește extinderea lui Grok în mașinile cu CarPlay, după ce aplicația Grok pentru iPhone a început să includă un „placeholder” (o interfață nefuncțională, de test) pentru Apple CarPlay, semn că suportul este în lucru, potrivit 9to5Mac.
În forma actuală, aplicația Grok din CarPlay nu funcționează efectiv, dar la deschidere afișează mesajul: „Grok Voice mode coming soon to CarPlay” („Modul Grok Voice vine în curând pe CarPlay”). Consecința practică este că xAI urmărește să ducă experiența de chatbot cu comandă vocală în ecosistemul CarPlay, adică în „aproape orice altă mașină de pe șosea”, nu doar în vehiculele Tesla, unde Grok este deja integrat.
CarPlay a început recent să accepte aplicații de tip chatbot AI, iar Grok ar urma să fie a treia aplicație care adaugă suport, alături de ChatGPT și Perplexity, conform publicației. Pentru utilizatori, asta înseamnă mai multe opțiuni de asistent conversațional în interfața mașinii, cu accent pe interacțiunea vocală.
În același context, 9to5Mac notează că Google nu a dat semne că ar aduce Gemini în CarPlay, deși modelele Gemini ar urma să ajute la „noul Siri” din iOS 27, mai târziu în acest an. Publicația mai menționează și așteptarea ca Apple să lanseze o aplicație Siri dedicată, care „probabil” va funcționa și cu CarPlay.
Sursa nu oferă o dată de lansare, ci doar indică faptul că modul Grok Voice ar urma să ajungă „în curând” pe CarPlay, pe baza mesajului din aplicație și a prezenței interfeței nefuncționale. Aplicația Grok pentru iOS este disponibilă în App Store, însă suportul CarPlay nu este încă activ.
Recomandate
OpenAI spune că a blocat operațiuni de propagandă care foloseau ChatGPT și identități false de „jurnaliști” , un semnal de risc operațional pentru redacții și platforme online care pot prelua, fără verificări solide, conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit Euronews . Compania afirmă că rețele legate de Iran și Rusia au utilizat modele ChatGPT pentru a crea articole, comentarii și entități-paravan, cu scopul de a răspândi narațiuni false despre conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu și de a „semăna diviziune” în SUA și Israel. OpenAI susține că a oprit două operațiuni distincte, una asociată Iranului și alta Rusiei. În ambele cazuri, conturile ar fi fost folosite pentru generarea de conținut și pentru construirea unor identități credibile, inclusiv pentru susținerea unor structuri de tip think-tank (grup de reflecție), utilizate ca vehicule de influențare. Cum ar fi funcționat operațiunea atribuită Iranului În cazul Iranului, OpenAI indică existența a șapte profiluri false de jurnaliști, care pretindeau că provin din țări occidentale, inclusiv din SUA. Aceste identități ar fi fost folosite pentru a plasa articole „de amploare” în publicații online din mai multe țări. OpenAI afirmă că a identificat aproape 100 de articole publicate sau preluate sub semnătura acestei operațiuni, în aproximativ 12 publicații online „mici și medii”, orientate spre afaceri internaționale, geopolitică și Orientul Mijlociu. Cel mai vechi material identificat ar fi fost publicat în iulie 2025, iar cel mai recent în octombrie 2026, cu o creștere a frecvenței după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran, potrivit companiei. Un exemplu de identitate fictivă menționat este „Ervin B. Hoskins”, prezentat drept „scriitor american independent”, cu conturi pe mai multe platforme, inclusiv X și Instagram. OpenAI susține că datele de transparență ale platformelor indicau conexiuni tehnice și de localizare către Iran și că a publicat dovezi în acest sens. Operațiunea atribuită Rusiei: think-tank și recrutări în America Latină Pentru Rusia, OpenAI afirmă că operațiunea ar fi cooptat „persoane neștiutoare” din America Latină pentru a conduce un think-tank numit Centrul de Cercetări Sociale (SRC). Structura ar fi fost folosită pentru activități menite să submineze reputația Ucrainei în regiune și să influențeze politica locală. În comunicatul citat de Euronews, OpenAI susține că angajații SRC nu ar fi știut că lucrează pentru o grupare rusească și descrie cazul drept „cea mai complexă încercare de a opera o identitate-paravan” pe care compania ar fi dejucat-o în ultimii doi ani și jumătate. Potrivit OpenAI, operatorii au folosit ChatGPT pentru: redactarea de rapoarte interne despre activități; crearea de conținut pentru operațiuni; elaborarea de rapoarte de performanță ale think-tank-ului; conceperea de texte pentru postări și comentarii pe rețele sociale. Printre temele abordate pe rețelele sociale s-ar fi numărat și reacții la o propunere atribuită europarlamentarului polonez de extremă dreapta Grzegorz Braun, prezentată ca încercare de a alimenta diviziuni în Polonia privind sprijinul pentru Ucraina. De ce contează pentru redacții și platforme Cazul descris de OpenAI indică o presiune în creștere asupra mecanismelor de verificare editorială și a moderării pe platforme: conținutul generat cu ajutorul IA poate fi ambalat în „semnături” și profiluri aparent credibile și apoi redistribuit prin publicații care preiau materiale externe. În lipsa unor detalii suplimentare despre publicațiile vizate și despre metodologia completă de atribuire, rămâne de urmărit în ce măsură aceste operațiuni vor duce la măsuri suplimentare de verificare a autorilor și a surselor, atât în media, cât și pe rețelele sociale. [...]
OpenAI extinde GPT-6 Luna către utilizatorii gratuit și Go direct în fila standard de chat , o schimbare operațională care mută accesul la noul model din aplicația desktop în experiența principală a ChatGPT, potrivit Notebookcheck . Implementarea pentru Free și Go începe pe 8 octombrie, la o zi după planurile plătite, iar compania descrie distribuirea ca fiind globală, fără să precizeze când va ajunge la fiecare cont. Pentru utilizatori, miza imediată este că GPT-6 Luna devine disponibil în „Chat” (interfața uzuală), nu doar în aplicația desktop, ceea ce reduce fragmentarea între platforme. În același timp, OpenAI separă mai clar nivelurile de acces: planurile plătite Pro, Business și Enterprise primesc GPT-6 Sol în Chat, în timp ce Free și Go rămân la GPT-6 Luna, descris ca modelul cu cel mai mic cost din noua gamă. „Intelligent UI”, un strat nou de prezentare în răspunsuri Odată cu GPT-6, OpenAI introduce „Intelligent UI”, un mod de afișare care poate combina text, elemente vizuale și componente interactive în interiorul răspunsurilor. Exemplele menționate includ comparații alăturate, diagrame și instrumente utilizabile direct în conversație, precum mici calculatoare sau un „împărțitor de notă”. Publicația notează că ChatGPT alege singur formatul răspunsului și poate rămâne la text simplu când este mai potrivit, fără să fie necesare instrucțiuni speciale. De asemenea, modelul poate începe să răspundă în timp ce încă „gândește” sau folosește instrumente și apoi să adauge completări fără un nou mesaj din partea utilizatorului. Limitări pe aplicațiile desktop mai vechi și setări pentru mai puține vizuale Conform unei pagini de ajutor OpenAI citate în material, aplicațiile desktop mai vechi pentru Windows și macOS nu suportă „Intelligent UI”, iar recomandarea este folosirea versiunii web. Pe telefon este necesară cea mai recentă versiune a aplicației. Pentru cei care preferă răspunsuri mai „curate”, există o opțiune în setările ChatGPT pe web pentru dezactivarea „ Layout and visuals ”. Totuși, OpenAI precizează că această setare nu transformă ChatGPT într-un mod exclusiv text, astfel că unele elemente vizuale pot apărea în continuare. Materialul menționează și că Android Authority indică posibilitatea de a cere explicit mai puține vizuale. Documentație nealiniată: GPT-5.6 Luna vs. GPT-6 Luna Notebookcheck semnalează și o inconsecvență în documentația OpenAI: pagina de ajutor despre modele ar lista încă „GPT-5.6 Luna” ca implicit pentru Free și Go (inclusiv pentru opțiunea Think), în timp ce notele de lansare menționează explicit „GPT-6 Luna”. OpenAI avertizează că, dacă GPT-6 nu apare în meniul de modele, este posibil să nu fie încă disponibil pentru contul respectiv, pe fondul unei lansări etapizate. [...]
OpenAI își extinde ChatGPT pentru adolescenți cu un instrument dedicat planificării admiterii la facultate , care centralizează cerințe, termene-limită și pași pentru ajutor financiar, potrivit The Verge . Miza este una operațională: compania încearcă să transforme ChatGPT într-un „organizator” pentru un proces birocratic complex, într-un moment în care produsul pentru minori este deja sub presiune publică. OpenAI spune că noul „College Planner” adună într-un singur plan cerințele de aplicare, deadline-urile, sarcinile și etapele legate de finanțare pentru școlile aflate pe lista elevului. Utilizatorii ar putea reveni pentru a-și actualiza progresul, a planifica în avans cu ajutorul unei cronologii și a vedea ce mai au de făcut, iar pe parcurs pot adresa întrebări în ChatGPT despre ce înseamnă o cerință sau cum să înceapă. Funcția ar urma să fie disponibilă „în curând”, fără un calendar mai precis. În SUA, instrumentul va viza inițial elevii din clasele 10–12 care plănuiesc să urmeze o facultate de patru ani, conform companiei. Extindere spre „învățare”: încărcări foto și fișe de studiu În paralel, OpenAI anunță și actualizări pentru studiu: pe iOS, utilizatorii pot încărca mai multe fotografii dintr-o singură captură continuă, pe care apoi le pot transforma într-un singur PDF; ChatGPT va putea genera fișe de tip „flashcards” (cartonașe de memorare) pornind de la notițele utilizatorului. Context: criticile privind siguranța pentru minori Anunțul vine la scurt timp după ce Common Sense Media a publicat un raport care califică ChatGPT for Teens drept un „risc inacceptabil”, susținând că instrumentul „încă le face copiilor temele” și că nu trimite alerte către părinți atunci când ar trebui. În comunicarea sa, OpenAI afirmă că, „în medie”, adolescenții petrec „sub 15 minute pe zi” folosind ChatGPT. [...]
Meta a pariat până la 200 mld. dolari (aprox. 920 mld. lei) pe infrastructura AI fără certitudini , iar nota de plată începe să se vadă în numerar: fluxul de numerar liber (free cash flow) a scăzut cu 91% în trimestrul al doilea, potrivit The Next Web , care citează declarații ale lui Mark Zuckerberg și date financiare recente. Zuckerberg a spus că Meta s-a angajat la cheltuieli de „100 mld. dolari sau 200 mld. dolari” pentru infrastructura de inteligență artificială înainte ca cineva din companie să-i poată confirma că investiția „va funcționa”. Publicația notează că el l-a întrebat pe șeful AI al companiei, Alexandr Wang , dacă este sigur, iar răspunsul a fost că „nu era deloc clar” că va funcționa, conform Bloomberg . Presiunea se mută de la venituri la cash În relatarea The Next Web, problema nu este creșterea veniturilor, ci consumul de numerar generat de investițiile masive. Veniturile Meta au urcat cu 28% la 60,8 mld. dolari (aprox. 280 mld. lei), însă profitul a scăzut cu 14%, iar ghidajul de cheltuieli de capital (capex) a fost ridicat la 130–145 mld. dolari (aprox. 600–670 mld. lei), față de 72 mld. dolari (aprox. 330 mld. lei) anul trecut. Indicatorul care a atras atenția investitorilor este fluxul de numerar liber: Meta a raportat o scădere de 91% în trimestrul al doilea, la 784 mil. dolari (aprox. 3,6 mld. lei), de la 8,55 mld. dolari (aprox. 39 mld. lei) cu un an înainte. Cât din „pariu” se vede în raportări The Next Web subliniază că nu toate angajamentele de cheltuieli apar direct în bilanț. Un studiu Nikkei (menționat de publicație) estimează datoria „în afara bilanțului” (off-balance-sheet, adică obligații contractuale care nu sunt raportate ca datorie clasică) a Meta la circa 420 mld. dolari (aprox. 1.930 mld. lei), dintre care 27 mld. dolari (aprox. 124 mld. lei) ar fi legate de un centru de date din Louisiana. Prin comparație, Alphabet publică un indicator agregat: la final de iunie, compania a raportat 811 mld. dolari (aprox. 3.730 mld. lei) cheltuieli viitoare contractate, în creștere cu aproximativ 500 mld. dolari (aprox. 2.300 mld. lei) într-un singur trimestru, potrivit unui material The Next Web menționat în articol. Meta nu a publicat un total comparabil, iar The Next Web notează că cifra de 100–200 mld. dolari invocată de Zuckerberg într-un podcast este o estimare proprie, care nu poate fi verificată de investitori într-o raportare oficială. Ce urmează: următorul test, pe 21 octombrie Următorul reper pentru piață este 21 octombrie, când Meta își publică rezultatele pe trimestrul al treilea după închiderea ședinței de tranzacționare. Acțiunea este în creștere cu peste 12% de la începutul anului, dar a scăzut cu 8% după ultimul raport, mai notează publicația. [...]
Bill Gates spune că riscul major al AI este folosirea ei în scopuri malițioase, nu „scăparea de sub control” , potrivit HotNews , care relatează declarațiile făcute după o audiere în Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților din SUA. În evaluarea cofondatorului Microsoft , „adevăratul pericol” nu este scenariul în care inteligența artificială ar deveni incontrolabilă, ci faptul că tehnologia poate fi pusă la lucru de „persoane rău intenționate”, ceea ce ar putea genera consecințe negative în lumea reală. „Adevăratul pericol nu este acela că inteligența artificială ar deveni incontrolabilă”, ci că această tehnologie riscă să fie „folosită de persoane rău intenționate”. HotNews notează și avertismentul lui Gates că „vom avea multe surprize neplăcute”, fără a detalia în fragmentul disponibil ce tip de incidente anticipează sau un calendar al riscurilor. [...]
Echipele Adobe din București au un rol central în dezvoltarea produselor de AI generativ Firefly și Express , cu responsabilități care acoperă nu doar programarea, ci și managementul de produs și designul, într-o împărțire a muncii „aproximativ egal” între SUA, România și India, potrivit HotNews . Miza operațională pentru România este că biroul din București nu funcționează ca un simplu centru de execuție, ci contribuie la capabilități-cheie din Adobe Express și Firefly, inclusiv funcționalități de creare de designuri în Express bazate pe modelul generativ din Firefly, dar și la noua generație a produsului Firefly.Adobe.com, prin echipe locale precum Firefly Boards și Adobe Stock. Paul Chiriță , promovat recent vicepreședinte în Adobe, conduce o parte importantă din organizația care include Firefly, Express și Adobe Stock. Conform articolului, odată cu promovarea, rolul său local a primit și o componentă regională, la nivel EMEA. Parcursul său include un doctorat în „information retrieval” și „machine learning” (domenii din zona căutării informației și învățării automate), susținut în 2007 la Universitatea din Hanovra, și activitate de cercetare cu peste 3.000 de citări academice. De ce contează: Bucureștiul, implicat în „toate aspectele creării unui produs” În interviu, Chiriță descrie o distribuție a responsabilităților care include, în România, dezvoltare software, product management, project management și design. În practică, asta înseamnă că echipele locale participă la definirea și livrarea produsului, nu doar la implementarea unor cerințe venite din alte huburi. Unitatea de business din care fac parte Firefly, Express și Adobe Stock mai are birouri în Franța, Germania și Marea Britanie, însă România este „de departe” cel mai mare centru al acesteia, conform aceleiași surse. Cum își diferențiază Adobe AI-ul generativ: date licențiate și trasabilitate Un element central al poziționării Adobe este că își antrenează modelele doar pe date pentru care are licență, ceea ce ar face rezultatele „sigure din punctul de vedere al drepturilor de autor”. În plus, compania este fondator și membru al Content Authenticity Initiative , o asociație care promovează un standard de adnotare cu metadate a conținutului creat cu AI, pentru a se putea identifica cine, când și cum l-a creat. Chiriță susține că, deși datele licențiate sunt disponibile în cantități mai mici decât conținutul de pe internet, Adobe a reușit să construiască modele „aproape la fel de bune” ca cele „state of the art” antrenate pe volume mult mai mari de date. Cum se măsoară succesul și ce înseamnă „AI-first” în echipe În zona comercială, succesul unui model generativ este evaluat prin satisfacția clienților, iar în practică prin indicatori precum MAU (utilizatori lunari activi) și ARR (venituri recurente anuale). Ca punte între industrie și mediul academic, Chiriță indică LLM Arena, un site care compară modele generative și publică un clasament. La nivel intern, transformarea „AI-first” pentru o echipă de peste 250 de oameni este descrisă ca utilizarea AI pentru optimizarea muncii: de la interacțiunea cu spații de stocare corporate în limbaj natural, până la generarea de rapoarte și prezentări. AI este folosit și în dezvoltarea software nu doar pentru a genera cod, ci și pentru verificare, testare și punere în producție, cu obiectivul de a elibera timp pentru definirea și „orchestrarea” soluțiilor. Ce urmează pentru produsele creative: profesioniști vs. public larg Pe un orizont de cinci ani, Chiriță anticipează că produsele tradiționale precum Photoshop și Illustrator vor rămâne relevante, „probabil mai mult” pentru piața profesională. Pentru restul utilizatorilor, direcția este accelerarea evoluției Firefly și Express, cu accent pe rezolvarea rapidă a problemelor simple — de la redimensionări de imagini până la crearea unui voiceover pentru un film. În final, Chiriță indică echipa locală de cercetători aplicați care lucrează la modelele Firefly ca argument că România are „toate ingredientele” pentru a deveni un jucător de top în AI, în contextul în care centrul din București rămâne cel mai mare din această unitate de business. [...]
