Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Un robot umanoid chinezesc va fi vândut în Europa la circa 45.000 de dolari, potrivit Știrile PRO TV, iar dispozitivul promite nu doar performanțe tehnice, ci și capacitatea de a interacționa social cu oamenii. Mașinăria, dezvoltată de o companie din China, folosește inteligență artificială și este prezentată drept un pas înainte în integrarea roboților umanoizi în activități cotidiene și industriale.
Producătorii susțin că modelul este capabil să:
Astfel de abilități îl plasează într-o categorie tot mai competitivă, în care roboții umanoizi sunt testați atât pentru uz casnic, cât și pentru industrie, în contextul deficitului de forță de muncă și al automatizării accelerate.
Varianta intermediară a modelului va avea un preț de aproximativ 45.000 de dolari, echivalentul a peste 40.000 de euro la cursul actual. Intrarea pe piața europeană este anunțată „în curând”, fără o dată exactă, însă interesul pentru astfel de tehnologii este în creștere în 2026, pe fondul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale.
În ultimii ani, roboții umanoizi au devenit o prezență constantă la marile târguri de tehnologie, iar companiile mizează pe integrarea lor treptată în fabrici, spații comerciale și, eventual, în locuințe. Rămâne de văzut dacă prețul și utilitatea practică vor convinge piața europeană să adopte rapid acest nou val de automatizare.
Recomandate
OpenAI marchează 10 ani de existență, după ce a transformat radical industria tehnologică prin lansarea ChatGPT , însă întrebarea rămâne dacă organizația și-a îndeplinit promisiunea inițială de a dezvolta o inteligență artificială generală care să „beneficieze întreaga umanitate”. Fondată la finalul anului 2015 ca organizație non-profit, OpenAI a fost creată de un grup de lideri din tehnologie, printre care Sam Altman, Elon Musk, Ilya Sutskever, Greg Brockman, Wojciech Zaremba și John Schulman , beneficiind de finanțare importantă din partea lui Peter Thiel, Reid Hoffman și a unor companii precum Microsoft și Amazon Web Services. Obiectivul declarat al inițiativei a fost dezvoltarea unei inteligențe artificiale care să aducă beneficii întregii umanități. Momentul de cotitură: ChatGPT Lansarea ChatGPT, în noiembrie 2022, a reprezentat punctul de inflexiune. Instrumentul a popularizat inteligența artificială generativă la scară globală și a determinat o reașezare rapidă a strategiilor în marile companii tehnologice. Susținut financiar și strategic de Microsoft, OpenAI a devenit un actor central în integrarea modelelor AI în produse comerciale. Reacția competiției a fost rapidă. Google, de exemplu, a accelerat reorganizarea echipelor interne pentru a recupera decalajul în domeniul AI generative, într-un context în care ChatGPT a devenit cel mai popular chatbot de pe piață. De la non-profit la jucător global În doar un deceniu, OpenAI a trecut de la statutul de laborator de cercetare la o companie profund integrată în ecosistemul tehnologic global. Modelele sale stau la baza unor produse utilizate zilnic de milioane de oameni și companii. În ultimii ani, relația cu Microsoft a evoluat, iar apropierea de alte grupuri din industrie, precum Oracle, indică o tendință de diversificare și consolidare a independenței strategice. Promisiunea AGI, încă în lucru Obiectivul declarat – dezvoltarea unei inteligențe artificiale generale care să aducă beneficii întregii umanități – rămâne ambițios și încă nerealizat. Deși progresele tehnologice sunt evidente, dezbaterea privind impactul social, etic și economic al acestor sisteme este mai intensă ca oricând. La zece ani de la înființare, OpenAI nu mai este un experiment idealist, ci un actor dominant într-o industrie aflată în plină expansiune. Rămâne însă de văzut dacă evoluția sa va confirma promisiunea fondatoare sau va redefini sensul acesteia într-un peisaj tehnologic tot mai competitiv. [...]
Yuval Harari susține că din 2026 AI ar putea declanșa valuri de concedieri , potrivit Ziua News , care rezumă un interviu în care autorul descrie un scenariu de înlocuire treptată a oamenilor de către inteligența artificială. În centrul argumentului se află piața muncii: Harari afirmă că primele lovite ar fi ocupațiile bazate pe „cuvânt” (muncă preponderent pe text), unde AI ar fi deja net superioară oamenilor, iar efectele s-ar vedea rapid în sectoare cu volum mare de angajați. Conform relatării, Harari plasează începutul acestei tranziții în 2026, când „zeci de milioane” de persoane și-ar putea pierde locurile de muncă în profesii precum jurnalism, avocatură, call center, scris și scenaristică, dar și programare . Logica scenariului este una de substituție: pe măsură ce sistemele de AI preiau sarcini de redactare, analiză și generare de conținut, companiile ar avea stimulente economice să reducă personalul sau să restructureze rolurile. În etapa următoare, ar urma domeniile care lucrează cu imagini statice sau video, de la producție de conținut până la film, pe măsură ce instrumentele de generare și editare automatizată devin mai accesibile și mai integrate în fluxurile de lucru. Harari mai indică o extindere a impactului către munca fizică, pe măsură ce roboții „înzestrați cu inteligență artificială” ar înlocui activități considerate mai ușor de automatizat (curierat, ospitalitate, manipulare de pachete, operațiuni în construcții), iar ulterior chiar și operațiuni fizice complexe realizate de specialiști. În aceeași narațiune, Acesta leagă presiunea asupra locurilor de muncă de apariția „agenților AI” (programe care pot executa autonom sarcini în numele utilizatorului), de progrese în calculul cuantic și de alte schimbări tehnologice, sugerând că acestea ar accentua diferențele dintre cei care pot folosi noile instrumente și cei ale căror competențe devin mai ușor de înlocuit. În planul consecințelor, scenariul avansează și o transformare a organizării sociale și economice după 2030-2035, însă miza imediată rămâne dinamica ocupării: cine își păstrează relevanța profesională într-o economie în care tot mai multe sarcini cognitive și operaționale pot fi preluate de sisteme automatizate. [...]
Burger King introduce un asistent cu inteligență artificială care verifică dacă angajații spun „te rog” și „mulțumesc” clienților , potrivit The Verge . Sistemul, denumit „Patty”, va fi integrat direct în căștile folosite de angajați și face parte dintr-o platformă mai amplă numită BK Assistant . Compania anunță că noul chatbot, dezvoltat cu tehnologie OpenAI, va analiza conversațiile din restaurante, în special din zona drive-thru, pentru a evalua nivelul de „amabilitate”. Inteligența artificială a fost antrenată să recunoască expresii precum „bine ați venit la Burger King”, „te rog” și „mulțumesc”. Managerii vor putea solicita rapoarte privind performanța echipei la capitolul interacțiune cu clienții. Oficialii companiei susțin că instrumentul are rol de „coaching”, nu de sancționare, iar sistemul este în continuă ajustare pentru a interpreta inclusiv tonul conversațiilor. Ce mai face asistentul „Patty” Pe lângă monitorizarea limbajului, platforma BK Assistant: oferă instrucțiuni despre prepararea produselor; răspunde la întrebări despre rețete și cantități; furnizează indicații pentru curățarea echipamentelor; semnalează defecțiuni tehnice; actualizează automat meniurile digitale dacă un produs nu mai este în stoc. Fiind conectat la sistemul de vânzare din cloud, asistentul poate elimina un produs indisponibil din toate punctele de comandă în aproximativ 15 minute – de la kioscuri până la meniurile digitale din drive-thru. Deși alte lanțuri de restaurante au testat comenzi automate prin inteligență artificială, Burger King nu anunță, deocamdată, extinderea pe scară largă a comenzilor complet automatizate. Accentul este pus pe optimizarea operațiunilor interne și standardizarea interacțiunii cu clienții. [...]
Instrumentele de inteligență artificială din China sunt acuzate că facilitează deepfake-uri pornografice fără consimțământ , într-un fenomen descris drept „umilire publică digitală” la adresa femeilor, relatează South China Morning Post . Criticile vizează în special chatbotul Doubao, deținut de gigantul tehnologic ByteDance, care ar fi fost folosit pentru a genera imagini sexualizate false ale unor femei reale. Semnalul de alarmă a fost tras de Free Nora, un colectiv feminist independent din China, care susține că numeroși utilizatori exploatează capacitățile de generare vizuală ale inteligenței artificiale pentru a crea imagini pornografice fără acordul persoanelor vizate. Grupul descrie fenomenul ca pe o campanie amplă de „umilire publică digitală” desfășurată în mediul online, în care chipurile femeilor sunt preluate, modificate și transformate în conținut degradant. Doubao este, potrivit datelor publicate de compania QuestMobile, cel mai utilizat chatbot din China, cu aproximativ 155 de milioane de utilizatori activi săptămânal la finalul lunii decembrie 2025, comparativ cu 81,6 milioane pentru platforma DeepSeek. ByteDance nu a oferit un punct de vedere oficial, precizează publicația. Free Nora avertizează că, deși deepfake-urile reprezintă o problemă globală și mai multe state încearcă să reglementeze domeniul, cadrul normativ din China rămâne insuficient pentru a preveni abuzurile. Organizația susține că platformele de inteligență artificială au „sacrificat dreptul femeilor la siguranță” în favoarea dezvoltării accelerate a tehnologiei. Cazul readuce în discuție riscurile asociate democratizării instrumentelor de generare a imaginilor prin inteligență artificială și dificultatea autorităților de a ține pasul cu utilizările abuzive ale acestor tehnologii, într-un context în care reputația și viața privată pot fi afectate rapid și greu reversibil. [...]
IMM-urile din România sunt de până la trei ori mai puțin productive din cauza digitalizării reduse, iar doar 5% dintre companii folosesc soluții de inteligență artificială , potrivit unei analize prezentate în cadrul EnterTech 2026 . Specialiștii avertizează că, în lipsa automatizării proceselor de bază, multe firme riscă să intre într-un „mod de supraviețuire” în următorii 3–5 ani. Datele Eurostat citate în analiză arată că România se află mult sub media europeană în adoptarea AI, unde peste 30% dintre organizații au integrat deja astfel de soluții. Diferența față de state precum Danemarca, Finlanda sau Suedia indică un decalaj estimat la 5–10 ani în integrarea inteligenței artificiale în procesele de business. Organizatorii EnterTech 2026 – Supertree Workspaces & More și EMGC, partener oficial Microsoft – susțin că problema nu este lipsa tehnologiei, ci ritmul scăzut de implementare și menținerea unor practici operaționale învechite. În multe IMM-uri, raportarea se face manual în Excel, comenzile sunt gestionate prin email sau aplicații de mesagerie, iar datele sunt dispersate între departamente, fără o structură digitală coerentă. Ralph Boccalini , fondator EMGC și Microsoft 365 Copilot Architect, arată că blocajele sunt în principal organizaționale și pot fi rezolvate prin automatizarea proceselor de bază, consolidarea datelor și integrarea soluțiilor AI în fluxurile curente de lucru. Cum sunt afectate concret IMM-urile fără AI Potrivit specialiștilor, lipsa inteligenței artificiale și a automatizării generează pierderi directe și indirecte care afectează creșterea și profitabilitatea companiilor. Consecințele sunt vizibile la nivel operațional și financiar: costuri operaționale mai mari cu până la 30–40%, generate de procese manuale și erori administrative; productivitate de 2–3 ori mai scăzută, din cauza timpului pierdut în activități repetitive precum facturare, raportare sau suport clienți; venituri ratate, ca urmare a lipsei analizei datelor și a personalizării ofertelor; vânzări limitate, din cauza digitalizării superficiale și a proceselor comerciale neoptimizate; decizii mai lente și mai puțin precise, bazate pe intuiție și nu pe date consolidate; dificultăți în scalare, deoarece extinderea presupune angajări suplimentare și costuri administrative mai mari; competitivitate redusă față de firmele digitalizate din alte state UE; pierderea oportunităților de inovare și parteneriate într-un mediu economic tot mai tehnologizat. Gianina Crăciun, specialist în fiscalitate și consultant de business, explică faptul că impactul este deja vizibil în structura costurilor și în fluxul financiar al companiilor: „În IMM-urile care nu digitalizează, vedem frecvent costuri operaționale mai mari cu până la 30–40%, generate de procese manuale și erori administrative. Astăzi, AI are impact direct asupra cash-flow-ului și veniturilor, deoarece companiile care automatizează iau decizii mai rapide, reduc pierderile și își optimizează marjele. Observăm tot mai multe firme care fac optimizări fiscale, ajustează cheltuielile și se mută din sedii fixe în spații flexibile sau coworking pentru a-și controla costurile — ceea ce este recomandat. Totuși, pe lângă optimizare, companiile trebuie să investească și în acțiuni care susțin creșterea, iar digitalizarea este una dintre ele. Nu mai este un «nice to have», ci diferența dintre a rămâne în piață, a crește sau, în unele cazuri, a închide business-ul.” România și tranziția spre Industry 5.0 În timp ce la nivel european se discută despre tranziția către Industry 5.0 – un model în care tehnologia și factorul uman colaborează pentru eficiență și sustenabilitate – România se află încă în etapa de recuperare a întârzierilor din Industry 4.0. Fără digitalizare de bază, IMM-urile riscă un dublu decalaj: productivitate scăzută și dificultăți în atragerea forței de muncă specializate. Conferința EnterTech 2026, programată în 26–27 martie la București , va reuni experți în digitalizare, inteligență artificială și securitate cibernetică, inclusiv reprezentanți Microsoft și Microsoft MVP, pentru a oferi exemple concrete de implementare și soluții aplicabile pentru IMM-uri. Potrivit organizatorilor, digitalizarea nu presupune utilizarea a zeci de aplicații diferite, ci consolidarea datelor într-un ecosistem coerent și automatizarea proceselor esențiale. Implementarea unui pachet minim poate porni de la aproximativ 3.000 de euro, în funcție de specificul companiei și de numărul de utilizatori, accentul fiind pus pe configurarea mediului digital și pe integrarea soluțiilor existente. Mesajul transmis prin analiza EnterTech 2026 este unul pragmatic: fără o accelerare a digitalizării, IMM-urile nu doar că pierd ritmul creșterii, ci riscă să rămână în afara unui ecosistem economic european din ce în ce mai tehnologizat. [...]
Google testează integrarea modelului Nano Banana în Maps, cu stilizare AI pentru Street View , potrivit Mobilissimo , care a descoperit în cea mai recentă versiune Android a aplicației indicii clare despre o funcție aflată în dezvoltare. Codul aplicației face trimitere directă la modelul de inteligență artificială Nano Banana, iar zona vizată pare să fie modul Street View. Concret, utilizatorii ar putea avea posibilitatea să stilizeze imaginile din Street View cu ajutorul AI generativ. În aplicație au fost identificate mesaje precum „Same streets, new styles”, dar și opțiuni precum „Pick a style” și „Share”. Mecanismul ar urma să fie simplu: utilizatorul selectează un stil vizual; AI-ul generează o versiune reinterpretată a clădirilor sau străzilor; rezultatul poate fi distribuit ulterior. Nu este clar câte stiluri vor fi disponibile, însă este probabil ca Google să ofere presetări similare filtrelor artistice deja întâlnite în alte aplicații bazate pe inteligență artificială. Funcția pare orientată mai degrabă spre creativitate și distribuire în social media decât spre utilitatea clasică a aplicației, centrată pe navigație și informare. Pe lângă integrarea Nano Banana , în cod au fost observate și ajustări vizuale. Stratul „3D” ar putea fi redenumit în „Raised buildings”, pentru o descriere mai clară, iar meniul de selecție a tipului de hartă ar urma să primească un design cu colțuri rotunjite și o interfață ușor revizuită. Momentan, niciuna dintre aceste funcții nu este activă public, ceea ce sugerează că se află în fază de testare internă. Totuși, direcția este clară: Google continuă să extindă utilizarea modelului Nano Banana în propriul ecosistem, experimentând integrarea AI generativ inclusiv într-o aplicație consacrată precum Maps. [...]
