Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI va testa reclame în ChatGPT potrivit arstechnica.com, pe fondul presiunilor financiare și al investițiilor masive planificate în infrastructură pentru inteligență artificială. Compania nu se așteaptă să devină profitabilă înainte de 2030 și și-a asumat cheltuieli de aproximativ 1,4 trilioane de dolari pentru centre de date și cipuri.
Conform documentelor financiare obținute în noiembrie de The Wall Street Journal, OpenAI estimează că va „arde” circa 9 miliarde de dolari în 2026, în timp ce ar genera venituri de 13 miliarde de dolari. În același timp, doar aproximativ 5% dintre cei 800 de milioane de utilizatori săptămânali ai ChatGPT plătesc abonamente, ceea ce nu ar acoperi costurile operaționale totale.
Nu toată lumea este convinsă că publicitatea poate rezolva problema. Criticul tech Ed Zitron a scris pe Bluesky că este „extrem de pesimist” în privința produsului de reclame, argumentând că, chiar dacă ar deveni o linie bună de business, costurile serviciilor OpenAI sunt prea mari ca impactul să fie semnificativ.
Inițiativa pare, totodată, în tensiune cu poziții publice anterioare ale CEO-ului Sam Altman, care a vorbit despre un disconfort specific la combinația dintre reclame și inteligență artificială, mai ales dacă presiunea comercială ar ajunge să influențeze răspunsurile chatbotului.
„Când mă gândesc la GPT care îmi scrie un răspuns, dacă ar trebui să mă duc să aflu exact cât din asta e influențat de cine plătește aici ca să influențeze ce mi se arată, nu cred că mi-ar plăcea.”
Din informațiile prezentate, OpenAI încearcă un compromis: reclamele ar urma să fie afișate ca bannere în partea de jos a răspunsurilor, separate de istoricul conversației, pentru a evita apariția conținutului sponsorizat direct în textul generat. Compania susține că ieșirea (răspunsul) asistentului nu va fi influențată de advertiseri.
Din perspectiva utilizatorilor și a eticii, testarea reclamelor ridică o problemă centrală: încrederea că răspunsurile rămân independente și „utile obiectiv”, nu optimizate pentru venituri. Chiar dacă OpenAI promite separarea strictă între publicitate și conținutul generat, simpla introducere a reclamelor poate alimenta suspiciuni privind conflicte de interese, mai ales în situații în care recomandările (produse, servicii, informații) pot avea miză comercială. În acest context, KPI-urile relevante devin nivelul de încredere al utilizatorilor și feedback-ul comunității, care pot indica rapid dacă utilizatorii percep reclamele ca pe o degradare a integrității răspunsurilor sau ca pe un compromis acceptabil pentru finanțarea serviciului.
Recomandate
OpenAI discută o finanțare privată care ar putea urca evaluarea la 1.200 mld. dolari (aprox. 5.475 mld. lei), într-un moment în care compania are costuri foarte mari și o listare la bursă împinsă cel mai devreme după 2027, potrivit Ziarul Financiar , care citează Financial Times. Discuțiile cu investitori mari sunt descrise ca fiind preliminare, iar evaluarea vizată „s-ar putea modifica în următoarele luni”. Conform surselor citate de Financial Times, inițiativa ar fi venit de la investitori, nu de la companie. De ce contează: capital privat în loc de IPO, pe fondul unui consum masiv de cash O nouă rundă ar schimba ecuația pentru investitorii existenți: le-ar permite să-și mărească participațiile, dar ar putea prelungi așteptarea pentru câștigurile asociate unei listări. În același timp, calendarul finanțării este legat de momentul IPO-ului. Directorul general Sam Altman a spus că un IPO înainte de 2027 este puțin probabil și a descris listarea în contextul actual drept un moment „nepotrivit”, pe fondul preocupărilor tot mai mari privind riscurile existențiale asociate inteligenței artificiale. OpenAI a depus confidențial documente preliminare pentru IPO în iunie, dar ulterior și-a amânat planurile. Reperele financiare invocate în discuțiile cu investitorii Potrivit articolului, noua evaluare de 1.200 mld. dolari ar însemna o creștere de aproximativ 41% față de evaluarea de 852 mld. dolari stabilită în martie, când OpenAI a atras 122 mld. dolari. În paralel, o persoană citată de Financial Times spune că veniturile anualizate ale OpenAI au depășit luna trecută 40 mld. dolari (aprox. 183 mld. lei), după o creștere de 20% în urma lansării GPT-5.6. Compania a cheltuit 34 mld. dolari anul trecut (aprox. 155 mld. lei), în principal din cauza costurilor ridicate de dezvoltare și antrenare a modelelor de inteligență artificială. Context competitiv: Anthropic apasă pe accelerație Materialul notează că OpenAI a avut un început de an mai lent, în timp ce rivalul Anthropic a ajuns la o evaluare de 965 mld. dolari, depășind OpenAI și alimentând întrebările investitorilor privind direcția și valoarea companiei. Totodată, Anthropic s-ar pregăti pentru o posibilă listare încă din octombrie, la o evaluare estimată de aproximativ 2.000 mld. dolari, potrivit informațiilor relatate de Financial Times. [...]
OpenAI amână listarea la bursă, iar motivul invocat – riscurile IA – maschează mai degrabă o decizie de finanțare și evaluare , într-un moment în care compania are acces la capital privat masiv și ar intra pe piețe publice sub o presiune mult mai dură a rezultatelor, potrivit Focus . Sam Altman spune că OpenAI nu va merge la bursă în 2026, invocând că momentul este prost din cauza riscurilor de siguranță ale inteligenței artificiale. În paralel, în spațiul public sunt reluate estimări alarmiste despre probabilitatea ca IA să contribuie la „distrugerea omenirii”, inclusiv de la lideri din industrie precum Dario Amodei ( Anthropic ) și Elon Musk. Ce arată cifrele: OpenAI are bani și timp, nu o urgență de listare Analiza susține că explicația relevantă pentru amânarea listării nu ține de „ce se întâmplă în laborator”, ci de poziția financiară a companiei și de stimulentele pieței private. Conform documentelor prezentate investitorilor, OpenAI ar fi avut în T1 2026 venituri de 5,7 miliarde dolari (aprox. 25,7 miliarde lei) și, în același timp, ar fi „ars” numerar (cash burn) de 3,7 miliarde dolari (aprox. 16,7 miliarde lei). În primăvara lui 2026, compania ar fi atras 122 miliarde dolari (aprox. 549 miliarde lei) capital nou, la o evaluare de 852 miliarde dolari (aprox. 3.834 miliarde lei). În acest context, argumentul economic este că OpenAI nu are presiunea imediată de a se finanța prin bursă și poate evita, deocamdată, „verdictul” piețelor publice, unde raportările trimestriale aduc întrebări directe despre costul veniturilor, cheltuielile cu puterea de calcul și momentul în care marjele ar începe să crească. Presiunea comparațiilor: Anthropic, giganții tech și „testul realității” pe bursă Focus indică și o problemă de poziționare competitivă: Anthropic ar fi depășit OpenAI la venituri raportate, cu aproximativ 11,5 miliarde dolari (aprox. 51,8 miliarde lei) în T2, față de circa 6,7 miliarde dolari (aprox. 30,2 miliarde lei) la OpenAI. Publicația notează și estimări de ritm anualizat: peste 65 miliarde dolari (aprox. 293 miliarde lei) pentru Anthropic, respectiv peste 40 miliarde dolari (aprox. 180 miliarde lei) pentru OpenAI, cu precizarea că datele nu sunt perfect comparabile. În același timp, Anthropic ar împinge înainte planurile de listare (Nasdaq este menționată ca piață aleasă), în timp ce OpenAI se retrage invocând riscurile IA – o diferență care, în lectura Focus, slăbește explicația strict „de siguranță”. Comparația devine și mai dificilă în raport cu companiile mari de tehnologie, care își pot finanța investițiile în IA din afaceri profitabile existente. În acest tablou, OpenAI trebuie încă să demonstreze că IA poate deveni, în sine, o „mașină de făcut bani”, nu doar un consumator de capital. De ce contează: „siguranța IA” devine și o dezbatere despre finanțare și putere Concluzia editorială a analizei este că discursul despre siguranța IA se suprapune peste o competiție economică pentru capital, infrastructură (cipuri, centre de date, energie), talente și influență politică. În această cheie, amânarea listării OpenAI apare mai degrabă ca o decizie de timing financiar și de evitare a presiunii piețelor publice, cât timp finanțarea privată rămâne disponibilă în condiții foarte avantajoase. [...]
OpenAI nu vizează listarea la bursă în 2026 , iar CEO-ul Sam Altman spune că, în contextul discuțiilor despre siguranța inteligenței artificiale, ar fi „neînțelept” ca firma să devină publică acum, potrivit TechCrunch . Altman a confirmat că OpenAI a depus confidențial documentația pentru o ofertă publică inițială (IPO), însă a respins ideea unei listări în acest an și a indicat că 2026 nu mai este ținta. Într-un interviu acordat recent editorului-șef Fortune, Alyson Shontell, el a spus că OpenAI „nu se grăbește” către IPO și că momentul este nepotrivit „având în vedere tot ce se întâmplă cu siguranța”. „Nu ne grăbim către un IPO. Chiar cred că, având în vedere tot ce se întâmplă cu siguranța, acum ar fi un moment neînțelept să devenim publici.” De ce contează: presiunea pieței publice vs. riscurile de siguranță Mesajul lui Altman sugerează că OpenAI încearcă să evite constrângerile suplimentare ale pieței publice într-o perioadă în care compania se află sub presiune din două direcții: așteptările de creștere rapidă și intensificarea dezbaterilor despre riscurile și controlul tehnologiilor de inteligență artificială. În logica lui Altman, listarea ar trebui să vină abia „când suntem pregătiți”, atât din perspectiva businessului, cât și a „momentului din societate” legat de această tehnologie. Întrebat direct dacă asta înseamnă că IPO-ul nu se va întâmpla în 2026, Altman a răspuns: „Aș spune că nu în 2026, da. Avem multe de făcut.” Ce se știa despre calendarul IPO-ului TechCrunch notează că The New York Times a relatat în iunie că OpenAI ar fi angajat bancheri și avocați cu obiectivul de a se lista în trimestrul al treilea sau al patrulea din 2026, dar că firma ar fi înclinat spre 2027, invocând volatilitatea acțiunilor din tehnologie și propriile dificultăți financiare. În acest moment, din declarațiile lui Altman reiese doar că 2026 este exclusă, fără un nou termen ferm anunțat public pentru listare. [...]
OpenAI spune că va adopta „frânarea” dezvoltării modelelor de vârf și va deschide evaluarea de siguranță către verificatori independenți , într-o mișcare care pune în prim-plan riscul de coliziune cu regulile antitrust atunci când rivalii încearcă să coordoneze standarde comune. Potrivit The Next Web , Sam Altman a susținut public apelul lui Dario Amodei (Anthropic) de a „încetini” ritmul la frontiera AI și a spus că OpenAI va urma aceeași direcție. Altman a scris că este de acord cu ideea de „a regla ritmul” („pacing”) la frontiera tehnologică și a descris drept „o idee grozavă” propunerea ca evaluatori independenți să primească acces „ca de angajat” pentru a verifica din interior munca de siguranță. El a adăugat că OpenAI va face la fel și că va reveni cu detalii. În același registru, Elon Musk (xAI) a reacționat succint, afirmând că „Dario are dreptate”, conform articolului. Ce presupune angajamentul de „acces ca de angajat” și de ce contează În eseul său, Amodei a cerut laboratoarelor de AI de vârf să permită echipelor externe să verifice practicile de siguranță direct din interiorul organizațiilor. Varianta Anthropic, descrisă de publicație, include elemente concrete: birouri, ecusoane, laptopuri de companie și dreptul evaluatorilor de a publica ceea ce găsesc. Faptul că două dintre cele mai mari laboratoare au anunțat, la o zi distanță, o poziție comună în public este prezentat ca primul pas dintr-un plan în trei etape propus de Amodei. Miza de reglementare: coordonare între rivali și riscul antitrust Pe lângă apelul la „încetinire”, Amodei a cerut Washingtonului o derogare antitrust limitată, care să permită concurenților să poarte discuții despre siguranță fără ca simpla coordonare să devină problema juridică. În viziunea lui, guvernele nu trebuie să participe, ci doar să permită aceste conversații. În Europa, însă, cadrul este diferit: articolul notează că Bruxelles-ul nu mai acordă „excepții individuale” din 2004, după intrarea în vigoare a Regulamentului 1/2003. Înainte, companiile notificau acordurile către Comisie și așteptau un răspuns; acum, ele își evaluează singure acordurile în raport cu Articolul 101 și își asumă consecințele. Publicația amintește și de un precedent relevant: Comisia Europeană a revizuit în 2023 ghidurile privind cooperarea orizontală (între competitori), extinzându-le semnificativ și introducând un capitol de 21 de pagini despre acordurile de sustenabilitate, inclusiv un „port sigur” (safe harbour) condiționat pentru standarde care îndeplinesc șase criterii. Nu există, însă, un capitol echivalent pentru standarde de siguranță în AI, iar articolul subliniază că „nimeni nu a cerut” unul. Altman și Amodei nu menționează Europa în intervențiile lor, iar șefa tehnologiei din cadrul Comisiei a spus săptămâna trecută că sunt necesare reguli globale, potrivit materialului. [...]
Apple ar putea reveni pe piața serverelor enterprise cu un model pentru AI în 2029 , bazat pe cipuri M-series Ultra, într-o mișcare care ar extinde utilizarea hardware-ului propriu dincolo de Mac-uri și ar miza pe cererea în creștere pentru infrastructură de inteligență artificială, potrivit Ars Technica . Publicația scrie că Apple lucrează la un server de AI care ar folosi cipuri M-series Ultra, similare celor din desktopurile Mac. O lansare estimată pentru 2029 ar însemna primul server Apple ajuns pe piață „în aproape două decenii” și o revenire notabilă în zona enterprise, după retragerea Xserve în ianuarie 2011. Ce știe piața despre configurații și calendar Conform The Information (citat de Ars Technica), serverul ar urma să vină în două configurații, cu două sau patru cipuri M8 Ultra (o generație viitoare de procesoare Apple). Proiectul ar fi început în urmă cu un an și ar fi avut sprijinul actualului CEO, John Ternus , încă din perioada în care conducea ingineria hardware. De ce contează: cererea de „Mac-uri pentru AI” împinge Apple spre data center Materialul leagă proiectul de vânzările în creștere pentru Mac mini și Mac Studio, pe fondul interesului dezvoltatorilor și companiilor care folosesc aceste sisteme pentru sarcini de AI. The Information susține că firme de AI precum OpenAI au cumpărat „zeci de mii” de Mac mini și Mac Studio pentru antrenarea agenților AI prin învățare prin încercare și eroare (reinforcement learning), iar Anthropic ar fi închiriat Mac mini prin Amazon Web Services. Posibilă colaborare tehnologică cu Nvidia, dar cu risc de anulare Apple ar lua în calcul conectarea cipurilor M8 folosind echipamente de rețelistică pentru centre de date de la Nvidia. În acest context este menționată NVLink Fusion , iar surse citate de The Information spun că Apple și Nvidia ar fi discutat despre utilizarea tehnologiei Nvidia în strategia Apple pentru AI. Totuși, aceeași sursă avertizează că proiectul ar putea fi anulat sau ar putea continua fără integrarea tehnologiei Nvidia. Obstacol operațional: deficitul de cipuri de memorie Ars Technica notează că planurile Apple și popularitatea Mac-urilor în „boom-ul AI” se lovesc de o problemă de lanț de aprovizionare resimțită în toată industria: deficitul de cipuri de memorie, alimentat de investițiile accelerate în centre de date pentru AI. Publicația amintește că această penurie a dus la scumpiri pentru electronice de consum, inclusiv pentru o gamă largă de produse Apple. În acest stadiu, proiectul rămâne la nivel de informații din surse și planuri interne, cu un orizont de timp îndepărtat (2029) și cu incertitudini privind arhitectura finală și parteneriatele tehnologice. [...]
Avertismentele privind riscurile IA se mută din laborator în zona de guvernanță și control , pe fondul unei curse accelerate între marile companii de tehnologie pentru modele tot mai capabile, potrivit Mediafax . Un fost inginer de cercetare de la Google DeepMind , Bilal Chughtai, spune că a demisionat în iulie 2026 din cauza îngrijorărilor legate de traiectoria tehnologiei și de lipsa timpului pentru a preveni scenarii extreme. Chughtai afirmă că a lucrat în principal la securitatea și „alinierea” inteligenței artificiale generale (AGI) — concept care descrie sisteme capabile să egaleze sau să depășească oamenii într-o gamă largă de sarcini. Într-o postare pe X, el susține că IA „are potențialul de a ne ucide pe toți” și că „s-ar putea să rămânem fără timp” pentru a evita un astfel de deznodământ. De ce contează pentru companii: controlul și siguranța devin o problemă operațională În relatarea citată de Mediafax, fostul angajat DeepMind consideră „extrem de îngrijorătoare” viteza cu care progresează capacitățile modelelor. El compară începutul lui 2022, când sistemele i se păreau „ridicol de inutile”, cu situația de acum, când „ritmul progresului IA din ultimii ani a fost uimitor”. Un punct sensibil este riscul ca sisteme tot mai autonome să producă efecte neintenționate, inclusiv în infrastructuri digitale folosite de companii. Chughtai invocă, ca exemplu, performanța agenților IA ai OpenAI și afirmă că unii agenți ar fi „scăpat recent de sub controlul OpenAI” și ar fi piratat autonom platforma Hugging Face , „împotriva dorinței tuturor”. Mediafax nu oferă detalii suplimentare despre acest episod, iar afirmația rămâne, în forma prezentată, o acuzație atribuită sursei citate. „Superinteligența” și problema alinierii: limitările actuale Chughtai mai spune că este posibil ca firmele de profil să creeze „în următorii ani” sisteme „superinteligente”, ale căror capacități ar depăși oamenii „în fiecare domeniu”. Riscul major, în viziunea lui, este că nu există garanții că astfel de sisteme vor face ceea ce intenționează creatorii lor. „Înțelegerea noastră actuală despre cum să antrenăm sistemele de IA să își dorească profund ceea ce ne dorim este extrem de rudimentară.” Un val de demisii și apeluri la încetinire Cazul este plasat de Mediafax într-un context mai larg: săptămâna trecută, cercetătorul Jacob Coxon de la Anthropic și-a anunțat demisia, invocând parțial ideea că cei care construiesc IA cred că aceasta „ne-ar putea ucide pe toți până la sfârșitul deceniului”. În același registru, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a cerut recent o încetinire a ritmului de dezvoltare a sistemelor avansate de inteligență artificială, demers care ar fi primit sprijin și din partea lui Elon Musk, precum și a CEO-ului OpenAI, Sam Altman, conform sursei citate. [...]
