Știri
Tag: incredere utilizatori

Peste jumătate dintre europeni folosesc deja agenți de inteligență artificială la cumpărături , iar retailerii trebuie să trateze aceste instrumente ca pe un nou „actor” în parcursul clientului, potrivit RetailDetail . Agenții de inteligență artificială (programe care pot acționa semi-autonom în numele utilizatorului) încep să influențeze direct modul în care consumatorii caută produse, compară alternative și ajung la decizia de cumpărare. Consecința operațională pentru retaileri, branduri și platforme este că nu mai interacționează doar cu oamenii, ci și cu „intermediari” digitali care pot filtra, recomanda și prioritiza opțiuni. Ce se schimbă în „ customer journey ” Conform unui raport Deloitte citat de publicație („The Human and the Agent—The State of Agentic Commerce in Europe”), agenții AI: ajută la căutarea produselor; compară alternative; pregătesc decizia de cumpărare. RetailDetail notează că această dinamică „transformă întregul parcurs al clientului”, conturând o realitate în care agenții AI devin jucători-cheie alături de consumatori. Principala barieră: încrederea, nu tehnologia Publicația subliniază că obstacolul major pentru o adopție mai largă nu este tehnologia în sine, ci încrederea utilizatorilor. Pentru retail, asta mută accentul de la simpla implementare de funcții noi către modul în care sunt explicate, controlate și validate recomandările și acțiunile făcute de astfel de agenți în numele clientului. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre metodologie sau eșantionul raportului Deloitte, astfel că amploarea exactă pe țări sau segmente de consumatori nu poate fi evaluată din informațiile disponibile în sursa citată. [...]

OpenAI va testa reclame în ChatGPT potrivit arstechnica.com , pe fondul presiunilor financiare și al investițiilor masive planificate în infrastructură pentru inteligență artificială. Compania nu se așteaptă să devină profitabilă înainte de 2030 și și-a asumat cheltuieli de aproximativ 1,4 trilioane de dolari pentru centre de date și cipuri. Conform documentelor financiare obținute în noiembrie de The Wall Street Journal , OpenAI estimează că va „arde” circa 9 miliarde de dolari în 2026, în timp ce ar genera venituri de 13 miliarde de dolari. În același timp, doar aproximativ 5% dintre cei 800 de milioane de utilizatori săptămânali ai ChatGPT plătesc abonamente, ceea ce nu ar acoperi costurile operaționale totale. Nu toată lumea este convinsă că publicitatea poate rezolva problema. Criticul tech Ed Zitron a scris pe Bluesky că este „extrem de pesimist” în privința produsului de reclame, argumentând că, chiar dacă ar deveni o linie bună de business, costurile serviciilor OpenAI sunt prea mari ca impactul să fie semnificativ. Inițiativa pare, totodată, în tensiune cu poziții publice anterioare ale CEO-ului Sam Altman, care a vorbit despre un disconfort specific la combinația dintre reclame și inteligență artificială, mai ales dacă presiunea comercială ar ajunge să influențeze răspunsurile chatbotului. „Când mă gândesc la GPT care îmi scrie un răspuns, dacă ar trebui să mă duc să aflu exact cât din asta e influențat de cine plătește aici ca să influențeze ce mi se arată, nu cred că mi-ar plăcea.” Din informațiile prezentate, OpenAI încearcă un compromis: reclamele ar urma să fie afișate ca bannere în partea de jos a răspunsurilor, separate de istoricul conversației, pentru a evita apariția conținutului sponsorizat direct în textul generat. Compania susține că ieșirea (răspunsul) asistentului nu va fi influențată de advertiseri. Elementele-cheie ale abordării descrise includ: reclamele nu ar urma să influențeze răspunsurile conversaționale ale ChatGPT; conversațiile nu ar urma să fie partajate cu advertiserii; nu ar urma să fie afișate reclame pe subiecte sensibile (precum sănătatea mintală și politica) utilizatorilor pe care OpenAI îi consideră sub 18 ani. Din perspectiva utilizatorilor și a eticii, testarea reclamelor ridică o problemă centrală: încrederea că răspunsurile rămân independente și „utile obiectiv”, nu optimizate pentru venituri. Chiar dacă OpenAI promite separarea strictă între publicitate și conținutul generat, simpla introducere a reclamelor poate alimenta suspiciuni privind conflicte de interese, mai ales în situații în care recomandările (produse, servicii, informații) pot avea miză comercială. În acest context, KPI-urile relevante devin nivelul de încredere al utilizatorilor și feedback-ul comunității, care pot indica rapid dacă utilizatorii percep reclamele ca pe o degradare a integrității răspunsurilor sau ca pe un compromis acceptabil pentru finanțarea serviciului. [...]