Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Google le dă, în sfârșit, editorilor un buton de „nu” pentru rezumatele AI din căutare, o schimbare care poate influența direct traficul și veniturile din publicitate ale site-urilor care depind de Google Search, potrivit Android Headlines.
Miza este una operațională și economică: „AI Search Overviews” (rezumatele generate de inteligență artificială afișate deasupra rezultatelor) pot reduce nevoia utilizatorului de a mai da click pe site-ul sursă. Posibilitatea de a ieși din acest tip de afișare oferă editorilor o pârghie de control asupra modului în care conținutul lor este reutilizat în interfața de căutare.
Publicația notează că Google introduce o opțiune prin care website-urile pot alege să nu fie incluse în rezumatele AI din căutare și în „AI Mode” (un mod de căutare asistat de AI). Practic, editorii pot decide dacă acceptă ca paginile lor să fie folosite pentru astfel de sinteze afișate direct în Google.
Pentru companii, schimbarea contează în special în două zone:
Contextul, așa cum reiese din material, este presiunea tot mai mare din partea editorilor și a industriei de conținut, care cer de mai mult timp control asupra felului în care AI-ul platformelor mari „rezumă” și redistribuie informația.
Android Headlines tratează această mișcare ca pe un pas de echilibrare a relației dintre Google și publisheri: compania păstrează funcționalitățile AI în căutare, dar introduce un mecanism prin care site-urile pot refuza participarea.
Din informațiile disponibile în sursă, nu rezultă detalii complete despre implementare (de exemplu, cum se aplică tehnic opțiunea la nivel de site sau pagină și dacă există efecte secundare în clasarea rezultatelor). În lipsa acestor clarificări, rămâne de urmărit cât de ușor va fi de folosit opțiunea și câți editori vor alege să iasă din rezumatele AI, în funcție de impactul asupra traficului.
Recomandate

Ordinul executiv semnat de Trump cere acces timpuriu la modele AI avansate, dar pe bază voluntară , ceea ce poate crea un nou canal de cooperare (și presiune) între guvern și companiile care dezvoltă așa-numitele „modele de frontieră” – cele mai puternice sisteme de inteligență artificială, aflate în vârful capacităților actuale, potrivit Android Headlines . Miza principală este una de reglementare și control al riscurilor: administrația vrea să vadă mai devreme ce urmează să fie lansat, pentru a evalua implicațiile înainte ca tehnologia să ajungă pe scară largă la utilizatori și în economie. În același timp, caracterul „voluntar” al solicitării limitează forța imediată a măsurii și lasă companiilor spațiu de negociere. Ce cere, concret, ordinul Din informațiile prezentate de publicație, ordinul executiv solicită companiilor de inteligență artificială să ofere guvernului acces timpuriu la modelele avansate, înainte de lansare sau de disponibilizarea lor pe scară mai largă. Ținta sunt „frontier models”, adică generațiile de vârf care pot avea impact major prin capacități crescute și prin riscuri asociate (de la utilizări abuzive la efecte sistemice). De ce contează pentru companii și piață Pentru dezvoltatori, un astfel de mecanism poate însemna: costuri operaționale suplimentare (procese de evaluare, raportare, testare înainte de lansare); potențiale întârzieri sau condiționări informale ale lansărilor, dacă accesul timpuriu devine o așteptare standard; un precedent de „supraveghere” pre-lansare, chiar dacă nu este impus explicit prin obligații legale dure. Pentru piață, semnalul este că guvernul încearcă să mute discuția de la reacție după apariția problemelor la prevenție, prin implicare înainte ca modelele să fie puse în producție. Limite și întrebări deschise Caracterul voluntar ridică, însă, întrebări care nu sunt lămurite în materialul citat: ce stimulente sau consecințe ar exista pentru companiile care cooperează sau refuză, ce instituții ar gestiona accesul și în ce condiții ar fi protejate secretele comerciale și datele sensibile. În lipsa acestor detalii, impactul real va depinde de modul în care companiile răspund solicitării și de cum va fi aplicată în practică. [...]

Google ar fi început să plătească dezvoltatori din Play Store pentru acces la codul aplicațiilor , într-un program „confidențial” care ar alimenta antrenarea modelelor sale de inteligență artificială și, implicit, ar putea schimba regulile economice ale relației dintre platformă și ecosistemul de dezvoltatori, potrivit 9to5Google . Informația provine dintr-un material 404 Media , care susține că Google derulează un „confidential content offer pilot” prin care încearcă să cumpere cod de aplicații Android de la dezvoltatori prezenți în Google Play, cu scopul de a-și antrena modelele AI. În e-mailurile trimise către dezvoltatori, Google ar prezenta inițiativa ca pe o oportunitate de „a genera venituri suplimentare” din aplicațiile lor. Ce cumpără Google și cum își justifică programul Potrivit relatării, Google le-ar cere dezvoltatorilor „cod de calitate, din lumea reală”, inclusiv: codul aflat în producție, care „alimentează” aplicația curentă; arhive cu prototipuri și proiecte secundare care nu mai sunt folosite. În e-mail, compania ar spune că acest cod este utilizat „pentru a ajuta la îmbunătățirea instrumentelor și produselor Google pentru dezvoltatori”. Mesajul ar include un link către o pagină despre „parteneriate pentru a îmbunătăți produsele AI” (pagina Google: Google AI ), însă e-mailul „aparent nu menționează AI deloc”, notează sursa citată de publicație. De ce contează: codul aplicațiilor, un activ „privat” care devine monetizabil Miza operațională și economică este că Google ar trata explicit codul aplicațiilor ca pe un activ cu valoare separată de distribuția prin Play Store, oferind bani pentru acces la el. Spre deosebire de conținutul public de pe internet, folosit frecvent la antrenarea modelelor AI fără plăți directe către autori, codul aplicațiilor Android este, în mod obișnuit, privat și nu este publicat integral online. În acest context, plata pentru cod ar putea deveni un precedent important: dacă programul se extinde, dezvoltatorii ar putea avea o nouă sursă de venit, iar Google ar obține date de antrenare mai relevante pentru instrumente de programare și produse dedicate dezvoltării de aplicații. Ce știm și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate nu reiese: câți dezvoltatori au fost contactați sau au acceptat; ce sume sunt oferite; ce condiții de confidențialitate și ce drepturi de utilizare asupra codului ar primi Google. Programul este descris ca „pilot” și „confidențial”, ceea ce sugerează că amploarea și forma finală pot suferi modificări. Pentru moment, relatarea indică mai ales direcția: Google ar încerca să își îmbunătățească produsele pentru dezvoltatori folosind cod real, obținut prin acorduri plătite. [...]

Google își asumă să refacă 120% din apa folosită în centrele de date din SUA până în 2030 , pe fondul criticilor tot mai puternice legate de consumul de apă al infrastructurii pentru inteligență artificială, potrivit 9to5Google . Miza este operațională și de acceptanță locală: centrele de date pentru AI consumă apă în special pentru răcirea echipamentelor, iar compania spune că, deși impactul asupra consumului de apă din SUA este „mic”, vrea să „protejeze resursele locale de apă în toate aspectele operațiunilor” sale. Ce promite Google: cinci angajamente pentru centrele de date Într-o postare despre extinderea programelor de „ water stewardship ” (administrarea responsabilă a apei), Google enumeră cinci angajamente pentru centrele de date din SUA: refacerea (replenishment) unei cantități de apă mai mari decât cea consumată la amplasamentele sale; sprijinirea utilităților locale pentru modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată; folosirea soluțiilor de răcire cu aer în zonele în care bazinele hidrografice sunt considerate „la risc”; raportarea „transparentă” a consumului anual de apă; orientarea către surse alternative și apă recuperată (de exemplu, ape uzate tratate) pentru a reduce presiunea pe apa dulce. 120% până în 2030 și investiții în infrastructură Într-un document asociat, compania afirmă că va reface 120% din apa utilizată la centrele de date până în 2030. Google susține că în 2025 a refăcut peste 7 miliarde de galoane de apă (aprox. 26,5 miliarde litri) și că are în derulare 165 de proiecte de administrare a apei în 97 de bazine hidrografice; odată implementate complet, acestea ar urma să refacă anual peste 19 miliarde de galoane (aprox. 72 miliarde litri) până în 2030, „mai mult decât dublul” consumului din 2024. Separat, Google spune că a angajat până acum peste 500 milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru dezvoltarea infrastructurii de apă, apă uzată și reutilizare a apei, inclusiv proiecte de creștere a disponibilului local de apă și de detectare a pierderilor din rețele (conducte cu scurgeri). Cum se traduce în practică: răcire cu aer și reutilizarea apei Compania afirmă că evaluează bazinele hidrografice înainte de a construi noi centre de date și că ia în calcul răcirea cu apă doar dacă resursele locale sunt „sănătoase și reziliente”; dacă sursa este la risc, ar alege răcire cu aer sau apă reciclată. Un exemplu invocat este Douglas County, Georgia , unde Google spune că a făcut un parteneriat cu autoritatea locală de apă și canalizare pentru a reutiliza ape uzate tratate la răcirea campusului său de centre de date. Ce urmează Google mai anunță un angajament de 17 milioane de dolari (aprox. 78 milioane lei) pentru noi proiecte de administrare a apei în Georgia, Iowa, Michigan, Minnesota, Missouri, Nebraska și Texas, pe lângă proiectele deja existente. Rămâne de urmărit în ce măsură aceste măsuri vor reduce tensiunile cu comunitățile locale, pe măsură ce cererea de capacitate pentru AI împinge la extinderea accelerată a centrelor de date. [...]

Meta a introdus opțiuni de pauză și excepții la colectarea datelor de pe PC-urile angajaților pentru antrenarea IA , după reacții interne puternice, potrivit Reuters . Ajustările reduc presiunea operațională asupra personalului, dar nu elimină riscurile de conformitate, în special în Uniunea Europeană , unde practicile de colectare și utilizare a datelor sunt tot mai contestate. Compania își „dă înapoi” din planul de a colecta mișcările mouse-ului, apăsările de taste și alte acțiuni ale angajaților ca date de antrenare pentru modele de inteligență artificială, arată un memorandum intern. Documentul este semnat de Stephane Kasriel, vicepreședinte în unitatea Superintelligence Labs , care se ocupă de construirea modelelor IA. Ce se schimbă în practică pentru angajați Noile controale descrise în memo includ: posibilitatea de a pune pe pauză colectarea datelor pentru până la 30 de minute, de fiecare dată; opțiunea de a solicita scutiri (excepții) de la inițiativă; „optimizări” pentru reducerea impactului asupra bateriei, după plângeri că instrumentul consuma atât de multe date încât creștea semnificativ utilizarea internetului de acasă. În memo, Kasriel spune că echipa rămâne „încrezătoare” în protecțiile de confidențialitate introduse la lansare, dar recunoaște preocupările angajaților legate de date personale pe dispozitivele de lucru, autonomia asupra momentelor de captare și efectele asupra bateriei. Un purtător de cuvânt al Meta a refuzat să comenteze. De ce contează: impact operațional și risc de reglementare Meta anunțase luna trecută instalarea unui software de urmărire pe calculatoarele angajaților din SUA, pentru a captura mișcări, clicuri și apăsări de taste, în vederea antrenării modelelor sale de inteligență artificială. Inițiativa face parte dintr-un demers mai amplu de a construi „agenți” IA care să poată executa autonom sarcini de lucru. Lansarea a venit pe fondul unei restructurări ample și a declanșat o reacție internă dură, angajații comparând compania cu o „fabrică de extracție a datelor angajaților”. În același timp, demersul ar putea amplifica problemele de reglementare ale Meta în Uniunea Europeană, într-un context de dispute juridice intense privind modul în care companiile tehnologice colectează și folosesc datele. [...]

Google își extinde rapid baza de utilizatori AI, iar aplicația Gemini a depășit 900 de milioane de utilizatori activi lunar , în creștere de peste două ori față de anul trecut, potrivit iThome , care citează un material de prezentare pentru investitori publicat de Alphabet pe 3 iunie. Datele din prezentarea pentru investitori poziționează Gemini App drept „unul dintre produsele cu cea mai rapidă creștere” din portofoliul companiei. Pentru Google, amploarea utilizării contează nu doar ca indicator de adopție, ci și ca bază pentru monetizare și distribuție: compania spune că Gemini „susține” 13 produse proprii cu peste 1 miliard de utilizatori, inclusiv cinci servicii cu peste 3 miliarde de utilizatori — Google Search, Gmail, Android, Chrome și YouTube. AI integrat în Search: 2,5 miliarde de utilizatori lunar pentru „ AI Overviews ” În același set de informații, Google indică faptul că funcția „AI Overviews” (rezumate generate de inteligență artificială în rezultatele căutării) a ajuns la peste 2,5 miliarde de utilizatori activi lunar. Compania afirmă că acest lucru ar însemna că Google Search oferă AI „mai multor oameni la nivel global decât orice alt produs”, conform prezentării citate. Presiune pe costuri și ritm de lansare: reducere de peste 30% a costului răspunsurilor AI Pe partea operațională, Alphabet mai susține că, de la lansarea Gemini 3, progresele din zona de hardware și inginerie au redus cu peste 30% costul de bază al răspunsurilor AI. În paralel, compania ar urma să lanseze în această lună modelul Gemini 3.5 Pro, potrivit informațiilor din document. Contextual, Google a prezentat luna trecută, la conferința pentru dezvoltatori Google I/O 2026 , modelul Gemini 3.5 Flash, despre care compania spune că depășește Gemini 3.1 Pro în multe teste de tip benchmark (teste standardizate de performanță). [...]

Google extinde funcția „Organize My Files” din Drive, care folosește inteligența artificială pentru a sugera mutarea fișierelor în foldere, reducând timpul pierdut cu organizarea manuală , potrivit Android Authority . Disponibilitatea se lărgește după o testare limitată anul trecut, iar accesul este legat de conturile Workspace și de abonamentele la planurile de inteligență artificială ale companiei. Funcția apare în Google Drive ca opțiunea „Suggest File Moves” în „My Drive” și în folderele „părinte”. La apăsare, Drive propune mutarea unor fișiere fie în foldere existente, fie în foldere noi, create pentru a grupa documente împrăștiate în cont. Din perspectiva utilizării, procesul este gândit să fie cât mai „dintr-un click”: utilizatorul poate ajusta destinațiile sugerate, poate selecta sau deselecta fișiere și poate previzualiza conținutul (în tab nou sau din carduri afișate la trecerea cu cursorul). Dacă propunerile sunt corecte, butonul „Move files” finalizează mutările automat. Cine primește funcția și în ce condiții Conform informațiilor publicate de Google pe blogul de actualizări pentru Workspace, funcția este „disponibilă general” (GA) și se lansează mai larg pentru utilizatori eligibili, în engleză, la nivel global. În lista de eligibilitate intră: conturi Google Workspace; utilizatori abonați la planuri de AI, inclusiv Google AI Ultra și Pro; Google AI Pro for Education; AI Expanded Access. Context: Drive primește mai multe actualizări într-un interval scurt Publicația notează că această extindere vine după alte actualizări recente ale Drive, inclusiv un scanner de documente îmbunătățit. În ansamblu, direcția este una operațională: Google încearcă să reducă fricțiunea din activități de rutină (scanare, organizare), prin automatizări bazate pe AI. Pentru utilizatori și echipe, miza imediată este scurtarea timpului de administrare a fișierelor și o structură mai coerentă a documentelor din Drive, însă funcția rămâne condiționată de tipul de cont și de limbă (engleză) la momentul lansării descrise în sursă. [...]