Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
xAI pregătește extinderea lui Grok în mașinile cu CarPlay, după ce aplicația Grok pentru iPhone a început să includă un „placeholder” (o interfață nefuncțională, de test) pentru Apple CarPlay, semn că suportul este în lucru, potrivit 9to5Mac.
În forma actuală, aplicația Grok din CarPlay nu funcționează efectiv, dar la deschidere afișează mesajul: „Grok Voice mode coming soon to CarPlay” („Modul Grok Voice vine în curând pe CarPlay”). Consecința practică este că xAI urmărește să ducă experiența de chatbot cu comandă vocală în ecosistemul CarPlay, adică în „aproape orice altă mașină de pe șosea”, nu doar în vehiculele Tesla, unde Grok este deja integrat.
CarPlay a început recent să accepte aplicații de tip chatbot AI, iar Grok ar urma să fie a treia aplicație care adaugă suport, alături de ChatGPT și Perplexity, conform publicației. Pentru utilizatori, asta înseamnă mai multe opțiuni de asistent conversațional în interfața mașinii, cu accent pe interacțiunea vocală.
În același context, 9to5Mac notează că Google nu a dat semne că ar aduce Gemini în CarPlay, deși modelele Gemini ar urma să ajute la „noul Siri” din iOS 27, mai târziu în acest an. Publicația mai menționează și așteptarea ca Apple să lanseze o aplicație Siri dedicată, care „probabil” va funcționa și cu CarPlay.
Sursa nu oferă o dată de lansare, ci doar indică faptul că modul Grok Voice ar urma să ajungă „în curând” pe CarPlay, pe baza mesajului din aplicație și a prezenței interfeței nefuncționale. Aplicația Grok pentru iOS este disponibilă în App Store, însă suportul CarPlay nu este încă activ.
Recomandate
OpenAI își consolidează poziția pe iPhone în UE, profitând de blocajul Apple pe funcții de asistent vizual , printr-un „scurtătură” în aplicația ChatGPT care aduce rapid fotografiile recente la atașare, potrivit The Next Web . OpenAI a introdus în ChatGPT pentru iPhone o funcție care, printr-o apăsare lungă pe butonul „plus” de lângă câmpul de text, afișează imediat cele patru fotografii cele mai recente, gata de atașat. Înainte, utilizatorii trebuiau să deschidă meniul „plus”, să aleagă „Photos” și apoi să caute imaginea într-o bibliotecă ce poate conține zeci de mii de fișiere. Funcția a fost descrisă de Adam Fry, liderul produsului de consum la OpenAI, drept „o funcție distractivă pentru utilizatorii avansați”, livrată în „drop-ul” săptămânal din 21 august, alături de o gestionare mai bună a orei curente și încărcare mai rapidă pentru conversațiile lungi pe web. De ce contează în Europa: golul lăsat de Siri „cu AI” pe iPhone Miza, în lectura publicației, nu este gestul în sine, ci contextul european: Apple încă nu oferă pe iPhone, în Uniunea Europeană, funcțiile de asistent vizual pe care le-a prezentat la WWDC26 — un mod Siri în aplicația Cameră și o extindere a „Visual Intelligence”, gândite să permită utilizatorului să îndrepte telefonul spre un obiect și să întrebe despre el fără a atașa manual o imagine. Apple a spus în iunie că nu există un calendar pentru Siri cu AI pe iPhone sau iPad în UE, în timp ce păstrează aceste funcții pe Mac și Vision Pro. Șeful diviziei software, Craig Federighi, a declarat: „Suntem profund dezamăgiți că utilizatorii noștri din UE nu vor avea Siri cu AI pe iPhone sau iPad atunci când vom lansa noile versiuni de software mai târziu în acest an.” Disputa de reglementare și fereastra comercială pentru OpenAI Potrivit sursei, disputa ține de Digital Markets Act (DMA) — legislația UE pentru piețe digitale — și, în particular, de interpretarea regulilor de interoperabilitate. Apple susține că interpretarea Comisiei Europene ar obliga compania să ofere asistenților rivali același tip de acces profund la sistem pe care îl are Siri; autoritățile ar fi respins atât propunerea Apple de „Trusted System Agent”, cât și un plan de implementare etapizată pe 18 luni. Consecința practică, notează publicația, este că utilizatorii de iPhone din UE rămân fără un asistent vizual nativ, iar The Next Web estimează populația afectată la circa 450 de milioane de persoane în UE. În acest spațiu, OpenAI „construiește” pentru oportunitatea creată și își extinde prezența comercială, inclusiv prin introducerea reclamelor în 31 de țări europene. În acest context, o funcție aparent minoră — accesul rapid la ultimele patru fotografii — devine, în Europa, una dintre cele mai directe modalități prin care un utilizator de iPhone poate pune întrebări despre ceea ce vede, folosind o imagine. [...]
Intervenția Departamentului de Justiție al SUA ridică miza pentru legea din Minnesota care interzice „nudificarea” cu AI , într-un litigiu ce poate influența cât de departe pot merge statele americane cu reguli proprii pentru platforme, potrivit The Next Web . Un judecător federal a ascultat argumentele pe 19 august și a spus că va decide „cât mai curând posibil”, iar până atunci legea rămâne în vigoare. xAI, compania lui Elon Musk, cere o ordonanță preliminară care să blocheze aplicarea legii pe durata procesului, susținând că actul normativ încalcă Primul Amendament (libertatea de exprimare). Dosarul este X.AI LLC v. Keith Ellison, procurorul general al statului Minnesota, în fața judecătorului Donovan Frank, la District Court of Minnesota. Ce contestă guvernul federal: o lege de stat mai dură decât standardul federal Departamentul de Justiție a depus pe 18 august o „ statement of interest ” (document prin care guvernul își exprimă poziția fără a deveni parte în proces). Nu a cerut explicit acordarea sau respingerea ordonanței preliminare, dar a argumentat că legea din Minnesota „merge mai departe” decât legislația federală și a avertizat că reguli de stat prea apăsătoare pot încetini industria AI. În document, guvernul federal invocă existența unor legi federale care vizează aceleași riscuri, inclusiv PROTECT Act și TAKE IT DOWN Act (semnată de președintele Trump în 2025). TAKE IT DOWN Act introduce un mecanism de notificare și eliminare: platformele au 48 de ore să înlăture imaginile semnalate, iar aplicarea revine Federal Trade Commission (FTC). Argumentul central: cadrul federal este mai îngust decât cel din Minnesota, pentru că: cere ca fapta să fie comisă „cu știință” (knowingly); include excepții pentru chestiuni de interes public; se aplică atunci când un adult nu consimte. În schimb, HF 1606 nu ar avea aceste limitări și s-ar putea aplica inclusiv când un adult își generează propria imagine. Ce prevede legea HF 1606 și de ce e sensibilă pentru platforme Legea HF 1606 a intrat în vigoare luna aceasta și interzice oricărei persoane care deține sau controlează un site, o aplicație sau un software să permită utilizatorilor să „nudifice” sau să modifice sexual imagini folosind AI, potrivit textului de lege. Încălcarea poate atrage sancțiuni de până la 500.000 de dolari (aprox. 2,3 milioane lei). Un element-cheie este că regula este de tip „strict liability” (răspundere obiectivă): o platformă poate fi trasă la răspundere indiferent dacă a știut sau a intenționat rezultatul, iar criteriul devine dacă un utilizator a reușit să genereze o imagine acoperită de lege. xAI susține că interzice deja acest comportament: politicile sale ar bloca generarea de imagini nud sau sexualizate cu persoane reale fără consimțământ și compania afirmă că a dat în judecată utilizatori care au ocolit filtrele. Totuși, xAI spune că legea tratează la fel o platformă care încearcă să prevină astfel de imagini și una care este construită să le permită. Argumentele din sala de judecată: „prea largă” versus „prea ușor de folosit” Avocatul xAI, Robert Dunn, a susținut că legea este prea largă și că legislativul nu ar fi cântărit problemele de libertate de exprimare înainte de adoptare. El a argumentat că actul normativ nu are excepții pentru consimțământ, expresie artistică sau parodie, ceea ce ar putea duce la sancționarea unor editări obișnuite și legale. „Statul ar pedepsi xAI pentru că permite unui utilizator să se nudifice pe sine”, a spus Dunn, potrivit Courthouse News . De cealaltă parte, asistenta procurorului general al statului, Janine Kimble, a spus că termenii și condițiile nu sunt suficienți și a afirmat că xAI raportează în continuare zeci de mii de utilizatori care creează astfel de imagini. Ea a susținut că Grok și instrumente similare nu au bariere reale de acces, iar consecințele apar doar după ce imaginea a fost deja văzută, raportată și localizată. „Repercusiunile apar doar după faptă”, a spus Kimble. Statul a invocat și un procent potrivit căruia aproximativ 95% dintre imaginile deepfake ar fi reprezentări sexual explicite neconsimțite ale altor persoane. Miza de reglementare: standard federal unic vs. „50 de reguli discordante” Intervenția Departamentului de Justiție leagă cazul de direcția mai largă a administrației Trump pentru reguli „light-touch” (mai puțin intruzive) în AI și pentru un standard național unic, în locul unui mozaic de reglementări la nivel de stat. În document, guvernul avertizează că statele trebuie să evite măsuri excesive care ar putea afecta securitatea națională și economică a SUA. În paralel, The Next Web notează că și alte jurisdicții se confruntă cu aceeași dilemă: Uniunea Europeană se îndreaptă spre interzicerea aplicațiilor de tip „nudify”, iar cercetători au raportat că instrumentele de bază pot fi găsite „în amonte” pe servicii precum Hugging Face. Ce urmează Judecătorul Frank respinsese deja, pe 31 iulie, o cerere anterioară a xAI pentru un ordin temporar de restricție, menționând că solicitarea a fost depusă cu doar câteva zile înainte ca legea să intre în vigoare, deși aceasta fusese semnată cu aproape trei luni înainte — aspect care, în opinia sa, slăbea argumentul urgenței. Acum, după audierea din 19 august, judecătorul a luat cauza în deliberare și a spus că va decide cât mai repede. Până la pronunțare, HF 1606 rămâne aplicabilă, inclusiv în raport cu xAI. [...]
Un posibil prim caz documentat de civili uciși de o dronă cu țintire automată ridică presiunea pentru reguli mai stricte privind armele autonome , pe fondul folosirii tot mai frecvente a inteligenței artificiale pe câmpul de luptă, potrivit G4Media . Publicația relatează că o dronă rusească pilotată complet de IA ar fi lovit autonom o benzinărie din Zaporijia, pe 6 iulie, ucigând trei ucraineni. Informația este prezentată ca o premieră îngrijorătoare în războiul Rusia–Ucraina: ar putea fi primul caz documentat în care civili sunt uciși de o dronă echipată cu un sistem automat de țintire. Potrivit materialului, cazul a fost relatat în detaliu de The New York Times , iar concluzia privind caracterul „documentat” este atribuită lui Kateryna Bondar, cercetătoare principală la Centrul Wadhwani pentru IA din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington. Ce indică datele tehnice invocate în relatare Pentru a susține evaluarea, oficiali ucraineni ar fi prezentat jurnaliștilor resturi de la două drone rusești Molniya. The New York Times ar fi fotografiat un modul de computer Nvidia de la bord și ar fi trimis imaginile companiei, care a confirmat că fotografiile arată un mini-computer Jetson Orin. În relatare se precizează că cipul folosit în atacul de la Zaporijia „nu era criptat” și că astfel de module, care „costă doar câteva sute de dolari”, au fost găsite pe mai multe tipuri de arme rusești. Nvidia a transmis, într-un comunicat citat de G4Media, că produsul este unul de consum, „destinat studenților, dezvoltatorilor și startup-urilor”, și că firma îl vinde în multe țări, dar nu și în Rusia, deși este „disponibil pe scară largă la comercianții cu amănuntul”. De ce contează: riscul de erori și încălcări ale legilor războiului Materialul notează că dronele autonome ghidate de IA nu necesită pilot uman, ceea ce le poate face mai greu de contracarat într-un context în care operatorii de drone au devenit ținte principale. În același timp, fără intervenție umană, astfel de sisteme sunt descrise ca fiind mai predispuse la erori dramatice sau la încălcarea legilor războiului, inclusiv prin incapacitatea de a distinge între civili și combatanți. Organizații pentru drepturile omului și Comitetul Internațional al Crucii Roșii sunt menționate ca avertizând asupra riscurilor și consecințelor și ca opunându-se utilizării armelor echipate cu inteligență artificială fără intervenție umană. Context operațional: testare și perfecționare pe front Potrivit sursei, Rusia ar fi vizat în timpul testelor infrastructură civilă (pompe de benzină și rezervoare de propan de la stații de benzină) și centre de recrutare militară în Zaporijia, însă motivele alegerii acestor ținte „rămân neclare”. Vadim Kușnikov, expert în drone la Institutul de Aviație din Harkiv, este citat afirmând că drona implicată era „un instrument preprogramat, antrenat în realitatea virtuală pentru a urmări obiecte specifice”. Colonelul Minaiev, comandant al apărării aeriene a orașului, spune că tehnologia este eficientă, dar încă imperfectă, adăugând: „Ei perfecționează această tehnologie. Ei identifică erorile și le corectează.” În același context, articolul menționează că Rusia a început zboruri de testare ale dronelor Molniya ghidate de IA în luna mai a anului trecut și că, anterior, ar fi testat sisteme de auto-țintire pe o altă dronă cu aripi fixe, V2U, potrivit experților ucraineni în apărare aeriană. Nu doar Rusia: și Ucraina a testat sisteme autonome G4Media mai notează că Ucraina a testat, la rândul ei, sisteme automate de țintire cu inteligență artificială. Fostul ministru al apărării, Mihailo Fedorov (recent demis), este citat spunând într-un interviu acordat The New York Times că Ucraina a folosit anterior un sistem complet autonom în Crimeea, vizând depozite de combustibil și echipamente militare, fără victime civile. În lipsa unor concluzii oficiale independente prezentate în material, relatarea rămâne formulată cu prudență („ar fi”, „ar putea fi”), însă miza este una de reglementare: dacă astfel de cazuri se confirmă și se repetă, presiunea pentru limitarea sau interzicerea armelor autonome fără control uman va crește. [...]
NVIDIA Groq 3 LPX a intrat în producție de serie, iar miza este accelerarea inferenței AI pentru „agenți” care trebuie să genereze rapid volume mari de text și să răspundă cu latență foarte mică, potrivit NVIDIA News . Compania poziționează noul accelerator ca extensie a platformei Vera Rubin, cu accent pe creșterea ratei de generare a „tokenurilor” (unități de text procesate de modele) în sarcini sensibile la întârziere, precum programarea asistată de AI. În testele de tip benchmarking realizate de Artificial Analysis, Groq 3 LPX a atins un record de 3.400 tokenuri de ieșire pe secundă, rulând Gemma 4 31B, un model „agentic” open-source, cu un context de 100.000 de tokenuri. NVIDIA susține că acesta este cel mai rapid rezultat înregistrat pentru modelul respectiv și că platforma oferă o „responsivitate” de 4 ori mai mare decât cea mai apropiată alternativă pentru agenți și alte sarcini cu latență critică. De ce contează: inferența devine „motorul” economic, iar viteza de generare e diferențiatorul NVIDIA își construiește argumentul în jurul faptului că sistemele „agentice” pot parcurge sute sau mii de pași de inferență și pot produce volume mari de tokenuri, ceea ce face ca viteza de generare să fie esențială pentru ca agenții să „raționeze”, să acționeze și să finalizeze sarcini complexe în timp real. În această logică, Groq 3 LPX este proiectat să crească interactivitatea platformei Vera Rubin NVL72 — adică ritmul în care sunt generate tokenurile pentru un utilizator individual, care determină cât de repede poate avansa agentul prin pașii unei sarcini. Într-o declarație inclusă în material, Jensen Huang, CEO-ul NVIDIA, leagă direct această direcție de cererea globală în creștere pentru capacitate de calcul AI și de rolul inferenței în extinderea utilizării modelelor lingvistice la scară. „Inferența este motorul de creștere al AI. (...) Vera Rubin (...) avansează frontiera performanței cu LPX pentru generare ultrarapidă de tokenuri.” Primii adoptatori: Nebius intră primul, Groq urmează Pe partea operațională, NVIDIA indică un prim val de adopție în zona de cloud AI. Nebius este prezentată drept prima companie de cloud AI care adoptă NVIDIA Groq 3 LPX și intenționează să îl aducă în Nebius Token Factory , platforma sa de inferență în producție, pentru a oferi dezvoltatorilor acces la viteze ridicate de generare a tokenurilor pentru aplicații „agentice”. Danila Shtan, CTO al Nebius, pune accent pe faptul că implementarea ar urma să fie disponibilă prin același API folosit deja de dezvoltatori, fără migrare la un „stack” (set de tehnologii) nou. „(...) facem ca fiecare pas din bucla unui agent să pară instant — prin același API pe care dezvoltatorii îl folosesc deja, fără migrare la un nou stack.” NVIDIA mai precizează că, după Nebius, furnizorul de cloud de inferență Groq plănuiește să fie printre cei mai timpurii adoptatori ai platformei. Context tehnic: cum se leagă Groq 3 LPX de platforma Vera Rubin Groq 3 LPX este descris ca un accelerator interactiv de inferență, construit pentru două provocări specifice „agentic AI”: procesarea eficientă a unor volume foarte mari de context; generarea de tokenuri cu latență extrem de redusă. În plus, NVIDIA plasează produsul în arhitectura mai largă a platformei Vera Rubin NVL72, menționând o abordare de „codesign” (proiectare integrată hardware-software) la nivel de rack și enumerând componente precum BlueField-4 DPU, rack-uri cu CPU Vera, stocare Vera BlueField-4 STX și rețelistică Spectrum-6 SPX Ethernet, cu obiectivul de a optimiza sisteme multi-agent pentru „throughput per watt” ridicat și inferență cu latență mică. [...]
Apple testează în aplicația Apple Store un asistent de cumpărături cu inteligență artificială, care poate păstra transcrieri și poate oferi răspunsuri inexacte , într-o mișcare cu impact direct asupra modului în care utilizatorii caută produse și interacționează cu suportul, potrivit 9to5Mac . Funcția apare, deocamdată, doar pentru „select users”, în cadrul unui program numit „ Early Preview ”. În interfața aplicației, unii utilizatori văd un nou buton de tip chat în colțul din dreapta jos, care înlocuiește iconița clasică de căutare. De acolo, utilizatorii pot fie să caute un produs, fie să înceapă o conversație cu un „virtual shopping assistant”. Asistentul se prezintă astfel: „Sunt asistentul tău virtual de cumpărături. Întreabă-mă despre produsele Apple, comenzile existente, conectarea cu un specialist și multe altele sau folosește sugestiile de mai jos.” Ce poate face asistentul și cum este ghidată conversația În varianta văzută de utilizatori, aplicația oferă și sugestii predefinite (prompts), care indică tipurile de întrebări pe care Apple vrea să le acopere din start: „Latest Apple products” (cele mai noi produse Apple) „Find my trade-in value” (valoarea de buy-back / trade-in) „Explain carrier offers” (oferte ale operatorilor) „Help me choose a Watch” (alegerea unui Apple Watch) „iPhone monthly payments” (plăți lunare pentru iPhone) „Compare iPad lineup” (compararea gamei iPad) Imaginea cu noul design este atribuită de publicație lui ShrimpApplePro, pe X, pe baza unei postări despre accesul pentru utilizatori selectați. De ce contează: avertisment despre erori și utilizarea transcrierilor Apple include un text de tip „fine print” care precizează două aspecte relevante operațional și de încredere în răspunsuri: asistentul „este alimentat de inteligență artificială” și „poate oferi răspunsuri care conțin inexactități”. În plus, compania spune că poate „folosi și păstra o transcriere” pentru „asigurarea calității și performanței sistemului” și pentru „monitorizarea fraudei”. Disponibilitate: acces limitat, fără calendar de extindere Funcția nu este disponibilă tuturor utilizatorilor aplicației Apple Store. Apple o descrie ca fiind în „Early Preview” pentru utilizatori selectați, iar materialul notează că nu există, deocamdată, informații despre momentul în care ar putea fi extinsă pe scară largă. [...]
Samsung își leagă strategia de AI de economisirea timpului în gospodărie , mizând pe automatizări și pe extinderea utilizării platformei SmartThings , potrivit Samsung News . Compania își construiește mesajul în jurul ideii că „timpul câștigat” prin tehnologie poate fi reinvestit de utilizatori în activități personale, sub conceptul „SmartTime”. Datele citate de companie indică o asociere directă între inteligența artificială și eficiență: 52% dintre respondenții din comunitatea Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, 54% pentru a găsi mai rapid informațiile de care au nevoie, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice. În paralel, un studiu Samsung în rândul utilizatorilor de dispozitive premium arată că 31% ar investi mai mult într-un ecosistem conectat dacă acesta i-ar economisi timp în fiecare zi, iar 87% își doresc dispozitive care să le îmbunătățească productivitatea. SmartThings, pivotul operațional al „ecosistemului conectat” În ecosistemul Samsung, SmartThings este prezentat ca platforma care conectează dispozitive compatibile și permite gestionarea și automatizarea activităților dintr-un singur loc. Exemplele menționate includ: mașini de spălat care își adaptează programul în funcție de nevoile utilizatorului; aspiratoare robot care preiau o parte din rutina de curățenie; controlul mai multor dispozitive conectate din aceeași aplicație. Samsung afirmă că, în România, peste 100.000 de utilizatori folosesc SmartThings zilnic, ceea ce sugerează o bază locală relevantă pentru extinderea scenariilor de automatizare în locuințe. AI ca funcție „de masă” în ecosistemul personal Compania susține, pe baza datelor din comunitatea Samsung Members, că inteligența artificială este deja larg răspândită în rândul utilizatorilor: 95% dintre respondenți dețin un smartphone cu funcții AI, iar 96% consideră smartphone-ul dispozitivul care le aduce cele mai mari beneficii AI în viața de zi cu zi. De ce contează: economisirea timpului devine argument de investiție Mesajul central este că eficiența (timp mai puțin pentru sarcini repetitive) poate influența decizia de a investi într-un ecosistem de dispozitive conectate. Samsung leagă explicit această logică de „SmartTime”, adică de modul în care utilizatorii aleg să folosească timpul eliberat. „Vedem din datele noastre că utilizatorii caută eficiență și modalități de a economisi timp, iar un ecosistem conectat poate simplifica o parte dintre activitățile pe care le gestionăm zi de zi”, a declarat Simona Panait , Director de Marketing Samsung Electronics România și Bulgaria. Pentru detalii despre platformă și ecosistem, compania trimite la pagina dedicată SmartThings . [...]
