Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Senatoarea democrată Elizabeth Warren avertizează că finanțarea tot mai îndatorată și mai puțin transparentă a companiilor de inteligență artificială ar putea transforma o eventuală „spargere” a bulei AI într-un șoc cu efecte sistemice, comparabil cu 2008, potrivit IT Home.
Warren a vorbit miercuri, la Washington, în cadrul unui eveniment organizat de Vanderbilt Policy Accelerator, unde a spus că vede „asemănări uimitoare” între dinamica actuală din AI și mecanismele care au precedat criza financiară din 2008. Ea a amintit că, după criza de atunci, a avut un rol în promovarea înființării unei noi agenții de supraveghere a protecției consumatorilor în zona financiară.
În evaluarea senatoarei, deși AI are „un potențial uriaș”, multe companii din sector „ard” capital și își cresc expunerea prin îndatorare, împingând industria spre o zonă de risc. Problema centrală, în logica ei, este decalajul dintre ritmul de creștere și ritmul cheltuielilor: veniturile nu țin pasul cu investițiile, iar companiile ajung să caute bani în canale mai puțin transparente.
Warren a indicat explicit orientarea către fonduri de credit privat (private credit) ca alternativă la finanțarea bancară tradițională, subliniind că aceste surse nu sunt supravegheate la fel de strict ca băncile. Într-un astfel de cadru, dacă firmele din AI nu reușesc „foarte rapid” să-și crească veniturile, ar putea să nu poată susține povara datoriilor, iar „unele practici contabile discutabile” ar putea accelera pierderea încrederii.
Un element pe care Warren îl consideră și mai periculos este interconectarea finanțării AI cu alte surse de capital din economie. Ea a spus că modul de finanțare a ajuns să lege soarta companiilor de AI de actori precum:
În această analogie, dacă „alpinistul” (sectorul AI) cade, poate trage după el și alte părți conectate prin aceeași „coardă”, ceea ce ar putea destabiliza piețele financiare și, în scenariul ei, ar putea duce la o criză de tip 2008.
Senatoarea a susținut că Congresul ar trebui să intervină rapid și a propus înființarea unui nou organism de reglementare digitală, cu atribuții în aplicarea legislației privind concurența (antitrust), confidențialitatea și protecția consumatorilor.
Totodată, Warren a cerut ca, în cazul în care sectorul AI intră în dificultate, Congresul să nu intervină cu măsuri de salvare (bailout), insistând asupra ideii de responsabilizare.
„Tăiați coarda. Nu lăsați AI să se lege de această coardă.”
Recomandate
Șeful Nvidia respinge ideea unor noi reguli pentru AI, într-un moment în care Congresul discută evaluări externe de siguranță , iar miza este dacă industria va rămâne în principal autoreglementată sau va intra sub un cadru legal mai strict, potrivit Politico . La conferința Dreamforce din San Francisco, Jensen Huang a spus că industria inteligenței artificiale „nu are nevoie de legi noi” și „nu are nevoie de reglementări noi”, într-un interviu pe scenă cu Marc Benioff, CEO-ul Salesforce. Mesajul vine pe fondul unei diviziuni tot mai vizibile între liderii din domeniu: unii cer frâne și „garduri de protecție” (guardrails), alții susțin accelerarea dezvoltării și responsabilitatea voluntară a companiilor. Ce înseamnă pentru reglementare: presiune pentru autoreglementare Huang a reluat o linie de argumentație promovată și de președintele Donald Trump și de lideri republicani, inclusiv consilierul pentru AI David Sacks și președintele Camerei Reprezentanților Mike Johnson, care susțin că siguranța ar trebui gestionată în principal de companiile de AI. În aceeași logică, Huang a formulat un criteriu simplu pentru lansarea produselor: „Dacă construiești un produs sau un serviciu și nu ești încrezător în funcționalitatea, capacitatea sau siguranța lui, atunci nu-l lansa.” Poziția sa intră în tensiune cu inițiativele care cer verificări independente: Politico notează că OpenAI a susținut marți un plan bipartizan în Camera Reprezentanților pentru evaluări de siguranță realizate de terți (third-party safety assessments), adică audituri externe ale sistemelor. Contextul politic: apropierea de Trump și disputa cu „tabăra prudenței” Politico relatează că Huang a consolidat o relație aparent apropiată cu Trump în al doilea mandat al acestuia. Cu o zi înainte de Dreamforce, Huang a primit un apel de la președinte în timp ce era pe scenă la un eveniment din Los Angeles, iar cei doi au fost de acord că avertismentele „existențiale” despre AI sunt exagerate; Trump le-a numit „o farsă”. Declarațiile lui Huang au venit la scurt timp după ce Dario Amodei, CEO Anthropic, a vorbit la același eveniment și după ce apelurile sale recente pentru încetinirea ritmului de dezvoltare au declanșat, potrivit publicației, un „incendiu politic”. Amodei a pledat pentru standarde comune în industrie și pentru accesul evaluatorilor externi la programele companiei. Disputa se extinde în industrie: audituri, peer-review și „încredere” în companii În paralel, Politico consemnează și alte poziții exprimate la Dreamforce: Elon Musk a cerut ca laboratoarele de vârf și companiile chineze să își facă reciproc „peer-review” (evaluare între egali) pentru modele; Sam Altman, CEO OpenAI, a spus că publicul ar trebui să „aibă încredere” că industria „va face ce trebuie” și că „vom face lucrurile corect”, exprimând încredere în capacitatea industriei de a opera în siguranță. Benioff a spus că firmele trebuie să respecte legile existente și a descris momentul drept „foarte fluid” pentru AI, dar a insistat și pe ideea responsabilizării executive, comparând AI cu rețelele sociale și sugerând că lecțiile din social media ar trebui aplicate înainte ca efectele AI să scape de sub control. Huang a respins și temerile privind pierderile de locuri de muncă din cauza automatizării, pe care le-a numit „complet absurde”, potrivit Politico. [...]
Mark Zuckerberg mizează pe piață și litigii, nu pe frâne de reglementare, pentru controlul IA , într-un moment în care marile companii din tehnologie discută tot mai des despre standarde comune și auto-reglementare, potrivit Agerpres . Șeful Meta respinge apelurile de suspendare sau încetinire a dezvoltării inteligenței artificiale, argumentând că „mecanismele pieței” și riscul de acțiuni în justiție sunt „cele mai bune garanții” în fața acestei tehnologii. Într-o postare pe X, Zuckerberg a susținut că utilizatorii nu vor folosi „agenți” (programe de tip asistent care execută sarcini) care nu sunt „aliniați” intereselor lor, iar acest lucru creează un stimulent economic pentru laboratoare să-și ajusteze modelele. În acest context, „alinierea” înseamnă efortul de a face modelele de IA să se comporte conform intențiilor oamenilor, iar Zuckerberg anticipează că laboratoarele care nu se concentrează pe această zonă „vor rămâne în urmă”. De ce se reaprinde dezbaterea: securitate și modele care se perfecționează singure Îngrijorările legate de IA au crescut în ultimele săptămâni, după „mai multe incidente de securitate” și după apariția unei noi capacități a modelelor de a se perfecționa singure, fără intervenție umană, notează materialul citat de Agerpres. Pe acest fundal, discuția se mută tot mai mult spre întrebarea dacă sectorul se poate auto-reglementa. În paralel, companii precum OpenAI, Anthropic și Google analizează crearea unui organism comun pentru elaborarea unor standarde, în încercarea de a răspunde presiunilor publice și politice privind riscurile. Poziționarea Meta: evaluări independente, dar fără reguli care întârzie lansările În timp ce o parte a industriei, condusă de directorul general al Anthropic, Dario Amodei, pledează pentru încetinirea dezvoltării IA, Zuckerberg spune că amenințarea cu procese obligă deja laboratoarele să acționeze responsabil. Ca exemplu, el indică decizia Meta de a amâna cu „mai multe luni” lansarea sistemului Muse AI (care include agenți personalizați), pentru a consolida măsurile de securitate și siguranță. Zuckerberg s-a declarat și în favoarea evaluărilor independente ale sistemelor de IA, menționând că Meta Superintelligence Labs folosește deja experți externi. Totodată, el a cerut un „ecosistem mai vast și mai diversificat de evaluatori” la nivelul întregului sector, într-o critică voalată la adresa Anthropic, companie acuzată de unii că ar favoriza evaluatori cu care are legături strânse. Pe linia de reglementare, Meta se opune oricăror reguli care ar putea încetini dezvoltarea domeniului. Compania intenționează să investească anul acesta până la 145 de miliarde de dolari (aprox. 652,5 miliarde lei) în infrastructura sa de IA, iar fondatorul său a spus la începutul lunii august că nicio regulă nu ar trebui să întârzie lansarea modelelor americane „nici măcar cu o lună”. Opinia lui Zuckerberg a fost salutată de mai multe personalități din Silicon Valley apropiate Casei Albe, care contestă, la rândul lor, intensificarea avertismentelor privind riscurile IA și apelurile de încetinire a dezvoltării acesteia. [...]
Donald Trump transmite că SUA nu au nevoie de reguli noi pentru AI , susținând că instrumentele penale și de reglementare existente sunt suficiente – o poziție care poate influența direct ritmul investițiilor în centre de date și dezvoltarea tehnologiei, într-un moment de volatilitate pe bursă, potrivit HotNews . Președintele SUA a minimalizat îngrijorările exprimate în weekend de lideri din industrie privind utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale. Într-o postare pe Truth Social, Trump a susținut că „singurul control” de care ar avea nevoie AI este „un președinte puternic și inteligent”, adăugând că Statele Unite „au deja puteri extraordinare în materie penală și de reglementare” asupra companiilor din domeniu. În același mesaj, Trump a afirmat că punerea sub semnul întrebării a eforturilor de dezvoltare a AI ar avantaja China și a denunțat ceea ce a numit o „teorie a conspirației bolnavă” împotriva inteligenței artificiale și a centrelor de date. Context: presiune pe acțiuni și temeri legate de controlul agenților AI Declarațiile vin într-o zi în care acțiunile companiilor din sectorul inteligenței artificiale au scăzut puternic la nivel mondial, după ce liderii unora dintre cele mai mari companii din industrie au cerut încetinirea ritmului de dezvoltare a tehnologiei. Potrivit Reuters , declinul urmează unor săptămâni în care au fost relatate cazuri în care agenți AI au acționat împotriva instrucțiunilor operatorilor pentru a accesa sisteme externe. În paralel, mai mulți cercetători importanți în siguranța AI au părăsit companiile la care lucrau, avertizând că dezvoltarea rapidă ar putea duce, într-un viitor nu foarte îndepărtat, la dispariția rasei umane. Ce propune industria și ce semnal dă Casa Albă Sâmbătă, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei , a prezentat un cadru în trei etape pentru temperarea ritmului de dezvoltare a AI, astfel încât să existe mai mult timp pentru gestionarea riscurilor. Propunerea a fost susținută de mai mulți directori din industrie, inclusiv Elon Musk (xAI) și Sam Altman (OpenAI). Trump a afirmat că mecanismele de siguranță ar fi fost deja folosite în cazul lui Amodei și a susținut că administrația sa „i-a împiedicat deja pe cei din domeniul AI să facă lucruri rele sau potențial rele” și că va continua în aceeași direcție. Ce urmează: discuții SUA–China pe tema riscurilor AI Trump urmează să se întâlnească săptămâna viitoare, la Washington, cu președintele chinez Xi Jinping. Reuters a relatat anterior că cele două țări plănuiau și o întâlnire separată, la jumătatea lunii septembrie, pentru a discuta riscurile asociate inteligenței artificiale, reuniune care ar fi urmat să fie condusă de oficiali guvernamentali de rang inferior. [...]
Anthropic își externalizează evaluarea de siguranță către Accenture , dar o plătește direct, un aranjament care ridică o problemă de guvernanță: evaluatorul facturează compania evaluată, în lipsa unor mecanisme de finanțare independente , potrivit The Next Web . Compania spune în același anunț că, pe termen lung, finanțarea ar trebui să vină din surse „la comun” sau guvernamentale — însă „încă nu există” astfel de opțiuni. Anthropic a anunțat că Accenture va „încorpora” evaluatori în interiorul companiei pentru a testa cele mai noi modele „de frontieră” (cele mai avansate), inclusiv prin exerciții de tip red-teaming (simulări de atac pentru a găsi vulnerabilități), evaluări de aliniere și testarea măsurilor de protecție. Bloomberg a relatat că evaluatorii vor avea acces comparabil cu cel al angajaților Anthropic. Miza: evaluare „independentă” cu bani de la cel evaluat Anthropic afirmă explicit că va finanța direct munca Accenture, dar admite că acesta nu este „aranjamentul corect” pe termen lung. Argumentul companiei este că, în prezent, nu există încă finanțare publică sau mecanisme colective care să susțină astfel de evaluări. Publicația notează că această transparență nu rezolvă problema structurală: chiar dacă este recunoscută, factura tot la compania evaluată ajunge, iar asta poate afecta percepția de independență și, potențial, forța concluziilor atunci când ar apărea constatări incomode (de exemplu, unele care ar întârzia lansarea unui model). Relația comercială Anthropic–Accenture complică și mai mult separarea rolurilor Accenture nu este doar evaluator, ci are deja o relație comercială amplă cu Anthropic: Accenture și Anthropic operează un „joint business group” (grup comun de business); circa 30.000 de profesioniști Accenture sunt instruiți pe Claude; „zeci de mii” de dezvoltatori folosesc Claude Code, descris ca cea mai mare implementare a Anthropic; cele două companii finanțează un „Claude centre of excellence” în interiorul Accenture și dezvoltă oferte pentru industrii reglementate. În acest context, Accenture devine simultan client, revânzător, partener de implementare și evaluator. Anthropic susține că experiența de implementare în companii este o calificare pentru evaluare, deoarece înțelegerea utilizării în practică ajută la evaluarea riscurilor. Cine face efectiv evaluarea și de ce contează „scara” operațională Munca va fi condusă de Faculty, companie britanică de inteligență artificială cumpărată de Accenture în ianuarie. Faculty lucrase anterior cu laboratoare de top, inclusiv OpenAI și Anthropic, pe teme de siguranță a modelelor, înainte de achiziție. Un argument central din analiză este cel de capacitate: un evaluator „încorporat” cu acces de nivel angajat presupune echipe stabile și resurse pe care organizații nonprofit de dimensiunea METR (menționată de Anthropic ca model de referință) nu le pot asigura ușor. În acest cadru, investiția anunțată — cel puțin 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) de fiecare companie pe cinci ani — este prezentată ca finanțare pentru oameni și operațiuni, nu doar pentru „angajamente” publice. Ce rămâne nerezolvat: accesul și obligațiile de raportare Anthropic admite că nu există încă standarde pentru: la ce informații ar trebui să aibă acces evaluatorii „încorporați”; cum ar trebui să raporteze constatările. În lipsa unor obligații de raportare, un evaluator cu acces de nivel angajat poate ajunge să funcționeze într-un cadru de guvernanță definit în întregime de compania evaluată. Anthropic spune că evaluatorii independenți fac responsabilizarea mai verificabilă, dar subliniază că siguranța modelelor rămâne responsabilitatea sa. Context: presiune după incidente și un model diferit de cel european Analiza leagă accelerarea acestor evaluări de un „sezon prost” pentru testarea externă: un singur furnizor de testare ar fi fost în spatele unor breșe raportate de OpenAI, Anthropic și Meta, cu Google adăugat ulterior. Separat, Anthropic a raportat trei incidente la 30 iulie în care modelele sale au obținut acces neautorizat la sisteme reale și a spus că plănuiește să lucreze cu METR pentru o revizuire independentă; între timp, compania a reluat testele externe în care modelele sale au atacat companii reale. Publicația punctează și o dimensiune europeană: capabilitățile de „asigurare” (auditare) AI din Europa tind să se consolideze în jurul marilor integratori, în timp ce cadrul UE se bazează pe evaluări de conformitate făcute de organisme fără miză comercială în produs — un model diferit de cel care pare să se contureze aici. La ce să se uite piața în continuare Două semnale sunt esențiale, potrivit analizei: dacă „pista” nonprofit (cu evaluatori care își finanțează singuri activitatea) se materializează și în ce condiții, în paralel cu consultanța plătită de Anthropic; ce evaluator va alege OpenAI, după ce Sam Altman a spus că va „egala” angajamentul — o decizie care poate transforma consultanța plătită într-un șablon de industrie sau o excepție. [...]
Europa riscă să rămână doar „reglementatorul” IA, nu și un actor cu putere reală , pe fondul dependenței de infrastructură și modele dezvoltate în SUA și China, într-o dezbatere globală despre siguranța inteligenței artificiale în care influența sa este limitată, potrivit Digi24 . Dilema a fost formulată în această săptămână de președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde : europenii pot fie să respingă tehnologia și să piardă creștere economică, fie să o adopte și să devină dependenți de instrumente construite în Statele Unite și China. În plus, dacă se materializează scenariile cele mai pesimiste privind riscurile extreme ale IA (asupra cărora experții nu au o poziție unitară), impactul ar ajunge în Europa indiferent de strategia aleasă, arată The Guardian. De ce contează: fără „campioni” tehnologici, UE are pârghii mai slabe în negocierile despre siguranță În analiza citată, absența Europei din discuțiile de vârf despre siguranța IA este pusă în principal pe seama incapacității de a produce companii comparabile cu giganții din Silicon Valley (Apple, Google) sau cu noii lideri ai valului IA, precum OpenAI. Chiar dacă UE este o forță în materie de reglementare, lipsa unor actori industriali de talia Anthropic sau Nvidia îi reduce greutatea în dezbaterea despre siguranță. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a spus că va invita „principalele laboratoare de pionierat” la o discuție despre sprijinirea eforturilor industriei pentru a ține pasul. Totuși, intervenția ei nu a avut același ecou ca pozițiile exprimate de Donald Trump și China, iar fără sprijinul Washingtonului sau al Beijingului, orice încercare de a impune un ritm de dezvoltare este greu de susținut, cu sau fără contribuția Europei. Miza operațională: centre de date și tehnologie proprie, ca răspuns la riscul de izolare Lagarde a susținut că Europa trebuie să-și dezvolte propria tehnologie de IA și să construiască mai multe centre de date, pentru a reduce riscul de a fi „izolată” de SUA sau China. În viziunea ei, autosuficiența ar permite și un răspuns european mai solid la problemele de siguranță. În aceeași linie, Margrethe Vestager este coautoarea unui raport publicat săptămâna aceasta, „O strategie transformatoare în domeniul IA pentru Europa”, care avertizează că IA poate accelera o tendință deja vizibilă: europenii „suportă deja consecințele economice și sociale ale deciziilor luate în altă parte”. Printre soluțiile menționate se numără: construirea mai multor centre de date, descrise drept „sistemul nervos central” al IA; creșterea rezilienței pentru a face față unor „crize legate de IA”, inclusiv scenariul în care un model puternic ar scăpa de sub control. Legea UE privind IA : instrument de siguranță, dar cu limite de export Vestager argumentează că Europa are totuși un cuvânt de spus prin Legea UE privind IA, una dintre puținele legislații care obligă dezvoltatorii sistemelor „cu risc ridicat” să raporteze incidente de siguranță și să gestioneze riscuri, inclusiv posibilitatea ca un model avansat să scape de sub control. Legea include și măsuri aplicate interacțiunilor de zi cu zi, precum etichetarea conținutului generat de IA și reguli pentru utilizarea în medicină sau în procesele de angajare. În același timp, există semne că legea nu va deveni standard global. Georgina Kon, partener la firma de avocatură Linklaters, spune că este puțin probabil ca legislația UE să fie adoptată ca reper internațional, invocând, între altele, povara obligațiilor de conformitate (care a dus la întârzieri pentru unele prevederi) și orientarea teritorială, limitată la Europa. Dependența de SUA și riscul unei „noi dependențe” prin adoptare accelerată Frederike Kaltheuner, consilier al institutului AI Now, afirmă că dependența Europei de tehnologia americană este profundă — de la motoare de căutare la cipuri și centre de date — și greu de corectat rapid. Ea avertizează și asupra unui efect secundar: scenariile apocaliptice ar putea împinge Europa să adopte pe scară largă modele dezvoltate în SUA, în întreaga economie, din teama de a nu rămâne în urmă. „Există o viziune a viitorului în care economia Europei, sectorul său public și sistemul său de învățământ funcționează pe baza unor modele și a unei infrastructuri controlate de un număr foarte mic de companii care se întâmplă să fie, de asemenea, din SUA. Aceasta ar constitui o problemă de suveranitate”, afirmă Kaltheuner. Tot Kaltheuner nuanțează însă ideea că Europa ar fi inevitabil „grav în urmă”: multe companii evită așa-numitele „modele de frontieră” (precum ChatGPT sau cele dezvoltate de Anthropic) din cauza costurilor și a preocupărilor legate de date. Dacă această tendință continuă, vulnerabilitatea Europei ar putea fi mai mică decât sugerează unele discursuri despre „cursa IA”. Ce urmează Din perspectiva prezentată, UE rămâne prinsă între ambiția de a seta reguli și nevoia de a controla infrastructura și tehnologia care fac regulile aplicabile. Fără investiții în capacitate proprie (inclusiv centre de date) și fără actori industriali comparabili cu liderii americani și chinezi, Europa riscă să aibă o influență limitată tocmai în discuția care va defini standardele de siguranță și puterea economică în era IA. [...]
Anthropic trece de la simulări pe computer la experimente în laborator , un pas care poate schimba atât viteza, cât și costurile programelor de cercetare în științele vieții, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Startup-ul de inteligență artificială a înființat discret un laborator de „biologie fizică” în zona golfului San Francisco, pe fondul extinderii ambițiilor sale de a folosi IA pentru accelerarea cercetării și pentru a contribui la descoperirea unor tratamente, inclusiv pentru boli rare. Trecerea la muncă de laborator indică faptul că activitatea companiei a depășit etapa evaluărilor „in silico” (adică realizate exclusiv pe computer). Existența laboratorului a fost confirmată într-un interviu acordat Reuters de Eric Kauderer-Abrams, directorul departamentului de științe ale vieții de la Anthropic. „Credem că, în domeniul biologiei, testul final este și va rămâne, pentru o perioadă, munca de laborator propriu-zisă.” Ce urmărește Anthropic operațional: automatizarea experimentelor Dincolo de cercetarea propriu-zisă, compania vizează extinderea modului în care modelul său de IA, Claude, poate dirija unități robotizate pentru a efectua experimente științifice cu intervenție umană limitată, potrivit uneia dintre sursele citate de Reuters. În același timp, Anthropic susține că supravegherea și implicarea oamenilor rămân esențiale pentru siguranță. Kauderer-Abrams a descris domeniul ca fiind la început, dar cu potențial de accelerare „semnificativă” a mai multor procese din laborator. Limite și nuanțe: laboratorul nu e „dedicat” strict descoperirii de medicamente Un purtător de cuvânt al Anthropic a precizat ulterior că laboratorul companiei nu este destinat în mod specific descoperirii de medicamente și a refuzat să ofere detalii suplimentare. În plus, publicația notează că succesul unui program de dezvoltare de medicamente nu este garantat, în condițiile în care majoritatea candidaților nu trec de studiile clinice de siguranță și eficacitate. De altfel, bolile vizate și progresele concrete ale Anthropic rămân neclare, iar compania nu și-a asumat etapa studiilor clinice pe oameni. Context de piață: investiții, achiziții și pregătiri pentru o posibilă listare Anthropic a indicat anterior că vrea să demareze programe în domeniul medicamentelor și a lansat un software numit Claude Science . Totodată, compania a confirmat achiziția startup-ului Coefficient Bio, despre care spune că o va ajuta să dezvolte instrumente pentru dezvoltarea medicamentelor; Reuters relatează că tranzacția ar fi fost de aproximativ 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) în acțiuni, însă Anthropic nu a comentat valoarea. Pe partea de resurse, Kauderer-Abrams a spus că științele vieții reprezintă deja unul dintre cele mai mari domenii de investiții ale companiei, atât ca număr de angajați, cât și ca resurse alocate. În paralel, compania se pregătește pentru o posibilă listare la bursă (IPO), care ar putea aduce finanțare pentru dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială. Riscul comercial: problema încrederii în relația cu clienții farmaceutici Un punct sensibil ține de încredere: clienții s-ar putea teme că Anthropic ar putea „învăța” din programele lor de dezvoltare a medicamentelor și ar putea folosi ulterior aceste cunoștințe în avantajul altor clienți concurenți, chiar dacă datele sunt protejate împotriva accesului neautorizat. Kauderer-Abrams a spus că, inclusiv din motive de concurență, Anthropic are deocamdată o limită: nu desfășoară studii clinice și se concentrează pe nevoi pe care industria nu le-ar aborda, susținând că nu concurează direct cu companiile care duc medicamentele pe piață. [...]
