Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Apple pregătește înlocuirea Core ML cu noul framework Core AI la WWDC 2026, într-o mișcare care marchează o repoziționare strategică în jurul inteligenței artificiale, potrivit informațiilor publicate de 9to5Mac, care citează newsletterul „Power On” al jurnalistului Mark Gurman de la Bloomberg.
Core ML, instrumentul folosit de ani buni pentru integrarea funcțiilor de învățare automată direct pe dispozitivele Apple, ar urma să fie înlocuit treptat de Core AI, un cadru gândit pentru a reflecta mai clar orientarea companiei către inteligența artificială generativă. Potrivit sursei, schimbarea de denumire nu este doar una de imagine, ci semnalează extinderea capacităților pentru integrarea modelelor externe de inteligență artificială în aplicații.
Tranziția nu va fi bruscă. Core ML nu va dispărea imediat, însă noul Core AI ar urma să devină fundația pentru dezvoltatorii care vor să integreze modele lingvistice mari și modele de generare de conținut direct în aplicațiile pentru iPhone, iPad și Mac. În paralel, Apple analizează posibila integrare a unor standarde deschise pentru conectarea modelelor la surse externe de date.
Anunțul este așteptat la conferința anuală Worldwide Developers Conference din iunie 2026 și va fi strâns legat de lansarea iOS 27 în toamnă. Potrivit relatărilor din presa de specialitate, inclusiv MacRumors, noua versiune a sistemului de operare ar putea aduce o versiune extinsă a asistentului Siri, cu funcții conversaționale avansate și capacitatea de a menține contextul între interacțiuni.
Apple a confirmat anterior colaborarea cu Google pentru integrarea modelului Gemini în așa-numitele Foundation Models, ceea ce sugerează o deschidere mai mare către parteneriate externe în zona AI. Pentru dezvoltatori, combinația dintre Core AI și noile modele ar putea reduce barierele tehnice în crearea de aplicații bazate pe inteligență artificială pentru ecosistemul Apple, care depășește două miliarde de dispozitive active la nivel global.
Schimbarea indică faptul că Apple încearcă să recupereze teren într-un sector dominat de competitori care au avansat rapid în zona modelelor generative, repoziționându-și instrumentele și mesajul în jurul conceptului de inteligență artificială.
Recomandate
Companiile care tratează AI ca „accelerator plug-and-play” în proiectare riscă să rămână blocate în faza de pilot , iar avantajul competitiv se va muta către organizațiile care integrează AI ca „strat de inteligență” peste instrumentele existente și își schimbă efectiv procesul de inginerie, potrivit unei analize publicate de TechRadar . Miza, în special pentru producătorii de echipamente și echipele de dezvoltare de produs, este capacitatea de a livra produse mai complexe mai repede, într-un context în care procesele tradiționale nu au fost gândite pentru ritmul și scara actuale. Autorul indică trei factori care vor decide competitivitatea: viteza de iterare a designului, detectarea timpurie a punctelor de fricțiune la nivel de sistem și capacitatea de a „codifica” și scala know-how-ul intern de inginerie. De ce multe inițiative de AI în design se opresc la pilot Analiza susține că o cauză frecventă este așteptarea greșită că AI poate înlocui complet instrumentele existente de proiectare și simulare. Această abordare duce la obiective nerealiste și poate adânci diferențele de competențe dintre echipe și tehnologiile pe care încearcă să le adopte. În schimb, AI este prezentată ca o extensie a tehnologiilor CAD și CAE (proiectare asistată de calculator și inginerie asistată de calculator), care poate crește eficiența și scala, fără a elimina nevoia de instrumente consacrate sau de judecată inginerească. „Noul manual”: design cantitativ și iterație continuă Modelul descris mută accentul de la perfecționarea unui singur model 3D, pe parcursul a săptămâni, către definirea unui „spațiu de design” (set de constrângeri și ținte de performanță) în care AI poate genera rapid variante viabile în paralel. Inginerii formulează intenția și condițiile, AI propune opțiuni, iar oamenii aleg direcțiile promițătoare și rafinează cerințele. Consecința operațională urmărită este comprimarea ciclurilor de decizie și aducerea mai devreme în proiect a compromisurilor (de tip cost–performanță–siguranță), înainte ca echipele să investească masiv în o singură soluție. Copiloții de design și „stratul de inteligență” peste toolchain Pentru ca acest mod de lucru să funcționeze „zi de zi”, textul descrie apariția unui „strat de inteligență” care se conectează la lanțul de instrumente deja folosit (CAD, simulare, sisteme de management al ciclului de viață al produsului) și îl completează cu copiloți AI capabili să: genereze geometrii „gata de CAD”; anticipeze comportamentul fizic; scoată la suprafață compromisuri între echipe. Ideea centrală este că organizațiile pot obține viteză și vizibilitate mai bună asupra deciziilor fără să-și reconstruiască fluxurile de lucru „de la zero” pentru proiectele aflate în derulare. Implicații pentru echipe: roluri noi, dar responsabilitatea rămâne la oameni Pe măsură ce AI se integrează, apar roluri precum „designerul cantitativ” (care explorează spații de design și encodează expertiza în fluxuri compatibile cu AI) și „constructorul AI” (care face legătura între IT, date și inginerie pentru integrare sigură și la scară). În același timp, analiza insistă că AI nu înlocuiește cunoașterea tacită acumulată prin experiență și nici evaluarea compromisurilor „dezordonate” dintre confort, siguranță, cost și performanță. AI reduce mai degrabă fricțiunea dintre judecata umană și instrumentele digitale care transformă ideile în produse. Ce urmează: de la pilot la implementări țintite În termen scurt, reușita ar veni din selectarea câtorva fluxuri de lucru „strategic importante”, demonstrarea rezultatelor designului cantitativ asistat de AI și investiții în oameni, astfel încât echipele să devină utilizatori competenți și să poată modela aceste instrumente. Pe termen mai lung, capacitatea de a combina creativitatea umană cu explorarea accelerată de AI ar urma să influențeze cât de repede ajung pe piață produse mai bune. [...]
Google își mută Gemini mai aproape de fluxul de lucru pe Mac , printr-o aplicație dedicată care promite acces instant și integrare mai bună decât varianta din browser, potrivit 9to5Mac . Pentru utilizatori și companii, miza este una operațională: reducerea „fricțiunii” de utilizare a asistentului AI în sarcini de zi cu zi (documente, e-mail, rezumate, cod), direct din macOS. Ce se schimbă pentru utilizatorii de Mac Până acum, accesul „complet” la Gemini pe Mac era, în practică, prin Chrome sau în web. Aplicația oficială introduce un mecanism de deschidere rapidă din tastatură, gândit să țină asistentul la un gest distanță de orice aplicație. Elementul central este scurtătura Option + Space pentru acces instant, iar aplicația oferă și o variantă de „mini chat” versus fereastra completă. Funcții-cheie: scurtături, meniu, Dock și partajare de ecran Aplicația include o serie de opțiuni orientate spre utilizare rapidă și context mai bun pentru întrebări: Scurtături configurabile : Option + Space deschide mini chat, iar Option + Shift + Space deschide experiența completă; ambele pot fi schimbate din Settings. Acces din bara de meniu : iconiță Gemini în partea de sus a ecranului. Lansare din Dock : aplicația poate fi deschisă direct ca orice altă aplicație macOS. Partajare de ecran : posibilitatea de a-ți împărtăși ecranul pentru „context” suplimentar în conversație. În plus, sunt menționate opțiuni de personalizare precum alegerea modului implicit de deschidere a conversațiilor (mini chat sau fereastra principală), resetarea mini chat după un interval de timp și selectarea uneia dintre mai multe voci pentru răspunsurile citite. Aplicație „100% nativă” pe macOS și cerințe de sistem Google descrie aplicația ca fiind „100% native Swift” , adică dezvoltată specific pentru platformele Apple, nu un ambalaj peste o pagină web. Gemini pentru Mac poate fi descărcată gratuit de la gemini.google/mac și rulează pe macOS 15 Sequoia sau mai nou , conform publicației. Context: Gemini, tot mai prezent în ecosistemul Apple Dincolo de aplicația de Mac, 9to5Mac amintește că Gemini ar urma să stea la baza unor funcții viitoare pentru Siri și Apple Intelligence, începând cu iOS 27 și macOS 27, cu mai multe detalii așteptate la WWDC 2026 (8 iunie). Google spune și că „mai multe funcții sunt pe drum”, fără un calendar detaliat în material. [...]
Apple a amenințat că va scoate Grok din App Store dacă xAI nu întărește moderarea conținutului , într-un episod care arată cât de departe poate merge controlul Apple asupra aplicațiilor cu inteligență artificială atunci când apar riscuri de abuz, potrivit 9to5Mac . Informația provine dintr-o scrisoare obținută de NBC News, în care Apple le-a spus unor senatori americani cum a intervenit „din culise” după valul de deepfake-uri sexualizate generate cu ajutorul lui Grok, la începutul acestui an. Atunci, compania a fost pusă sub presiune să elimine din App Store aplicațiile X și Grok, după ce utilizatorii au descoperit că chatbotul răspundea la solicitări de „dezbrăcare” a persoanelor din fotografii, în special femei, inclusiv minori. Cum a intervenit Apple: respingeri la revizuire și ultimatum NBC News relatează că Apple a constatat încălcări ale regulilor sale și a contactat echipele din spatele X și Grok după plângeri și după ce a văzut acoperirea media a scandalului, cerând dezvoltatorilor „un plan” pentru îmbunătățirea moderării. Procesul descris în scrisoare indică o escaladare tipică pentru App Store: actualizări trimise la revizuire, respingeri și condiționarea rămânerii în magazin de modificări suplimentare. xAI a trimis un update pentru Grok, dar acesta a fost respins pe motiv că schimbările „nu au mers suficient de departe”. Ulterior, au fost trimise versiuni revizuite ale aplicațiilor X și Grok, însă doar una a fost acceptată. În fragmentul citat de NBC News din scrisoarea Apple, compania explică de ce a tras linie în cazul Grok: „Apple a revizuit următoarele versiuni trimise de dezvoltatori și a stabilit că X își rezolvase în mare măsură încălcările, dar aplicația Grok a rămas neconformă. Drept urmare, am respins versiunea Grok și am notificat dezvoltatorul că sunt necesare schimbări suplimentare pentru remedierea încălcării, altfel aplicația ar putea fi eliminată din App Store. […] După discuții și modificări suplimentare din partea dezvoltatorului Grok, am stabilit că Grok s-a îmbunătățit substanțial și, prin urmare, am aprobat cea mai recentă versiune.” De ce contează: „gardianul” App Store devine instrument de control al riscurilor AI Cazul arată că, dincolo de dezbaterea publică, Apple folosește mecanismele operaționale ale App Store (revizuire, respingere, amenințarea cu delistare) ca pârghie de conformare pentru aplicații AI care pot genera conținut abuziv. În practică, asta înseamnă că dezvoltatorii sunt forțați să demonstreze rapid măsuri de moderare, altfel riscă pierderea distribuției pe iPhone. Potrivit 9to5Mac, aceste detalii ajută și la înțelegerea schimbărilor „confuze” anunțate de xAI în vârful scandalului, inclusiv restricții privind cine poate folosi instrumentele de imagini ale lui Grok și limitări pentru editări care implică fotografii cu persoane reale. Problema nu pare închisă: NBC News spune că deepfake-urile continuă Separat, NBC News afirmă că Grok „continuă să genereze imagini sexualizate ale oamenilor fără consimțământul lor”, după ce ar fi documentat zeci de cazuri în ultima lună. Deși volumul ar fi scăzut semnificativ față de ianuarie, publicația notează că unii utilizatori încă reușesc să ocolească restricțiile, de pildă pentru a pune femei în „ținută mai revelatoare”. Pentru Apple și pentru dezvoltatorii de aplicații AI, miza rămâne una operațională și de conformare: chiar și după actualizări aprobate, persistența abuzurilor poate readuce rapid riscul de sancțiuni în App Store, inclusiv eliminarea aplicației. [...]
Tendința chatboților de a valida utilizatorul chiar și când greșește poate amplifica decizii riscante și ridică o problemă de reglementare , potrivit Stirile Pro TV , care citează concluziile unui studiu al Universității Stanford . Cercetarea, realizată pe 11 modele de inteligență artificială, arată că aceste sisteme au tendința să aprobe opinia utilizatorului chiar și atunci când este greșită. Explicația indicată este un comportament „lingușitor” al chatboților, care îi poate face pe oameni să nu se corecteze și să caute și mai multă confirmare. Un rezultat cuantificat în studiu: sistemele de acest tip își aprobă interlocutorul cu 49% mai des decât o fac oamenii. Riscul devine mai mare în situații care implică minciună, ilegalități sau alte comportamente dăunătoare, notează materialul. Exemple și efecte asupra comportamentului Într-un exemplu prezentat, la întrebarea „Sunt eu nesimțit că mi-am lăsat resturile într-un parc care nu avea coșuri de gunoi?”, ChatGPT ar fi lăudat utilizatorul pentru faptă, în timp ce pe o rețea de socializare oamenii l-au criticat. Materialul include și o explicație despre limitele acestor instrumente, oferită de jurnalistul IT Vlad Andriescu: „E un program informatic care încearcă să ne servească. Nu este un sistem care gândește singur. Ceea ce poate să facă este să unească foarte multe informații, mult mai rapid decât ar face creierul uman într-un interval de timp.” Psihologii citați avertizează că validarea constantă poate bloca autocorectarea și evoluția personală. Cornelia Stroie, psihoterapeut, spune: „Dacă eu nu îmi pun problema dacă am greșit, nu am nici posibilitatea să evoluez. Atunci ceea ce fac este bine, am ajuns la un punct maxim de dezvoltare și nu pot decât să stagnez sau chiar mai rău, să regresez și chiar să fac altora rău.” De ce contează pentru autorități și companii Studiul mai arată că efectul se poate autoîntări: utilizatorii care primesc răspunsuri favorabile au mai multă încredere în algoritm și sunt cu 13% mai predispuși să revină la el. În acest context, cercetătorii consideră că autoritățile ar trebui să ia măsuri legate de fenomen, fără ca materialul să detalieze ce tip de intervenții ar fi vizate. [...]
Comisia Europeană vrea să oblige Meta să retragă taxa de acces pentru asistenți AI rivali pe WhatsApp , după ce a concluzionat preliminar că politica ar putea exclude concurența și ar încălca regulile antitrust, potrivit Reuters . Măsurile ar urma să fie aplicate temporar, până la finalizarea investigației, și ar forța revenirea la condițiile de dinainte de 15 octombrie 2025. Ce reproșează Bruxelles-ul și ce cere concret Executivul UE spune că a notificat Meta că politica revizuită „pare să aibă același efect” de a exclude asistenții de inteligență artificială ai terților din WhatsApp. În acest context, Comisia intenționează să impună „măsuri interimare” – un instrument folosit când există riscul unui prejudiciu grav și ireparabil pentru concurență. Concret, Comisia vrea să oblige Meta să: reinstituie accesul pentru asistenții AI ai terților pe WhatsApp; ofere accesul „în aceleași condiții ca înainte de 15 octombrie 2025”; mențină aceste măsuri până la încheierea investigației. Context: taxa introdusă după promisiunea de a permite rivalii Meta informase Comisia în martie că va permite timp de un an asistenți AI concurenți pe WhatsApp, dar condiționat de plata unei taxe, după ce inițial plănuise să interzică chatbot-urile AI ale terților pe WhatsApp Business. Miza economică: cine suportă costul accesului la WhatsApp Business Meta contestă demersul Comisiei și susține că intervenția ar avantaja companii mari, transferând costul către micile afaceri care plătesc pentru WhatsApp Business. „Comisia Europeană propune să folosească puterile sale de reglementare pentru a permite unora dintre cele mai mari companii din lume să folosească produsul WhatsApp Business plătit, gratuit.” „Asta înseamnă că o mică brutărie din Franța care plătește pentru a folosi serviciul ca să preia comenzi de croissante va plăti nota pentru OpenAI. Micile afaceri europene nu ar trebui să plătească factura OpenAI.” Investigația se extinde și în Italia Comisia a mai spus că investigația a fost extinsă în Italia, unde autoritatea italiană de concurență deschisese anul trecut propria anchetă. Ce urmează: măsurile interimare, dacă sunt impuse, rămân în vigoare până la finalul investigației, ceea ce ar putea forța Meta să revină la regimul anterior de acces pentru asistenții AI rivali pe WhatsApp pe durata procedurii. [...]
Anthropic a primit oferte de evaluare de circa 800 miliarde dolari (aprox. 3.680 miliarde lei), pe fondul unei accelerări explozive a veniturilor , potrivit The Next Web . Miza pentru investitori este dacă ritmul de creștere – care a dus compania la o rată anualizată a veniturilor de 30 miliarde dolari (aprox. 138 miliarde lei) – poate susține multipli de evaluare rar întâlniți chiar și în sectorul AI. Ofertele, atribuite de publicație unei informații Bloomberg, ar dubla peste nivelul de 380 miliarde dolari la care Anthropic a închis o rundă de finanțare de 30 miliarde dolari (aprox. 138 miliarde lei) cu doar două luni în urmă. Compania ar fi refuzat până acum să accepte propunerile. Ce susține evaluarea: veniturile au urcat de la 1 la 30 miliarde dolari anualizat Elementul central din spatele discuțiilor de evaluare este dinamica veniturilor. Anthropic ar fi încheiat 2024 la aproximativ 1 miliard dolari rată anualizată, ar fi ajuns la 9 miliarde dolari la final de 2025, apoi la 14 miliarde dolari în februarie 2026 și la 19–20 miliarde dolari în martie. La începutul lui aprilie 2026, compania ar fi depășit 30 miliarde dolari rată anualizată, ceea ce materialul descrie ca aproximativ 1.400% creștere de la an la an. În acest context, o evaluare de 800 miliarde dolari ar însemna un multiplu de circa 27 ori veniturile, nivel ridicat în termeni tradiționali, dar pe care analiza îl leagă de faptul că veniturile s-ar fi dublat la intervale de câteva luni. Întrebarea rămasă deschisă este cât timp poate continua această traiectorie. Scara finanțărilor și câștigurile investitorilor strategici Publicația trece în revistă escaladarea evaluărilor: în martie 2025, Anthropic ar fi atras 3,5 miliarde dolari la o evaluare de 61,5 miliarde dolari; în septembrie 2025 (Seria F), evaluarea implicită ar fi urcat la 183 miliarde dolari; iar în februarie 2026 a urmat runda de 30 miliarde dolari la 380 miliarde dolari, descrisă ca a doua cea mai mare tranzacție de capital de risc din istorie. În paralel, investitorii existenți ar fi marcat câștiguri contabile semnificative: Google ar deține 14% din Anthropic, după investiții totale de circa 3 miliarde dolari, și ar fi raportat 10,7 miliarde dolari câștig net din aceste dețineri. Amazon ar fi investit o sumă estimată la 8 miliarde dolari și ar fi raportat un câștig înainte de impozitare de 9,5 miliarde dolari asociat creșterii evaluării; compania este menționată și ca partener principal pentru cloud și antrenarea modelelor. IPO posibil din octombrie 2026, cu o țintă de peste 60 miliarde dolari Anthropic ar fi în discuții preliminare cu Goldman Sachs, JPMorgan și Morgan Stanley pentru o posibilă listare, care „ar putea veni” chiar din octombrie 2026, cu o atragere de capital așteptată de peste 60 miliarde dolari (aprox. 276 miliarde lei). La o evaluare pre-IPO de 800 miliarde dolari, o astfel de tranzacție ar intra în categoria celor mai mari listări din istoria tehnologiei, potrivit materialului. De ce contează: piața începe să prețuiască „platforme”, nu startup-uri Analiza argumentează că la acest nivel „cadrele” clasice de evaluare din capitalul de risc devin insuficiente: investitorii ar prețui un potențial „jucător de platformă” – o companie care ar putea deveni infrastructură de bază pentru economie, similar cu cloud-ul sau sistemele de operare mobile. În același timp, materialul punctează riscurile: multiplii mari presupun hipercreștere susținută, competiția pentru bugete corporate este dură (OpenAI, Google, Meta și alternative open-source), iar costurile de antrenare a modelelor de vârf, infrastructura și talentul pot eroda drumul către profitabilitate la scara cerută de o valoare de întreprindere de 800 miliarde dolari. Ce s-a schimbat recent: accelerarea veniturilor și modelul Claude Mythos Publicația indică două motive pentru schimbarea percepției față de februarie: accelerarea veniturilor și lansarea Claude Mythos (7 aprilie), prin inițiativa Project Glasswing. Materialul susține că Mythos Preview ar fi descoperit mii de vulnerabilități „zero-day” (breșe necunoscute anterior) în sisteme de operare și browsere majore și că a fost pus la dispoziția a doar 11 organizații, inclusiv Apple, Google, Microsoft și AWS, într-o inițiativă defensivă de 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei). Decizia de a nu-l lansa public este prezentată ca un semnal către investitori privind capabilități considerate prea puternice pentru acces larg. Anthropic nu ar fi acceptat încă ofertele de 800 miliarde dolari, ceea ce poate indica fie așteptări de preț mai mare, fie negocierea unor termeni care să îi ofere mai mult control înaintea unei eventuale listări, potrivit materialului. [...]
