Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI va testa reclame în ChatGPT potrivit arstechnica.com, pe fondul presiunilor financiare și al investițiilor masive planificate în infrastructură pentru inteligență artificială. Compania nu se așteaptă să devină profitabilă înainte de 2030 și și-a asumat cheltuieli de aproximativ 1,4 trilioane de dolari pentru centre de date și cipuri.
Conform documentelor financiare obținute în noiembrie de The Wall Street Journal, OpenAI estimează că va „arde” circa 9 miliarde de dolari în 2026, în timp ce ar genera venituri de 13 miliarde de dolari. În același timp, doar aproximativ 5% dintre cei 800 de milioane de utilizatori săptămânali ai ChatGPT plătesc abonamente, ceea ce nu ar acoperi costurile operaționale totale.
Nu toată lumea este convinsă că publicitatea poate rezolva problema. Criticul tech Ed Zitron a scris pe Bluesky că este „extrem de pesimist” în privința produsului de reclame, argumentând că, chiar dacă ar deveni o linie bună de business, costurile serviciilor OpenAI sunt prea mari ca impactul să fie semnificativ.
Inițiativa pare, totodată, în tensiune cu poziții publice anterioare ale CEO-ului Sam Altman, care a vorbit despre un disconfort specific la combinația dintre reclame și inteligență artificială, mai ales dacă presiunea comercială ar ajunge să influențeze răspunsurile chatbotului.
„Când mă gândesc la GPT care îmi scrie un răspuns, dacă ar trebui să mă duc să aflu exact cât din asta e influențat de cine plătește aici ca să influențeze ce mi se arată, nu cred că mi-ar plăcea.”
Din informațiile prezentate, OpenAI încearcă un compromis: reclamele ar urma să fie afișate ca bannere în partea de jos a răspunsurilor, separate de istoricul conversației, pentru a evita apariția conținutului sponsorizat direct în textul generat. Compania susține că ieșirea (răspunsul) asistentului nu va fi influențată de advertiseri.
Din perspectiva utilizatorilor și a eticii, testarea reclamelor ridică o problemă centrală: încrederea că răspunsurile rămân independente și „utile obiectiv”, nu optimizate pentru venituri. Chiar dacă OpenAI promite separarea strictă între publicitate și conținutul generat, simpla introducere a reclamelor poate alimenta suspiciuni privind conflicte de interese, mai ales în situații în care recomandările (produse, servicii, informații) pot avea miză comercială. În acest context, KPI-urile relevante devin nivelul de încredere al utilizatorilor și feedback-ul comunității, care pot indica rapid dacă utilizatorii percep reclamele ca pe o degradare a integrității răspunsurilor sau ca pe un compromis acceptabil pentru finanțarea serviciului.
Recomandate
OpenAI își schimbă strategia și se concentrează pe programare și clienți business , potrivit The Wall Street Journal , într-o mișcare care marchează o retragere din proiectele secundare și o încercare de a valorifica mai eficient avantajul tehnologic. Decizia este analizată de CEO-ul Sam Altman și de Mark Chen , iar angajații urmează să primească detalii oficiale în perioada următoare, după ce planul a fost deja prezentat intern de Fidji Simo ca un efort de a fixa direcția companiei pe activitățile esențiale. Schimbarea nu vine din senin, ci continuă o serie de ajustări începute încă din 2025, când OpenAI a suspendat inițiative precum publicitatea, agenți pentru sănătate sau funcții de cumpărături, pentru a redirecționa resursele către îmbunătățirea ChatGPT. Noua etapă merge însă mai departe și stabilește două priorități clare: dezvoltarea instrumentelor de programare extinderea soluțiilor pentru companii Această repoziționare apare pe fondul unei competiții intense, în special cu Anthropic, ale cărei modele sunt percepute ca fiind mai performante în sarcini de codare. Deși OpenAI susține că produsul său Codex și-a triplat numărul de utilizatori săptămânali din ianuarie 2026, piața rămâne una disputată, iar integrarea în ecosisteme populare devine decisivă. În paralel, conducerea companiei consideră că principala problemă nu mai este capacitatea tehnologică, ci implementarea în mediul real. Directorul financiar Sarah Friar sublinia încă din ianuarie că obiectivul pentru 2026 este „adopția practică”, adică transformarea capabilităților AI în instrumente utilizate zilnic de companii și instituții. Câteva repere relevante pentru contextul actual: Indicator Valoare estimată Utilizatori săptămânali ChatGPT peste 900 milioane Venituri recurente anuale peste 20 miliarde dolari Evaluare companie (martie 2026) aproximativ 730 miliarde dolari În acest context, presiunea este dublă: competiția tehnologică și nevoia de a demonstra că investițiile masive pot genera venituri sustenabile, mai ales în perspectiva unei posibile listări la bursă spre finalul anului 2026. Practic, OpenAI încearcă să treacă de la statutul de lider în cercetare la cel de jucător dominant în aplicații comerciale. [...]
ChatGPT integrează peste 14 aplicații populare și face un pas important spre ideea de „super-aplicație” digitală , permițând utilizatorilor să comande mâncare, să rezerve curse sau să creeze playlisturi direct din conversație. Potrivit TechCrunch , OpenAI a extins sistemul de integrări cu servicii externe astfel încât mai multe acțiuni online să poată fi realizate prin simple comenzi în limbaj natural, fără a părăsi interfața chatbotului. Funcția a fost prezentată inițial la OpenAI DevDay din octombrie 2025 , când platforma avea doar șapte parteneri. În prezent, lista a depășit 14 aplicații , incluzând servicii populare precum Uber, DoorDash, Spotify, Canva, Expedia sau Target. Integrarea este disponibilă pentru utilizatorii autentificați din Statele Unite și Canada , inclusiv pentru cei care folosesc planul gratuit. Cum funcționează integrările Utilizatorii pot activa un serviciu direct din conversație, tastând numele aplicației în prompt. De exemplu, o comandă precum „Spotify, creează un playlist pentru o cină” permite chatbotului să genereze lista și să o salveze în contul utilizatorului. Aplicațiile pot fi conectate și din meniul Settings – Apps and Connectors , iar după conectare ChatGPT poate afișa elemente interactive direct în chat, precum: hărți pentru curse sau locații playlisturi muzicale interfețe de rezervare coșuri de cumpărături Prin conectarea conturilor, utilizatorii permit accesul la anumite date. De exemplu, integrarea cu Spotify oferă acces la playlisturi și istoricul de ascultare pentru personalizarea recomandărilor. Serviciile disponibile în prezent Printre aplicațiile care pot fi conectate în ChatGPT se numără: Booking.com Canva Coursera DoorDash Expedia Figma Quizlet Spotify Target Uber Uber Eats Wix Angi Zillow OpenAI a confirmat că OpenTable, PayPal și Walmart urmează să fie adăugate ulterior. O nouă strategie după GPT Store Această inițiativă marchează a doua încercare a OpenAI de a construi un ecosistem de aplicații în jurul ChatGPT , după lansarea GPT Store în 2024, care nu a reușit să genereze interes major. Noua strategie se bazează pe parteneriate directe cu branduri mari și pe o infrastructură tehnică numită Apps SDK , construită pe standardul Model Context Protocol pentru conectarea modelelor AI cu servicii externe. Opinie: ChatGPT se apropie de modelul „super-app” Extinderea integrărilor sugerează că OpenAI încearcă să transforme ChatGPT într-un hub digital central , similar aplicațiilor „super-app” din Asia, unde mai multe servicii sunt accesate dintr-un singur loc. Dacă această strategie va avea succes, utilizatorii ar putea începe să își planifice călătorii, să facă cumpărături sau să consume conținut fără să mai deschidă alte aplicații, iar ChatGPT ar deveni interfața principală dintre utilizator și internet. În același timp, modelul ridică întrebări legate de concurență între servicii similare și de modul în care platforma va decide ce aplicații sau rezultate sunt afișate utilizatorilor. [...]
Sam Altman spune că inteligența artificială ar putea fi vândută „la contor”, precum electricitatea , sugerând un model economic în care utilizatorii plătesc strict pentru cantitatea de „inteligență” consumată. Declarația, făcută la un eveniment major al industriei financiare din SUA, a devenit rapid virală și a relansat dezbaterea despre modul în care va fi controlat și tarifat accesul la tehnologiile AI. Potrivit NDTV Profit , directorul OpenAI a vorbit despre această viziune pe 11 martie 2026, la Infrastructure Summit organizat de BlackRock în Washington. Într-o discuție cu Bayo Ogunlesi, președintele Global Infrastructure Partners, Altman a explicat că inteligența artificială ar putea deveni o infrastructură digitală de bază, accesată la cerere, similar cu apa sau electricitatea. Modelul de funcționare este deja vizibil în industria AI. Companiile care dezvoltă modele mari de limbaj taxează utilizarea în funcție de „tokenuri”, unități care reprezintă textul sau datele procesate de sistem. Acest mecanism permite gestionarea eficientă a resurselor de calcul, mai ales în perioadele de cerere intensă pentru servicii bazate pe inteligență artificială. Altman a subliniat că obiectivul companiei este extinderea masivă a accesului la aceste tehnologii. „Vrem să inundăm lumea cu inteligență. Vrem ca oamenii să o folosească pentru orice”, a spus el, indicând că inteligența artificială ar putea deveni un element central al economiei digitale, de la productivitate personală până la procese industriale complexe. Declarațiile vin într-un context de investiții uriașe în infrastructura AI. Potrivit unei analize publicate de Fortune , companiile din domeniu investesc zeci de miliarde de dolari în centre de date și capacitate de calcul pentru a susține dezvoltarea modelelor avansate. În paralel, OpenAI a atras recent finanțări masive pentru extinderea infrastructurii, inclusiv cu sprijinul unor investitori majori din sectorul tehnologic. Reacțiile din mediul online au fost însă împărțite. Unii utilizatori au comparat ideea cu scenarii distopice din cultura pop, sugerând că „inteligența ca utilitate” ar putea transforma gândirea asistată de AI într-un serviciu plătit permanent. Alții au remarcat că analogia cu electricitatea ar putea implica, pe termen lung, și reglementări stricte din partea statului dacă inteligența artificială devine infrastructură critică. Conceptul nu este nou în discursul lui Altman. În 2025, el declara într-un eveniment economic că industria se apropie de momentul în care va putea oferi „inteligență prea ieftină pentru a fi contorizată”, susținând că prețul procesării AI a scăzut de peste zece ori pe an în ultimii ani, după cum relata Inkl . Totuși, în 2026 discuția capătă o dimensiune diferită, pe fondul costurilor uriașe ale infrastructurii, al consumului de energie și al întrebărilor tot mai frecvente despre cine va controla accesul la această tehnologie. [...]
OpenAI ar urma să integreze generatorul video Sora direct în ChatGPT , extinzând astfel funcțiile platformei cu posibilitatea de a crea videoclipuri cu inteligență artificială, potrivit unui raport citat de Reuters . Informația provine din surse familiarizate cu planurile companiei și indică faptul că instrumentul ar putea fi lansat în curând în interiorul ChatGPT . În prezent, Sora funcționează ca aplicație separată, lansată în 2025, care permite utilizatorilor să genereze videoclipuri AI pornind de la descrieri text. Ce este Sora Sora este un model de inteligență artificială specializat în generarea de videoclipuri pe baza comenzilor text , parte a strategiei OpenAI de dezvoltare a sistemelor multimodale. Prin acest sistem, utilizatorii pot: crea clipuri video generate de AI din descrieri scrise; edita sau genera scene complexe; distribui videoclipurile pe platforme online. Aplicația a fost lansată inițial ca serviciu independent, unde utilizatorii pot crea și publica videoclipuri într-un flux similar rețelelor sociale. Integrarea în ChatGPT Potrivit raportului, OpenAI intenționează să păstreze aplicația Sora separată , însă în același timp să introducă funcția de generare video și în ChatGPT. O astfel de integrare ar transforma ChatGPT într-o platformă mai completă pentru creație digitală, unde utilizatorii ar putea genera: text; imagini; videoclipuri AI. Această mișcare ar intensifica competiția în domeniul AI generativ, unde companii precum Meta și Google dezvoltă propriile tehnologii de creare automată de conținut video. Video generativ – noua frontieră a inteligenței artificiale După succesul modelelor de generare de text și imagini, tehnologia de text-to-video este considerată următorul pas major în evoluția inteligenței artificiale. Specialiștii estimează că astfel de instrumente ar putea avea un impact semnificativ asupra: industriei media; producției video și publicității; conținutului pentru social media. OpenAI nu a confirmat oficial planurile până în acest moment, iar informațiile din raport nu au fost verificate independent. [...]
Armata SUA testează utilizarea chatboților de inteligență artificială pentru planuri de război , potrivit unei analize publicate de WIRED , care descrie demonstrații realizate de compania americană Palantir pentru Pentagon. În cadrul acestor prezentări, sisteme de inteligență artificială precum Claude sau ChatGPT sunt integrate într-o platformă capabilă să analizeze rapid cantități mari de informații militare și să sugereze scenarii de acțiune pentru comandamentele armatei. Tehnologia ar funcționa ca un instrument de asistență strategică , capabil să combine date provenite din surse diverse: rapoarte de informații, imagini satelitare, poziții ale trupelor sau informații despre logistică. Pe baza acestor date, chatbotul poate genera rapid opțiuni tactice sau planuri de operațiuni pe care analiștii militari le pot evalua ulterior. În demonstrațiile prezentate, platforma dezvoltată de Palantir permite operatorilor să pună întrebări în limbaj natural, iar sistemul răspunde prin: analizarea situației militare; identificarea riscurilor și oportunităților; sugerarea unor pași operaționali sau scenarii posibile. Scopul declarat al acestor sisteme nu este înlocuirea deciziei umane, ci accelerarea procesului de analiză și planificare într-un mediu în care informațiile se schimbă rapid. În paralel însă, utilizarea inteligenței artificiale în domeniul militar a generat controverse. Compania Anthropic , dezvoltatoarea modelului Claude , a refuzat recent să ofere guvernului american acces nelimitat la sistemele sale, argumentând că acestea nu ar trebui folosite pentru supraveghere în masă sau pentru arme complet autonome. Ca reacție, Pentagonul a catalogat produsele companiei drept un posibil „risc pentru lanțul de aprovizionare”, decizie contestată în instanță de Anthropic. Disputa evidențiază tensiunea tot mai mare dintre industria tehnologică și sectorul militar, într-un moment în care inteligența artificială devine un instrument strategic în analiza datelor, planificarea operațiunilor și dezvoltarea tehnologiilor de apărare. [...]
Giganți din industria tehnologică, printre care AMD, Microsoft, NVIDIA și OpenAI, au anunțat formarea unui consorțiu pentru dezvoltarea unui standard deschis de interconectare optică destinat infrastructurilor AI. Inițiativa poartă numele Optical Compute Interconnect Multi-Source Agreement ( OCI MSA ) și vizează modul în care vor fi conectate sistemele de calcul din centrele de date care rulează modele de inteligență artificială de mari dimensiuni. Consorțiul reunește șase membri fondatori: AMD, Broadcom, Meta, Microsoft, NVIDIA și OpenAI . Scopul principal este definirea unei specificații tehnice comune care să permită echipamentelor produse de companii diferite să funcționeze împreună în infrastructurile AI de tip hyperscale. De ce apare această inițiativă Creșterea rapidă a dimensiunii clusterelor AI pune presiune pe tehnologiile de interconectare utilizate în prezent în centrele de date. Conexiunile tradiționale pe cupru devin limitate în ceea ce privește lățimea de bandă, consumul energetic și distanța la care pot transmite date. Prin urmare, consorțiul propune trecerea către interconectări optice , care folosesc fibre și semnale optice pentru a transmite date între procesoare, acceleratoare AI și echipamente de rețea. Obiectivele consorțiului Potrivit anunțului, OCI MSA urmărește trei direcții principale: definirea unei specificații deschise și interoperabile pentru interconectările utilizate în clustere AI de mari dimensiuni; sprijinirea tranziției industriei de la conexiuni pe cupru la interconectări optice cu consum redus de energie ; dezvoltarea unui ecosistem multi-vendor , care să reducă dependența de soluții proprietare și să permită interoperabilitatea echipamentelor produse de companii diferite. Ce prevede prima specificație tehnică Prima specificație publicată de consorțiu descrie o interfață optică de aproximativ 200 Gbps , destinată conexiunilor din interiorul centrelor de date. Sistemul utilizează tehnici precum multiplexarea pe lungimi de undă și transmisia bidirecțională pe aceeași fibră, pentru a crește densitatea conexiunilor și eficiența energetică. Documentul tehnic stabilește și parametri pentru sincronizare, corecția erorilor și funcționarea transceiverelor optice pe distanțe tipice din centrele de date, de până la aproximativ 500 de metri de fibră optică . Context Standardele de interconectare sunt considerate critice pentru infrastructura AI deoarece performanța modelelor depinde nu doar de puterea GPU-urilor sau a acceleratoarelor, ci și de viteza cu care acestea pot comunica între ele. Prin crearea unui standard deschis, companiile implicate încearcă să faciliteze dezvoltarea infrastructurilor AI de mari dimensiuni și să accelereze adoptarea tehnologiilor optice în centrele de date. [...]
