Știri
Tag: utilizare inteligenta artificiala

România rămâne la coada Europei la utilizarea inteligenței artificiale, cu implicații directe pentru productivitate și competitivitate , în condițiile în care doar 18% dintre persoane spun că au folosit instrumente AI în ultimele trei luni, arată o analiză preluată de Economedia , pe baza datelor Eurostat și IAB UK, citate de Visual Capitalist . Diferențele între state sunt mari și conturează o separare între nordul continentului, unde folosirea AI a devenit uzuală, și sud-estul Europei, unde nivelurile rămân semnificativ mai scăzute. Nordul Europei trage media în sus În fruntea clasamentului este Norvegia, cu 56,3% dintre respondenți care declară că au folosit AI în ultimele trei luni. În grupul țărilor cu adopție ridicată apar și: Danemarca: 48,4% Elveția: 47% Estonia: 46,6% Malta: 46,5% Finlanda: 46,3% Irlanda: 44,9% Țările de Jos: 44,7% Sudul și estul Europei, mult sub lideri. România, ultima În Europa de Sud și Sud-Est, utilizarea raportată este considerabil mai redusă: Italia este la aproximativ 20%, Turcia la 19%, iar România rămâne ultima, cu 18%. În același timp, analiza indică diferențe mari chiar în interiorul aceleiași regiuni: Grecia și Cipru sunt la aproximativ 44%, iar Malta ajunge la 47%. Economiile mari nu domină adopția AI Datele arată că mărimea economiei nu se traduce automat într-o utilizare mai mare a inteligenței artificiale. Germania și Regatul Unit sunt la aproximativ o treime din populație, iar Franța și Spania se află în zona de mijloc, cu 30–40%. Tinerii accelerează utilizarea Analiza semnalează și o diferență generațională: în Marea Britanie, deși media generală este de 34%, în rândul tinerilor de 15–24 de ani aproximativ un sfert folosesc zilnic instrumente AI, ceea ce sugerează că avansul viitor al adopției poate veni din schimbarea generațiilor. (Analiza originală este publicată de Visual Capitalist: Visual Capitalist .) [...]

„Un sfert dintre români folosesc zilnic inteligența artificială, însă peste 40% nu o utilizează deloc” potrivit INSCOP Research , în „Barometrul Informat.ro”, realizat în perioada 2-6 martie 2026, care evidențiază diferențe sociale și politice clare în adopția tehnologiei. Sondajul, realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane, arată că 24,8% dintre români folosesc zilnic aplicații bazate pe inteligență artificială, 17% le utilizează de câteva ori pe săptămână, iar 15,7% lunar. În schimb, 41,6% declară că nu folosesc deloc astfel de tehnologii. Diferențe clare inclusiv pe criterii politice Datele relevă o polarizare nu doar socială, ci și politică: Nu folosesc deloc AI mai ales votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural Folosesc zilnic AI în special votanții USR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din București și urbanul mare Utilizare săptămânală – mai frecventă tot în rândul votanților USR și al angajaților din sectorul privat Utilizare lunară – mai ales în rândul tinerilor sub 30 de ani și al angajaților din sectorul public Încrederea în AI rămâne redusă Per ansamblu, încrederea în informațiile generate de AI este scăzută: 2,9% – foarte multă încredere 21,4% – destul de multă 44,1% – puțină 26,7% – deloc Și aici apar diferențe politice: încrederea mai ridicată este asociată în special cu votanții PNL și USR, în timp ce neîncrederea este mai frecventă inclusiv în rândul votanților PNL și AUR, dar și al persoanelor mai în vârstă sau din mediul rural. Temeri privind locurile de muncă În ceea ce privește impactul asupra pieței muncii: 19,1% sunt foarte îngrijorați 14,6% destul de îngrijorați 49,4% puțin sau deloc îngrijorați Îngrijorarea este mai prezentă în rândul votanților AUR, al persoanelor peste 60 de ani și al celor din mediul rural, în timp ce votanții PNL și USR, tinerii și utilizatorii activi de AI sunt cei mai puțin îngrijorați. România, între adopție și scepticism Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, descrie situația ca fiind una a „două lumi digitale distincte”: o minoritate urbană, educată și activă digital, și o majoritate care rămâne în afara utilizării AI. Relația generală cu această tehnologie este definită de „utilitate prudentă”, unde interesul crește, dar este însoțit de rezerve și neîncredere. În concluzie, inteligența artificială câștigă teren în România, însă utilizarea și percepția asupra ei sunt puternic influențate nu doar de vârstă și educație, ci și de opțiunile politice ale respondenților. [...]