Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Senatoarea democrată Elizabeth Warren avertizează că finanțarea tot mai îndatorată și mai puțin transparentă a companiilor de inteligență artificială ar putea transforma o eventuală „spargere” a bulei AI într-un șoc cu efecte sistemice, comparabil cu 2008, potrivit IT Home.
Warren a vorbit miercuri, la Washington, în cadrul unui eveniment organizat de Vanderbilt Policy Accelerator, unde a spus că vede „asemănări uimitoare” între dinamica actuală din AI și mecanismele care au precedat criza financiară din 2008. Ea a amintit că, după criza de atunci, a avut un rol în promovarea înființării unei noi agenții de supraveghere a protecției consumatorilor în zona financiară.
În evaluarea senatoarei, deși AI are „un potențial uriaș”, multe companii din sector „ard” capital și își cresc expunerea prin îndatorare, împingând industria spre o zonă de risc. Problema centrală, în logica ei, este decalajul dintre ritmul de creștere și ritmul cheltuielilor: veniturile nu țin pasul cu investițiile, iar companiile ajung să caute bani în canale mai puțin transparente.
Warren a indicat explicit orientarea către fonduri de credit privat (private credit) ca alternativă la finanțarea bancară tradițională, subliniind că aceste surse nu sunt supravegheate la fel de strict ca băncile. Într-un astfel de cadru, dacă firmele din AI nu reușesc „foarte rapid” să-și crească veniturile, ar putea să nu poată susține povara datoriilor, iar „unele practici contabile discutabile” ar putea accelera pierderea încrederii.
Un element pe care Warren îl consideră și mai periculos este interconectarea finanțării AI cu alte surse de capital din economie. Ea a spus că modul de finanțare a ajuns să lege soarta companiilor de AI de actori precum:
În această analogie, dacă „alpinistul” (sectorul AI) cade, poate trage după el și alte părți conectate prin aceeași „coardă”, ceea ce ar putea destabiliza piețele financiare și, în scenariul ei, ar putea duce la o criză de tip 2008.
Senatoarea a susținut că Congresul ar trebui să intervină rapid și a propus înființarea unui nou organism de reglementare digitală, cu atribuții în aplicarea legislației privind concurența (antitrust), confidențialitatea și protecția consumatorilor.
Totodată, Warren a cerut ca, în cazul în care sectorul AI intră în dificultate, Congresul să nu intervină cu măsuri de salvare (bailout), insistând asupra ideii de responsabilizare.
„Tăiați coarda. Nu lăsați AI să se lege de această coardă.”
Recomandate
Elon Musk susține că economisirea pe termen lung ar putea deveni irelevantă pe măsură ce inteligența artificială (IA) împinge economia spre „abundență”, dar mai mulți experți consultați de Business Insider recomandă, totuși, continuarea economisirii pentru pensie, potrivit Antena 3 . Miza practică pentru oameni și pentru piață este că astfel de mesaje pot influența comportamente financiare reale, într-un moment în care efectele IA asupra locurilor de muncă rămân incerte. Musk a scris pe platforma X că „economisirea banilor pentru viitorul îndepărtat este inutilă odată cu apariția abundenței aduse de superinteligență”, într-un răspuns către un utilizator care minimaliza importanța deciziilor financiare pe termen scurt, pe ideea că „cele mai multe dintre ele nu vor mai conta oricum peste câțiva ani”. Într-un podcast publicat în ianuarie, Musk a reluat ideea, spunând că oamenii nu ar mai trebui să își facă griji că trebuie să pună bani deoparte pentru pensie peste 10 sau 20 de ani, deoarece „nu va mai conta”, dacă predicțiile sale se adeveresc. De ce leagă Musk „abundența” de dispariția rolului banilor Argumentul miliardarului este că progresele în inteligența artificială, energie și robotică ar urma să ducă la o creștere masivă a productivității, până la un punct în care bunurile și serviciile nu ar mai fi insuficiente. Într-un asemenea scenariu, spune el, „oricine ar putea avea orice își dorește”. În viziunea lui Musk, efectele s-ar vedea inclusiv în: servicii medicale „mai bune decât cele de care beneficiază astăzi oricine”; acces generalizat la bunuri și servicii, fără constrângeri de raritate; educație complet accesibilă, inclusiv posibilitatea de a învăța gratuit „orice îți dorești, despre absolut orice”. Musk a mai avansat și o perspectivă în care dezvoltarea roboticii și a călătoriilor spațiale ar duce la o economie „pe mai multe planete”, moment în care „banii vor deveni irelevanți”, iar „monedele convenționale nu vor mai conta”. Ce spun experții: economisirea rămâne recomandarea de bază Antena 3 notează că Business Insider a discutat cu șapte experți în finanțe personale și inteligență artificială, iar concluzia lor comună a fost că oamenii ar trebui să continue să economisească pentru pensie, tocmai pentru că previziunile lui Musk s-ar putea să nu se materializeze. În același context, Musk admite că tranziția către un astfel de viitor nu ar fi lipsită de probleme și anticipează o perioadă dificilă, în care IA ar putea elimina un număr mare de locuri de muncă. Printre soluțiile menționate de el se află plăți din partea statului pentru toți cetățenii, ca mecanism de compensare a pierderilor generate de automatizare. Context: și Bill Gates vorbește despre o economie a „abundenței”, dar avertizează asupra tranziției În articol este menționat și Bill Gates, care ar fi spus într-un podcast că IA va aduce o „abundență reală”, iar roboții ar putea construi locuințe, cultiva alimente și efectua operații chirurgicale. Gates avertizează însă că următoarele două decenii ar putea fi printre cele mai agitate perioade din istorie și că se poate ajunge la un punct în care munca oamenilor nu va mai fi necesară pentru producerea majorității bunurilor și serviciilor. Pentru public, diferența dintre promisiunea „abundenței” și realitatea unei tranziții cu șocuri pe piața muncii rămâne esențială: până când astfel de scenarii devin certe, recomandarea experților rămâne să nu fie abandonate economiile pe termen lung. [...]
OpenAI își întărește funcția de afaceri corporative prin numirea lui Jill Hazelbaker , o mutare care indică o miză mai mare pe comunicare, poziționare publică și relația cu instituțiile pe măsură ce inteligența artificială intră tot mai mult în zona de reglementare și dezbatere publică, potrivit OpenAI . Hazelbaker va ocupa rolul de Chief Corporate Affairs Officer și va conduce comunicarea globală și poziționarea corporativă a companiei. În această funcție, ea va lucra cu liderii OpenAI pentru „a aprofunda înțelegerea publică” a inteligenței artificiale și pentru a consolida încrederea în misiunea organizației, conform anunțului. De ce contează: comunicarea și încrederea devin o funcție de business Numirea vine într-un moment în care companiile de inteligență artificială sunt evaluate nu doar prin prisma performanței tehnologice, ci și a modului în care gestionează percepția publică, riscurile și dialogul cu autoritățile. OpenAI leagă explicit această decizie de intenția de a investi în leadership și capabilități pentru a se implica „mai profund” cu oamenii și instituțiile care influențează viitorul AI. Profil: experiență în companii cu presiune de reglementare și reputație Cel mai recent, Jill Hazelbaker a fost President și Chief Corporate Affairs Officer la Uber, unde OpenAI spune că a contribuit la transformarea companiei dintr-un startup ambițios într-una dintre cele mai mari platforme globale de tehnologie. În cei aproximativ zece ani la Uber, ea a coordonat, între altele, comunicarea globală, marketingul, politicile publice, siguranța și echipele de resurse umane și a avut un rol central în gestionarea provocărilor de reglementare și reputație. Anterior, Hazelbaker a condus comunicarea și politicile publice la Snap și a avut roluri de conducere la Google, inclusiv pe comunicare corporativă globală, comunicare pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, precum și relații guvernamentale în Europa. Înainte de cariera din tehnologie, a lucrat în politica din SUA, inclusiv ca director național de comunicare și purtător de cuvânt pentru campania prezidențială a senatorului John McCain din 2008 și ca secretar de presă pentru primarul New York-ului, Michael Bloomberg. Ce urmează OpenAI nu a comunicat un calendar detaliat pentru prioritățile noului director, dar mandatul descris în anunț indică o concentrare pe comunicarea globală, poziționarea companiei și consolidarea încrederii publice, pe fondul intensificării discuțiilor despre impactul și guvernanța inteligenței artificiale. [...]
Google condiționează accesul la Căutare de activarea funcțiilor de inteligență artificială în școli , potrivit The Guardian , într-o schimbare care mută discuția din zona „opțiunii” în cea a dependenței operaționale: dacă administratorii blochează instrumentele AI pentru conturile elevilor, aceștia nu mai pot folosi nici Google Search. Măsura apare într-un pachet de produse și controale noi pentru mediul educațional, anunțat marți, care vizează conturile K-12 (învățământ preuniversitar). Compania spune că, „după ce a ascultat” școli, profesori, cercetători și factori de decizie, actualizează controalele pentru Gemini, Gemini Notebook, Gemini în Classroom și Google Search, iar accesul la aceste produse va fi „complet oprit” pentru conturile elevilor până când administratorii școlari le activează explicit. Ce se schimbă, concret, pentru școli Punctul sensibil este legătura directă între interdicția AI și accesul la căutare. Chris Phillips , vicepreședinte Google pentru educație, a declarat pentru New York Times că nu există Google Search fără AI, iar „Search și AI sunt profund integrate”. În același context, el a spus că o interdicție la nivel de școală asupra AI ar însemna că elevii „nu vor avea acces la căutare” și vor vedea un mesaj din partea școlii că funcția nu este disponibilă. The Guardian notează că a contactat Google pentru un punct de vedere, dar nu a primit răspuns până la publicare. De ce contează: presiune operațională într-un serviciu „esențial” pentru elevi Pentru multe școli, Google Search este un instrument de bază pentru documentare și teme, iar pierderea accesului poate deveni un argument practic pentru a accepta activarea noilor funcții AI. Publicația amintește și de poziția puternică a Google în școlile din SUA, construită în timp prin produse gratuite sau ieftine – de la Gmail și Google Docs la Google Classroom și Chromebookuri. Criticii interpretează schimbarea ca pe o penalizare pentru instituțiile care vor să limiteze utilizarea inteligenței artificiale în clasă. Reacții: acuzații de folosire a poziției dominante Primarul New York-ului, Zohran Mamdani, care a impus recent un moratoriu de un an asupra instrumentelor de inteligență artificială generativă în școlile orașului până la clasa a VIII-a, a acuzat Google că își folosește controlul asupra căutării online pentru a împinge AI în școli. „Google încearcă să-și folosească puterea de monopol pentru a forța AI în școlile noastre publice.” Lina Khan, fostă președintă a Federal Trade Commission (FTC), a susținut public o critică similară, afirmând că Google își folosește monopolul pe căutare pentru a „constrânge” școlile să adopte AI. Separat, Lila Byock, fondatoarea coaliției Schools Beyond Screens, a numit anunțul un „ultimatum ostil” și a cerut intervenția autorităților de reglementare pentru a preveni exploatarea elevilor „pentru profit”. Ce instrumente AI împinge Google mai aproape de Search Între funcțiile anunțate pentru educație se află „Guided Learning”, descris ca un instrument de studiu care „îi ghidează” pe elevi în rezolvarea problemelor, în loc să le ofere direct răspunsul. Google spune că plănuiește să integreze Guided Learning direct în Google Search, cu exemple precum solicitări pentru rezolvarea unei probleme complexe de fizică sau ajutor la redactarea unui referat. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul exact al integrării și despre modul în care vor fi aplicate controalele în toate scenariile, rămâne de urmărit cum vor reacționa districtele școlare și dacă presiunea publică va aduce clarificări sau ajustări ale politicii. [...]
Apple obligă aplicațiile de „dating” și companionii AI cu interacțiuni romantice sau sexuale să fie etichetați 18+ , o schimbare care poate restrânge accesul minorilor și crește obligațiile de conformare pentru dezvoltatori, potrivit CNET . Măsura vizează atât aplicațiile de întâlniri între oameni, cât și aplicațiile de tip „AI companion” care includ interacțiuni romantice ori sexuale cu personaje virtuale. CNET dă ca exemplu Replika , care este deja încadrată la „18+” în App Store, însă noile reguli fac această clasificare obligatorie pentru alte aplicații similare. Ce se schimbă în App Store și când intră în vigoare Apple a transmis luni o notificare către dezvoltatori (link în sursă) în care anunță introducerea, din 16 noiembrie, a două noi „descrieri de conținut” (etichete care indică tipul de conținut/funcționalități din aplicații): „Dating and Relationships” (Întâlniri și relații) „Shared Location” (Partajare locație) Dezvoltatorii vor trebui să declare dacă aplicațiile lor oferă funcții de dating, inclusiv interacțiuni romantice sau sexuale cu companioni virtuali, și dacă permit utilizatorilor să își partajeze locația reală cu alte persoane. Termenul-limită pentru completarea acestor noi declarații pentru toate aplicațiile este 12 ianuarie 2027. Impactul operațional: ratingurile pot depinde de țară Apple precizează că funcțiile de partajare a locației pot influența ratingul de vârstă în funcție de țară. Exemplul dat este Brazilia, unde: aplicațiile cu partajare a locației trebuie să aibă un rating minim de 16 ani; aplicațiile de dating necesită rating 18+. Cu alte cuvinte, dezvoltatorii trebuie să trateze ratingurile și dezvăluirile ca pe o obligație de conformare care poate varia regional, nu ca pe o setare unică la nivel global. De ce contează pentru aplicațiile cu „AI companion” CNET notează că multe aplicații de dating majore (precum Tinder și Hinge) au deja restricții de vârstă, însă miza este creșterea popularității companionilor AI și riscurile asociate minorilor. În acest context, articolul amintește că platforma Character.AI a eliminat anul trecut chat-urile „deschise” pentru utilizatorii sub 18 ani (detalii în anunțul companiei, link în sursă). Totodată, sunt citate cercetări Common Sense Media : un raport din 2026, bazat pe un sondaj cu peste 1.000 de copii cu vârste între 9 și 17 ani, arată că mulți tratau deja AI ca pe un confident; un studiu din 2025 a constatat că aproape trei sferturi dintre adolescenți folosiseră companioni AI, iar o treime preferaseră chatboții în locul oamenilor pentru conversații serioase. Ce nu rezolvă automat eticheta „18+” Articolul subliniază că un rating „18+” nu înseamnă, în mod automat, verificare de vârstă pentru toți utilizatorii. Etichetele funcționează împreună cu restricțiile parentale, iar Apple ar putea cere utilizatorilor să confirme că sunt adulți înainte de descărcare în anumite regiuni. Concluzia practică: regulile nu garantează că adolescenții nu vor accesa astfel de aplicații, dar ridică standardul de etichetare și face mai dificil ca aplicațiile cu relații romantice cu AI să „treacă” sub pragurile de conținut bazate pe vârstă. [...]
Limitarea bruscă a utilizării Grok Bot scoate la iveală presiunea costurilor în AI , după ce Elon Musk a spus că serviciul a fost „restricționat” deoarece cheltuielile de operare au devenit „nesustenabil de mari” raportat la venituri, potrivit TechRadar . Schimbarea a fost observată de utilizatori care au constatat că ajung mult mai repede la limita de utilizare („100%”), uneori cu câteva zile înainte de resetarea obișnuită. Cazul care a declanșat explicația publică a venit după ce un utilizator i-a cerut lui Musk pe X o resetare, susținând că, în mod normal, nici nu atinge pragul maxim. În răspunsul său, Musk a indicat direct motivul economic al deciziei: „Costul de a furniza Grok Bot a fost nesustenabil de mare în raport cu veniturile.” Ce reclamă utilizatorii: consum „peste noapte” și salturi fără utilizare Nemulțumirea a crescut pe fondul acuzațiilor că limitele ar fi fost atinse chiar și atunci când oamenii nu foloseau agentul AI. TechRadar notează mai multe exemple invocate de utilizatori, care susțin că procentul de utilizare a sărit brusc (de pildă, de la 50% la 100% sau de la 70% la 100%) fără activitate. Pe Reddit, într-un fir de discuție citat de publicație, unii utilizatori au descris schimbarea drept un „rug pull” indirect — termen folosit în mod obișnuit pentru a sugera o retragere bruscă a beneficiilor promise, în acest caz prin restrângerea funcțiilor și a utilizării pentru reducerea costurilor. De ce contează: modelul de abonament nu acoperă întotdeauna costurile reale Contextul mai larg, potrivit TechRadar, este presiunea tot mai vizibilă asupra sustenabilității financiare a produselor AI. Publicația amintește că, în ultima perioadă, investitorii au devenit mai atenți la profitabilitatea industriei, iar unele acțiuni din tehnologie au scăzut pe fondul acestor îngrijorări. În același registru, articolul indică faptul că utilizatorii unor instrumente AI pot consuma, în „tokeni” (unități de calcul/facturare pentru procesarea textului), mult peste ceea ce acoperă abonamentele lunare, ceea ce pune presiune pe furnizori să ajusteze fie limitele, fie prețurile. Ce urmează: limite mai stricte și, posibil, prețuri mai mari TechRadar anticipează că furnizorii de AI nu vor putea subvenționa la nesfârșit costurile către utilizatori, ceea ce ar putea însemna o înăsprire treptată a limitelor de utilizare și scumpiri. Publicația dă ca exemplu și faptul că OpenAI a anunțat recent limite de utilizare, generând frustrare în rândul utilizatorilor. Pentru Grok Bot, Musk nu a detaliat în material cum vor arăta limitele pe termen mai lung; cert este că decizia de „throttling” (restricționare intenționată a utilizării) a fost justificată explicit prin raportul nefavorabil dintre costuri și venituri. [...]
Meta lucrează cu Fourier la un prototip de robot umanoid în doar trei luni , într-un demers care mută accentul de la modele de inteligență artificială „în ecran” la aplicații fizice, cu implicații directe pentru lanțul de aprovizionare hardware și parteneriatele internaționale din zona roboticii, potrivit IT之家 . Informația, atribuită de publicație unui material The Information, indică faptul că Meta a colaborat cu compania chineză Fourier pentru a construi un prototip de robot umanoid numit „Max”. Proiectul este prezentat intern ca o „întruchipare fizică” a modelului de inteligență artificială Muse, iar ținta de utilizare menționată este executarea de sarcini casnice. Ce se știe despre prototipul „Max” Conform detaliilor publicate, robotul a fost dezvoltat în trei luni și are următoarele caracteristici: înălțime: aproape 5 feet (aprox. 1,5 metri); greutate: aproximativ 106 pounds (aprox. 48,1 kilograme); platformă hardware: cip Nvidia Thor. Publicația notează că Mark Zuckerberg ar vedea acest robot ca pe „forma fizică” a modelului Muse și ca pe o bază pentru capabilități orientate spre activități domestice. Următorul pas: „Max 2”, dar fără calendar de lansare și fără plan de vânzare IT之家 mai scrie că Meta și Fourier ar fi început în septembrie dezvoltarea unei versiuni „Max 2”. Aceasta ar urma să includă o reproiectare a trunchiului și „alte upgrade-uri de rutină”. Deocamdată, cele două companii nu ar fi stabilit un termen de lansare și nici nu ar avea planuri să vândă prototipul, ceea ce sugerează că proiectul rămâne, cel puțin în această etapă, unul de cercetare și dezvoltare, nu un produs comercial. [...]
