„Un sfert dintre români folosesc zilnic inteligența artificială, însă peste 40% nu o utilizează deloc” potrivit INSCOP Research, în „Barometrul Informat.ro”, realizat în perioada 2-6 martie 2026, care evidențiază diferențe sociale și politice clare în adopția tehnologiei.

Sondajul, realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane, arată că 24,8% dintre români folosesc zilnic aplicații bazate pe inteligență artificială, 17% le utilizează de câteva ori pe săptămână, iar 15,7% lunar. În schimb, 41,6% declară că nu folosesc deloc astfel de tehnologii.

Diferențe clare inclusiv pe criterii politice

Datele relevă o polarizare nu doar socială, ci și politică:

• Nu folosesc deloc AI mai ales votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural
• Folosesc zilnic AI în special votanții USR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din București și urbanul mare
• Utilizare săptămânală – mai frecventă tot în rândul votanților USR și al angajaților din sectorul privat
• Utilizare lunară – mai ales în rândul tinerilor sub 30 de ani și al angajaților din sectorul public

Încrederea în AI rămâne redusă

Per ansamblu, încrederea în informațiile generate de AI este scăzută:

• 2,9% – foarte multă încredere
• 21,4% – destul de multă
• 44,1% – puțină
• 26,7% – deloc

Și aici apar diferențe politice: încrederea mai ridicată este asociată în special cu votanții PNL și USR, în timp ce neîncrederea este mai frecventă inclusiv în rândul votanților PNL și AUR, dar și al persoanelor mai în vârstă sau din mediul rural.

Temeri privind locurile de muncă

În ceea ce privește impactul asupra pieței muncii:

• 19,1% sunt foarte îngrijorați
• 14,6% destul de îngrijorați
• 49,4% puțin sau deloc îngrijorați

Îngrijorarea este mai prezentă în rândul votanților AUR, al persoanelor peste 60 de ani și al celor din mediul rural, în timp ce votanții PNL și USR, tinerii și utilizatorii activi de AI sunt cei mai puțin îngrijorați.

România, între adopție și scepticism

Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, descrie situația ca fiind una a „două lumi digitale distincte”: o minoritate urbană, educată și activă digital, și o majoritate care rămâne în afara utilizării AI. Relația generală cu această tehnologie este definită de „utilitate prudentă”, unde interesul crește, dar este însoțit de rezerve și neîncredere.

În concluzie, inteligența artificială câștigă teren în România, însă utilizarea și percepția asupra ei sunt puternic influențate nu doar de vârstă și educație, ci și de opțiunile politice ale respondenților.