Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Ant Group își împinge tehnologia de „creier” pentru roboți în piață prin open-source, într-o mișcare care poate accelera standardizarea software-ului pentru roboți umanoizi și poate muta competiția de la hardware la platforme, potrivit The Next Web.
Robbyant, divizia de robotică a grupului chinez Ant (proprietarul Alipay), a publicat în regim open-source, pe parcursul a patru zile, mai multe componente-cheie pentru „embodied AI” (IA pentru roboți care percep și acționează în lumea fizică): de la modele de percepție și control până la un model de „world” care generează și menține un mediu 3D interactiv în timp real.
Miza economică și operațională este poziționarea ca furnizor de strat software pentru o industrie fragmentată. Publicația notează că în China există „mai mult de 100” producători de roboți umanoizi, iar mulți construiesc „corpul”, nu și „creierul”. În acest context, compania care impune modelul de bază (platforma de inteligență) poate deveni standardul pe care dezvoltă restul pieței.
Strategia open-source este prezentată ca o cale rapidă de a atrage dezvoltatori și de a seta standarde înaintea concurenței, într-un contrast cu Nvidia, unde platforma GR00T este descrisă ca fiind deschisă, dar legată de cipurile companiei. Articolul plasează mișcarea într-un tipar mai larg în China, unde jucători precum MiniMax și Alibaba „inundă” piața cu modele capabile, oferite gratuit.
Piesa centrală a fost LingBot-World 2.0, un model care generează o lume 3D interactivă în timp real, la 720p și 60 de cadre pe secundă, și care, potrivit companiei, poate menține calitatea vizuală timp de o oră fără „drift” (degradare treptată a coerenței), în timp ce sisteme rivale tind să se „prăbușească” după un timp.
Pe platforma Reactor, utilizatorul poate controla un personaj cu tastatura, iar scena se redă live; există și comenzi pentru schimbarea condițiilor (noapte, vreme) sau introducerea de obiecte. Sunt menționați doi „agenți” integrați: un „pilot”, care planifică și execută mișcările, și un „director”, care introduce evenimente noi pe parcurs. Modelul ar suporta și mai mulți utilizatori simultan într-un spațiu comun persistent.
În aceeași săptămână, Robbyant a mai făcut open-source:
Dacă modelele sunt adoptate pe scară largă, efectul poate fi dublu: reducerea costurilor de dezvoltare pentru producătorii care nu au capacități interne de IA și accelerarea convergenței către o platformă comună, ceea ce ar muta competiția către integrare, date și aplicații.
În același timp, articolul avertizează că o parte din performanțe sunt „auto-raportate” de companie, iar comparațiile pe benchmark-uri ar trebui tratate cu prudență până la validări independente.
Robbyant funcționează în interiorul Ant Group, compania din Hangzhou care operează Alipay și are rădăcini în ecosistemul Alibaba. Ant nu este „istoric” o companie de robotică, însă publicația menționează că a raportat cheltuieli record de cercetare de 5,17 miliarde dolari anul trecut (aprox. 23,8 miliarde lei).
Ținta declarată a Robbyant nu ar fi roboții industriali, ci roboți „companioni” și de îngrijire (asistență pentru vârstnici, ajutor medical, sarcini casnice) — scenarii în care percepția robustă și planificarea în medii dezordonate sunt critice. În această logică, setul de modele publicate în ultima săptămână este prezentat ca un pachet de componente necesare pentru astfel de produse.
Recomandate
Șeful Palo Alto Networks spune că prețurile pentru rularea AI trebuie să scadă cu până la 90% pentru ca tehnologia să fie adoptată pe scară largă în companii, pe fondul unei probleme tot mai vizibile: chiar dacă tarifele pe „token” (unitate de calcul/facturare în modelele de limbaj) se ieftinesc, facturile totale ale firmelor continuă să crească, potrivit The Next Web . Nikesh Arora a declarat pentru CNBC că scăderea costurilor ar trebui să fie de ordinul a 90% pentru ca utilizarea AI să devină „accesibilă” la nivel de masă în mediul enterprise. El a comentat și anunțul OpenAI privind o îmbunătățire de 54% a eficienței la consumul de tokeni pentru modelul GPT-5.6 în „agentic coding” (scriere de cod cu ajutorul agenților AI care execută pași multipli), pe care a numit-o „un început bun”, dar insuficient. De ce contează: ieftinirea pe unitate nu reduce automat factura Mesajul lui Arora pune accent pe un paradox al AI în companii: prețul per token poate scădea, dar costul total urcă deoarece utilizarea crește și mai repede, mai ales când sunt folosiți agenți AI care apelează repetat modelul pentru a duce la capăt o sarcină. The Next Web indică drept context un episod anterior în care „prețurile au scăzut cu 98% în timp ce facturile enterprise s-au triplat”, pe fondul aceluiași tip de consum „agentic” (detalii în analiza: The Next Web ). Publicația mai dă exemplul unui dezvoltator ale cărui agenți ar fi generat o factură de 1,3 milioane de dolari (aprox. 5,9 milioane lei) într-o lună ( The Next Web ). Reacția cumpărătorilor și presiunea pe furnizori Pe partea de cerere, unele companii au început să limiteze cât AI pot folosi angajații, pentru a ține sub control costurile ( The Next Web ). În acest context, Arora vorbește din postura unui client mare, iar semnalul către furnizori este că „AI peste tot” rămâne, economic, greu de susținut. Pe partea de ofertă, The Next Web notează că se conturează o competiție de preț: DeepSeek a făcut permanent un discount de 75% ( The Next Web ), iar rivalii încearcă să țină pasul. În paralel, apar inițiative care urmăresc „inferință” (rularea efectivă a modelelor) mai ieftină, pentru a obține mai mult output din aceeași capacitate de calcul ( The Next Web ). Rămâne însă deschis dacă scăderile de preț și câștigurile de eficiență vor ajunge la pragul de 90% invocat de Arora, mai ales dacă economiile sunt „înghițite” de creșterea accelerată a utilizării. În esență, șeful unui jucător major din securitate cibernetică transmite că, la nivel de bugete, AI este încă prea scump pentru implementarea extinsă pe care o vizează marile organizații. [...]
Meta ia în calcul să închirieze capacitate de calcul pentru AI, o mișcare care ar putea schimba rapid competiția pe piața de infrastructură — Mark Zuckerberg a confirmat public că grupul explorează un business de tip „AI cloud”, în care să vândă acces la putere de calcul, potrivit The Next Web . Confirmarea, atribuită de publicație unei relatări Bloomberg, pune numele CEO-ului pe un plan raportat anterior, descris ca „Meta Compute”, care ar urmări să închirieze „capacitatea AI” rămasă disponibilă. Rațiunea economică invocată este monetizarea cheltuielilor foarte mari ale Meta cu infrastructura AI în acest an — „well over $100bn”, conform articolului — prin transformarea unui centru major de cost într-o potențială sursă de venit. De ce contează: presiune directă pe neocloud-uri și o intrare nouă într-o piață dominată de hyperscaleri Dacă Meta ar intra efectiv pe această piață, ar ajunge să concureze cu furnizori consacrați precum AWS, Microsoft Azure și Google Cloud. În același timp, ar amenința așa-numitele „neocloud-uri” (furnizori specializați în închirierea de GPU-uri și infrastructură pentru AI), precum CoreWeave , Nebius și IREN, care — potrivit articolului — au scăzut cu două cifre după apariția inițială a informației. Un element care complică tabloul este relația comercială existentă: Meta este deja unul dintre cei mai mari clienți ai acestor jucători. The Next Web notează că Meta s-a angajat la „some $35bn” doar către CoreWeave, cumpărând capacitate pe care acum ar vrea să o revândă. Ce ar putea vinde Meta și unde ar avea avantaj Planul descris ar putea combina două componente: acces la modelele AI ale Meta, într-un format similar cu modul în care AWS oferă modele prin Bedrock; „compute” brut (putere de calcul), în stilul neocloud-urilor. Publicația menționează și posibilitatea ca Meta să fi luat în calcul găzduirea propriilor modele pe acest serviciu, inclusiv „Muse Spark” (cu „closed-weight”, adică fără a oferi public parametrii/modelul complet). Avantajul Meta ar veni din scară și din controlul asupra tehnologiei: compania și-a pus în producție propriile cipuri MTIA și a extins un acord cu Broadcom până în 2029, ceea ce îi consolidează controlul asupra „stack”-ului de calcul (lanțul complet de hardware și infrastructură). Riscul operațional: cloud-ul e un business de servicii, nu doar de hardware Chiar dacă Meta are infrastructură, vânzarea de cloud către clienți externi presupune o disciplină diferită: contracte, suport, garanții de disponibilitate și fiabilitate. Articolul subliniază că acest tip de activitate are, în general, marje mai mici decât motorul de profit al Meta — publicitatea — iar compania nu a mai operat până acum servicii cloud pentru terți, spre deosebire de Amazon, Microsoft și Google. În plus, neocloud-urile pe care Meta le-ar concura au deja ani de experiență în această „meserie”, ceea ce înseamnă că Meta ar porni mai aproape de zero la nivel comercial și operațional, chiar dacă are un avantaj tehnic. Ce urmează Deocamdată, declarația că „are sens” este departe de un produs lansat. Totuși, logica economică rămâne puternică: dacă Meta investește masiv în infrastructură AI, are un stimulent evident să reducă perioadele în care cipurile și centrele de date stau nefolosite, transformând capacitatea excedentară în venituri. [...]
Samsung pregătește un cip de accelerare AI pentru PC-uri, cu miză pe „edge AI” și eficiență energetică , potrivit GSMArena . Informația indică o posibilă extindere a companiei într-o zonă tot mai importantă pentru producătorii de hardware: rularea locală a sarcinilor de inteligență artificială (fără cloud), cu consum redus. Cipul ar avea numele de cod „Gaia” și ar fi realizat pe un proces de fabricație de 4 nm. Conform materialului, ar include o arhitectură NPU (unitate de procesare neuronală) optimizată pentru calcule AI mai eficiente pe PC-uri. Ce se știe despre „Gaia” și calendarul posibil Publicația notează că Samsung ar fi livrat deja prototipuri către câțiva „clienți majori” neprecizați și ar urmări să înceapă producția de masă anul viitor. Deocamdată nu sunt oferite detalii despre performanțe absolute, compatibilitate sau integrarea în platforme PC. Unde ar fi folosit: PC „edge AI” și „AI fizic” „Gaia” ar viza: PC Edge AI , adică procesarea AI pe dispozitiv (local), pentru latență mai mică și dependență redusă de conexiune; piața de „AI fizic” , inclusiv roboți, potrivit sursei. Cipul este descris ca având „performanță bună per watt” (raport performanță/consum), un criteriu esențial pentru adoptarea acceleratoarelor AI în sisteme compacte și în scenarii cu limitări de energie. Informația este prezentată ca un raport din Coreea și este preluată „via” o postare pe X a contului UniverseIce , fără alte confirmări publice; dacă planul se confirmă, ar urma să apară mai multe detalii în lunile următoare. [...]
OpenAI mizează pe scăderea costului total al utilizării IA la sarcini profesionale odată cu lansarea familiei GPT‑5.6 , care promite rezultate mai bune „pe dolar” prin consum mai mic de tokeni și timpi de execuție reduși, potrivit OpenAI . GPT‑5.6 intră în disponibilitate generală după o perioadă de „limited preview” și include trei niveluri: Sol (modelul „fanion”), Terra (echilibrat pentru lucru de zi cu zi) și Luna (cel mai eficient ca preț). Mesajul central al companiei este că performanța crește, în timp ce costul estimat și cantitatea de text generată (tokeni) scad, ceea ce poate reduce bugetele necesare pentru automatizare și asistență în activități precum programare, analiză, securitate cibernetică și cercetare. Ce se schimbă pentru companii: performanță mai mare la același buget OpenAI susține că GPT‑5.6 Sol „setează un nou standard” la capitolul inteligență și eficiență, obținând rezultate de vârf în mai multe domenii, dar cu „mai puțini tokeni” și „cost estimat mai mic”. În practică, asta ar însemna fie mai multă muncă realizată cu aceeași cheltuială, fie rezultate comparabile la cost total mai redus. În evaluarea Agents’ Last Exam (workflows profesionale de durată, în 55 de domenii), OpenAI afirmă că GPT‑5.6 Sol atinge 53,6 și depășește Claude Fable 5 (adaptive reasoning) cu 13,1 puncte. Tot acolo, compania spune că, la „medium reasoning”, modelul ar depăși Fable 5 cu 11,4 puncte la „aproximativ un sfert” din costul estimat. Pentru modelele mai mici, Terra și Luna ar depăși Fable 5 la „aproximativ o șaisprezecime” din cost, conform aceleiași surse. Pe Artificial Analysis Intelligence Index , OpenAI afirmă că GPT‑5.6 Sol cu „max reasoning” ajunge la mai puțin de un punct de Fable 5, dar finalizează sarcini cu 61% mai repede și la aproximativ jumătate din costul estimat. Surse secundare menționate în material: Agents’ Last Exam Artificial Analysis Intelligence Index „Ultra”: mai mulți agenți în paralel, contra tokeni mai mulți O noutate operațională importantă este setarea ultra , descrisă ca opțiunea cu cea mai mare capabilitate, care coordonează implicit patru „agenți” (instanțe care lucrează în paralel) pentru a termina mai repede sarcini complexe. OpenAI precizează că ultra face un schimb: consum mai mare de tokeni pentru rezultate mai puternice și timp mai mic până la obținerea rezultatului, în special pe sarcini solicitante. Compania indică și posibilitatea ca dezvoltatorii să construiască experiențe similare ultra prin „multi-agent beta” din Responses API (fără a detalia în material condițiile comerciale). Integrare mai eficientă cu instrumente: mai puține „tururi” model–aplicație Pentru dezvoltatori, OpenAI pune accent pe capacitatea GPT‑5.6 de a scrie și rula programe „ușoare” care coordonează instrumente, procesează rezultate intermediare și decid următoarea acțiune pe parcurs. Miza declarată: sarcini „tool-heavy” (dependente de instrumente) care avansează cu mai puțini tokeni, mai puține „round trips” (schimburi repetate între aplicație și model) și mai puțină ghidare. În acest context este menționat „Programmatic Tool Calling” din Responses API, care poate filtra volume mari de date intermediare și păstra doar ce contează: Programmatic Tool Calling Securitate: mai multe blocări pentru activitate potențial dăunătoare și acces „calibrat” OpenAI afirmă că GPT‑5.6 pornește cu „cele mai robuste măsuri de siguranță de până acum”, construite să reziste la abuzuri „determinate și adaptive” fără a limita pe scară largă utilizarea legitimă. Compania spune că, înainte de disponibilitatea generală, a rulat o perioadă extinsă de evaluare, combinând testare umană (red teaming) cu testare automată la scară mare și colaborare cu organizații de specialitate și parteneri. Un detaliu cu impact practic: OpenAI susține că măsurile de protecție pentru GPT‑5.6 Sol pe zona „cyber” blochează de circa zece ori mai multă activitate potențial dăunătoare decât la generațiile anterioare. Pentru a reduce fricțiunea în cazuri benigne, compania spune că oferă opțiunea de a reîncerca prompturile pe modele cu capabilitate mai mică în ChatGPT și Codex. În plus, pentru activități defensive, OpenAI indică programul „Trusted Access for Cyber” din inițiativa Daybreak, prin care „persoane și organizații calificate” pot accesa mai mult din capabilitățile defensive în medii autorizate: OpenAI Daybreak’s Trusted Access for Cyber Disponibilitate: lansare globală, cu extindere graduală în 24 de ore GPT‑5.6 este disponibil „începând de azi” în ChatGPT, Codex și OpenAI API, cu un rollout global care „continuă gradual” către disponibilitate completă în următoarele 24 de ore, potrivit OpenAI. În ChatGPT, utilizatorii Plus, Pro, Business și Enterprise au acces la GPT‑5.6 Sol prin setări de efort „medium și mai sus”, iar Pro și Enterprise pot selecta și GPT‑5.6 Sol Pro pentru sarcini complexe. Pentru ChatGPT Work și Codex, utilizatorii Free și Go primesc acces la GPT‑5.6 Terra, în timp ce planurile superioare pot alege între Sol, Terra și Luna și pot seta nivelul de efort (textul sursă este întrerupt la final, astfel că detaliile complete ale acestei secțiuni nu sunt integral vizibile în input). [...]
OpenAI își formalizează regulile pentru colaborarea cu guvernele în securitate națională , publicând un set de „ National Security Principles ” care stabilesc cum poate fi folosită tehnologia companiei în contexte sensibile și ce utilizări sunt excluse contractual, potrivit OpenAI . Miza este una de guvernanță: pe măsură ce guvernele încep să folosească sisteme de inteligență artificială de vârf în activități critice, compania încearcă să fixeze limite și mecanisme de responsabilizare înainte ca utilizarea să se extindă. Principiile sunt prezentate ca un cadru de transparență pentru parteneriate guvernamentale și utilizări în securitate națională, cu accent pe ideea că societățile democratice ar trebui să poată folosi AI pentru protecția populației, apărarea infrastructurii critice, livrarea de servicii publice și răspuns la amenințări emergente. OpenAI indică explicit domenii precum apărarea cibernetică și biosecuritatea, unde AI ar putea „avantaja” apărătorii, dar condiționează implementarea de „responsabilitate democratică”, judecată umană semnificativă și respectarea statului de drept. Extinderea parteneriatelor în cyber și biosecuritate Publicarea principiilor vine în contextul extinderii colaborărilor cu guvernul SUA și parteneri aliați „în zone defensive critice”, în special cyber și biosecuritate. Compania menționează că, în ultima lună, prin programul său de apărare cibernetică Daybreak (menționat în material), a stabilit parteneriate „Trusted Access for Cyber” cu: Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Franța, Germania, Polonia, Țările de Jos; instituții ale UE, inclusiv ENISA. OpenAI mai spune că are o colaborare „în creștere” cu guvernul Regatului Unit pe zona de cyber, testare și evaluare și că urmează o abordare similară în biosecuritate. Totodată, compania notează că luna trecută a anunțat extinderea accesului „trusted” la modelul GPT‑Rosalind pentru anumiți parteneri guvernamentali din SUA și aliați, în sprijinul misiunilor de sănătate publică și biodefensivă. Ce interdicții contractuale invocă OpenAI Un element operațional important este lista de restricții pe care OpenAI afirmă că le-a inclus într-un acord anunțat anterior și pe care le consideră aliniate cu principiile publicate acum. Compania enumeră trei interdicții: fără utilizare pentru supraveghere internă în masă; fără utilizare pentru a direcționa sisteme de arme autonome; fără utilizare pentru decizii automatizate cu miză ridicată. Materialul precizează că principiile se aplică parteneriatelor actuale și viitoare în securitate națională și aplicarea legii, inclusiv activității existente cu „Department of War” (formularea apare ca atare în textul sursă; OpenAI nu oferă detalii suplimentare în același material). Implicația de reglementare: decizia, împinsă spre procesul democratic OpenAI susține că întrebările „cele mai consecvente” despre AI în guvern, mai ales în securitate națională, ar trebui tranșate prin proces democratic, nu doar de companii. În acest sens, compania afirmă că sprijină inițiative legislative pentru stabilirea de garanții în jurul unor utilizări militare cu risc ridicat, indicând explicit supravegherea internă, armele autonome și alte utilizări cu risc mare care afectează securitatea națională a SUA. În lipsa unor detalii despre calendar sau conținut legislativ concret, mesajul central rămâne că OpenAI încearcă să își standardizeze public poziția și condițiile de utilizare în parteneriatele de securitate, pe fondul extinderii proiectelor defensive cu guverne și instituții aliate. [...]
Românii folosesc masiv AI, dar competențele rămân în urmă , ceea ce împinge presiunea spre companii și stat să recupereze prin formare și reguli de utilizare, arată un sondaj citat de Economedia . Datele indică o adopție accelerată „din mers”: tehnologia e deja folosită pe scară largă, inclusiv în muncă și educație, înaintea unor politici publice sau programe de instruire. Sondajul AtlasIntel pentru Edge Institute a fost realizat între 17 și 21 iunie 2026, pe un eșantion de 2.002 respondenți, reprezentativ național pentru populația adultă, în cadrul studiului „Digitalizarea serviciilor publice în România III”. Adopția a devenit normă, dar mai ales în viața personală Puțin peste 83% dintre români spun că folosesc instrumente de inteligență artificială în cel puțin un context, iar 16,9% declară că nu le folosesc deloc. Utilizarea este dominată de zona personală (77,9%), în timp ce folosirea la locul de muncă (15,4%) și în educație (9,3%) rămân mai jos, semn că instituțiile și organizațiile nu au ținut pasul cu ritmul de adopție al populației. Frecvența utilizării este ridicată: dintre cei care folosesc AI, 50,7% o folosesc de câteva ori pe săptămână și 26,2% zilnic, ceea ce duce la aproape 77% dintre utilizatori care interacționează cu aceste instrumente cel puțin săptămânal. Utilizare trans-generațională, însă decalaj mare de competențe Adopția este puternic concentrată în rândul tinerilor: 97% dintre cei de 18–29 de ani folosesc AI, ponderea scade la 68,5% în grupa 50–59 de ani și la 29,3% după 70 de ani. În funcție de educație, utilizarea urcă de la 80% în rândul celor fără studii superioare la 93,3% la absolvenții de studii superioare. În același timp, autoevaluarea competențelor indică o utilizare mai degrabă „intuitivă”: 48,1% se consideră la nivel de bază, 40,8% la nivel mediu și doar 11,1% utilizatori avansați. Implicația operațională este directă: dacă AI intră în fluxuri de lucru fără instruire, cresc riscurile de erori, utilizare neconformă și rezultate inegale între angajați. Beneficii și riscuri: eficiență, dar și temeri legate de joburi și date Principalul beneficiu asociat AI este economisirea timpului (65,4%). Pe partea de riscuri, 55,5% sunt de acord că AI va duce la dispariția unor locuri de muncă, iar 51,8% cred că tehnologia creează riscuri pentru datele personale și securitate. Interesant, teama de pierdere a locurilor de muncă este mai puternică la nivel societal decât personal: deși 55,5% cred că AI va elimina joburi, doar 21,9% se declară îngrijorați că propriul loc de muncă ar putea fi afectat în următorii cinci ani, iar 51,1% spun că sunt puțin sau deloc îngrijorați. Unde acceptă românii AI în stat: administrativ, nu în decizii sensibile Întrebați despre folosirea AI în instituțiile publice, respondenții separă sarcinile administrative de deciziile cu impact direct asupra vieții și drepturilor. Confortul este cel mai scăzut pentru diagnostic medical (69,7% inconfortabili, 15,5% confortabili) și rămâne redus pentru decizii privind beneficii sociale (57,4% inconfortabili, 26,6% confortabili). În schimb, pentru sarcini administrative, percepția este mai echilibrată sau favorabilă: la trierea cererilor și dosarelor, 38% sunt confortabili față de 36,1% inconfortabili, iar la evaluarea performanței funcționarilor 42,2% sunt confortabili față de 37,2% inconfortabili. Mesajul, în termeni de guvernanță, este că AI e acceptată când accelerează munca administrativă, dar e respinsă când ar înlocui judecata umană în decizii despre sănătate sau drepturi. [...]
