Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI renunță la platforma video Sora, iar Disney abandonează investiția de 1 miliard de dolari potrivit Variety, într-o mișcare care schimbă brusc direcția uneia dintre cele mai ambițioase inițiative din zona inteligenței artificiale generative. Decizia vine fără explicații oficiale din partea companiei conduse de Sam Altman, dar are efecte imediate: parteneriatul strategic cu Disney este încheiat, iar planurile gigantului media de a investi masiv în OpenAI sunt abandonate.
Platforma Sora, lansată inițial la finalul lui 2024 și actualizată în 2025, permitea generarea de videoclipuri realiste pe baza comenzilor text. Tehnologia a atras rapid atenția industriei de divertisment, dar și critici legate de drepturile de autor și utilizarea conținutului protejat.
Disney semnase un acord pe trei ani cu OpenAI, care prevedea integrarea a peste 200 de personaje din universurile sale – inclusiv Marvel, Pixar și Star Wars – în videoclipuri generate de utilizatori.
Planurile includeau:
După anunțul retragerii Sora, compania a confirmat că renunță la investiție, dar va continua să exploreze alte tehnologii AI.
Decizia apare într-un climat tot mai tensionat între studiourile de la Hollywood și companiile AI. Mai multe inițiative similare au fost contestate în instanță sau prin notificări legale, pe fondul acuzațiilor de încălcare a drepturilor de autor.
Printre cazurile recente:
În paralel, organizații din industria creativă, inclusiv grupuri japoneze precum CODA, au cerut limitarea utilizării conținutului protejat în antrenarea modelelor AI.
OpenAI a transmis că va reveni cu detalii privind calendarul închiderii aplicației și API-ului Sora, precum și despre modalitățile prin care utilizatorii își pot salva proiectele. În lipsa unor explicații oficiale, decizia sugerează o repoziționare strategică a companiei în domeniul inteligenței artificiale.
Pentru industrie, însă, mesajul este clar: dezvoltarea AI video rămâne promițătoare, dar confruntarea cu regulile drepturilor de autor devine inevitabilă.
Recomandate
Mira Murati , fost CTO al OpenAI , a declarat sub jurământ că Sam Altman a mințit-o despre procedurile interne de siguranță , într-o mărturie prezentată în procesul „Musk v. Altman”, potrivit The Verge . Afirmația ridică miza de reglementare și de guvernanță corporativă în jurul OpenAI, într-un moment în care controalele de siguranță pentru modelele de inteligență artificială sunt tot mai des invocate ca argument pentru intervenție publică și reguli mai stricte. Într-o depoziție video difuzată în instanță, Murati a spus că Altman i-ar fi transmis în mod fals că departamentul juridic al OpenAI a decis că un nou model de inteligență artificială nu trebuie să treacă prin comitetul intern de siguranță pentru lansare (deployment safety board). Întrebată direct dacă Altman spunea adevărul, Murati a răspuns: „Nu”. Ce spune mărturia despre controlul intern al riscurilor Murati a descris episodul ca pe un exemplu al felului în care, în perioada în care a lucrat la OpenAI, Altman i-ar fi îngreunat activitatea. Critica ei ar fi „complet legată de management”, susținând că avea „o muncă incredibil de grea” într-o organizație complexă și că îi cerea lui Altman „să conducă, să conducă cu claritate” și să nu-i submineze capacitatea de a-și face treaba. În cazul concret al unui model din familia GPT, Murati a spus că, după discuția cu Altman, a verificat situația cu Jason Kwon (venit la OpenAI în 2021 ca director juridic și ajuns între timp director de strategie). Potrivit mărturiei, a constatat o „nepotrivire” între ce îi spusese Kwon și ce îi spusese Altman și, „pentru siguranță”, s-a asigurat că modelul a trecut totuși prin comitetul de siguranță. Context: acuzații mai vechi privind conduita lui Altman Materialul notează că nu este prima dată când Altman este acuzat că ar fi mințit. Cofondatorul Ilya Sutskever ar fi afirmat, într-un memoriu de 52 de pagini către board-ul OpenAI (citit într-o depoziție), că Altman „manifestă un tipar constant de minciună, subminare a executivilor și punerea executivilor unii împotriva altora”. De ce contează pentru piață și pentru reglementare Dincolo de disputa personală, mărturia lovește în credibilitatea mecanismelor interne prin care o companie de vârf din AI susține că își gestionează riscurile înainte de lansarea unor modele noi. Dacă deciziile privind trecerea prin filtrele de siguranță pot fi ocolite sau prezentate eronat în interior, presiunea pentru supraveghere externă și reguli mai stricte poate crește, inclusiv prin cerințe de audit și trasabilitate a deciziilor de lansare. Procesul „Musk v. Altman” este în desfășurare, iar informațiile provin din depoziții prezentate în instanță; articolul nu oferă, în acest fragment, poziția lui Altman sau a OpenAI la aceste afirmații. [...]
YouTube testează o căutare cu AI care schimbă modul în care utilizatorii găsesc conținut , trecând de la o listă de rezultate la răspunsuri structurate și conversații interactive, potrivit Antena 3 . Noua funcție, descrisă ca un instrument de căutare bazat pe inteligență artificială, este gândită să ofere utilizatorilor răspunsuri „mai clare și ghidate”, inclusiv pentru întrebări mai complexe, cum ar fi planificarea unei excursii. Antena 3 notează că informația este preluată de la TechCrunch. Ce aduce „ Ask YouTube ” în căutare Funcția, numită „Ask YouTube”, permite utilizatorilor să formuleze întrebări, iar sistemul răspunde într-un format interactiv, cu pași și recomandări. În locul afișării clasice a unei liste de videoclipuri, rezultatele combină: text explicativ; clipuri video scurte și lungi, integrate în răspuns. Un element central este continuitatea: utilizatorii pot reveni cu întrebări suplimentare, iar sistemul păstrează formatul interactiv și poate sugera locuri sau opțiuni relevante, conform aceleiași surse. Cine are acces și ce urmează Deocamdată, funcția este disponibilă doar pentru abonații YouTube Premium din Statele Unite, cu vârsta de peste 18 ani, care aleg să participe la test. Google lucrează la extinderea accesului și pentru restul utilizatorilor, însă articolul nu precizează un calendar sau piețe vizate pentru lansarea mai largă. De ce contează schimbarea Inițiativa este prezentată ca parte din strategia mai amplă de integrare a inteligenței artificiale în experiența de căutare, cu accent pe răspunsuri mai complexe, interactive și adaptate nevoilor utilizatorilor. În practică, miza este o schimbare operațională în felul în care oamenii navighează pe YouTube: mai puțin „căutare și filtrare” și mai mult „întrebare și ghidare” direct în interfață. [...]
Modele AI testate în SUA au reușit să se autoreplice și să continue atacuri cibernetice fără ajutor uman , ceea ce poate complica semnificativ apărarea operațională a companiilor în fața incidentelor de securitate, potrivit Antena 3 . Într-un experiment, sistemele au pătruns în calculatoare, s-au copiat și au folosit copiile pentru a continua atacurile asupra altor sisteme. În afara unui mediu de laborator, o astfel de capacitate ar face atacurile mai greu de oprit, deoarece oprirea unui singur computer infectat nu ar fi suficientă dacă AI-ul a creat deja copii funcționale în alte locuri, au explicat cercetătorii. Cum a fost făcut testul și ce modele au fost implicate Studiul a fost realizat de Palisade Research (SUA) și a testat modele precum GPT-5, 5.1 și 5.4 (OpenAI), Claude Opus 4, 4.5 și 4.6 (Anthropic) și Qwen (Alibaba), pe sisteme în care au fost introduse intenționat vulnerabilități de securitate care permiteau acces extern. Modelele au fost conectate la un software personalizat numit „agent harness”, care le permitea să execute comenzi și să interacționeze cu alte computere, în loc să folosească aplicații publice de tip chatbot. Experimentul a rulat în două variante: pentru modelele Alibaba, cerința a fost să se copieze singure; pentru GPT și Claude, cerința a fost să pătrundă în sisteme și să instaleze Qwen, deoarece fișierele GPT și Claude nu sunt disponibile public pentru transfer. În fiecare test, AI-ul trebuia să identifice o vulnerabilitate, să o exploateze, să obțină date de autentificare, să transfere fișiere pentru rulare și să pornească o copie funcțională pe o altă mașină. Odată pornită, copia putea fi folosită pentru a ataca un alt computer fără ajutor uman, continuând „lanțul”. Rezultatele: rate de succes și un lanț încheiat în 2 ore și 41 de minute Potrivit cercetării, modelele au avut rate de succes diferite: Qwen3.5-122B-A10B (Alibaba) a reușit să își creeze copii funcționale în 19% din încercări; Qwen3.6-27B (Alibaba) a ajuns la 33%, rulând pe un singur procesor grafic de înaltă performanță; Claude Opus 4.6 (Anthropic) a reușit în 81% dintre teste; GPT-5.4 (OpenAI) a ajuns la 33% (în scenariul în care era folosit pentru a instala fișierele modelului Qwen). Un exemplu detaliat din test: Qwen3.6-27B s-a răspândit pe patru computere din Canada, Statele Unite, Finlanda și India după un singur prompt, finalizând lanțul fără ajutor uman în 2 ore și 41 de minute. Echipa a oprit experimentul după trei etape, dar a precizat că ultima copie era încă funcțională și ar fi putut continua atacurile. De ce contează pentru companii: incidentul nu se mai „închide” la primul sistem compromis În termeni operaționali, concluzia cercetătorilor este că autoreplicarea poate transforma un incident într-un lanț de compromiteri succesive, în care izolarea unui singur sistem nu mai oprește propagarea dacă au fost create deja instanțe funcționale în alte locuri. Cercetătorii au spus că rezultatele ridică noi îngrijorări privind controlul asupra sistemelor AI puternice. Contextul menționat este și faptul că Anthropic a prezentat luna trecută Claude Mythos Preview , despre care compania a spus că este „prea periculos” pentru lansare publică, invocând capacitatea de a facilita atacuri cibernetice de amploare și complexitate fără precedent. Totuși, echipa a subliniat și limita majoră a testului: experimentul a fost realizat într-un mediu controlat, folosind sisteme intenționat vulnerabile, în timp ce rețelele reale au, de regulă, protecții mai puternice (monitorizare de securitate și instrumente de blocare a atacurilor). [...]
România își pregătește un mecanism permanent de reguli și proiecte-pilot pentru folosirea inteligenței artificiale în justiție , după ce a fost lansat primul cadru național de cooperare pe acest subiect, potrivit Mediafax , care citează un anunț al Administrației Prezidențiale . Demersul a fost deschis prin prima ediție a Forumului „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar”, organizat la invitația președintelui României, Nicușor Dan . Evenimentul a reunit, conform comunicatului, toate instituțiile sistemului judiciar (instanțe, parchete, organe de cercetare penală), alături de mediul academic și de cercetare, sectorul tehnologic, profesiile juridice și experți internaționali implicați în dezvoltarea și reglementarea tehnologiilor de inteligență artificială. Ce stabilește cadrul și de ce contează operațional Forumul s-a încheiat cu semnarea Memorandumului „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar”, document care marchează asumarea „primului cadru instituțional larg de cooperare și reflecție strategică” între autoritățile și organizațiile participante. Miza, potrivit Administrației Prezidențiale, este integrarea tehnologiilor în funcționarea justiției „fără a afecta valorile fundamentale ale statului de drept”. În mesajul transmis participanților, Nicușor Dan a indicat că problema centrală nu mai este dacă inteligența artificială va fi integrată, ci în ce condiții, „cu ce reguli, cu ce limite și cu ce garanții”. Totodată, a reafirmat principiul că actul de justiție rămâne unul de responsabilitate umană, bazat pe independență, imparțialitate și respectarea drepturilor fundamentale. Calendar: evaluare, rapoarte până în octombrie și posibile proiecte-pilot Conform memorandumului, instituțiile semnatare vor desemna reprezentanți permanenți în grupuri de lucru care ar urma să înceapă activitatea în următoarele săptămâni. Etapele menționate includ: o evaluare structurată a nevoilor sistemului judiciar, prin consultări cu magistrați, organe de cercetare penală și personal auxiliar; până în octombrie 2026, elaborarea unor rapoarte de diagnostic instituțional privind prioritățile operaționale, riscurile asociate utilizării inteligenței artificiale și direcțiile de modernizare digitală; publicarea documentelor și consultarea societății civile și a profesioniștilor din domeniu; pe parcursul anului 2026 și la începutul lui 2027, analiza soluțiilor tehnologice existente sau care pot fi dezvoltate, inclusiv posibilitatea unor proiecte-pilot în instanțe și parchete selectate. Rezultatele ar urma să fie prezentate la a doua ediție a Forumului „Just.AI”, programată pentru 2027, când ar urma să fie făcut public un raport integrat și un plan național de acțiune. Administrația Prezidențială arată că, prin acest demers, România își propune să participe activ la dezbaterea europeană și internațională privind utilizarea inteligenței artificiale în justiție, într-o abordare „centrată pe om”, bazată pe încredere, transparență și responsabilitate instituțională. [...]
România pune pe masă un mecanism permanent de reguli și standarde pentru IA în justiție , după ce instituțiile-cheie ale sistemului judiciar au semnat un memorandum care deschide drumul către principii comune, evaluări de nevoi și posibile proiecte pilot, potrivit The Economist . Întâlnirea a avut loc în cadrul Forumului „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar”, organizat la invitația președintelui Nicușor Dan , și a reunit, pentru prima dată, toate instituțiile din sistemul judiciar, alături de reprezentanți europeni, cercetători și parteneri din mediul privat, conform Administrației Prezidențiale. De ce contează: de la experimente izolate la un cadru național de guvernanță Miza principală este trecerea de la discuții generale despre utilizarea inteligenței artificiale la un cadru instituțional de cooperare care să producă „principii, standarde și propuneri” pentru integrarea responsabilă a IA în actul de justiție. Memorandumul semnat marchează, în formularea Administrației Prezidențiale, „primul cadru instituțional larg de cooperare și reflecție strategică” pe această temă. În mesajul transmis participanților, președintele Nicușor Dan a indicat că întrebarea nu mai este dacă aceste tehnologii vor fi integrate, ci în ce condiții, „cu ce reguli, cu ce limite și cu ce garanții”, reafirmând totodată că actul de justiție rămâne unul de „responsabilitate umană”, bazat pe independență, imparțialitate și respectarea drepturilor fundamentale. Ce urmează: grupuri de lucru, rapoarte până în octombrie și posibile proiecte pilot Potrivit comunicatului citat, instituțiile semnatare vor desemna reprezentanți permanenți în grupuri de lucru care își încep activitatea „în următoarele săptămâni”. Calendarul indicat include mai multe etape: evaluarea structurată a nevoilor sistemului judiciar, prin consultări cu magistrați, organe de cercetare penală și personal auxiliar; până în octombrie 2026 , elaborarea unor rapoarte de diagnostic instituțional privind prioritățile operaționale, riscurile asociate utilizării IA și direcțiile de modernizare digitală; publicarea documentelor și consultarea societății civile și a profesioniștilor din domeniu; pe parcursul lui 2026 și începutul lui 2027 , analiza soluțiilor tehnologice existente sau care pot fi dezvoltate, inclusiv posibilitatea unor proiecte pilot în instanțe și parchete selectate; prezentarea rezultatelor la a doua ediție a forumului, programată pentru 2027 , când ar urma să fie publicate un raport integrat și un plan național de acțiune . Administrația Prezidențială susține că demersul urmărește poziționarea României ca participant activ în dezbaterea europeană și internațională privind utilizarea inteligenței artificiale în justiție, într-o abordare „centrată pe om”, bazată pe încredere, transparență și responsabilitate instituțională. [...]
Cloudflare taie circa 20% din personal, invocând productivitatea adusă de AI, deși a raportat venituri record , potrivit TechCrunch . Compania spune că aproximativ 1.100 de roluri au devenit „învechite” (obsolete) pe fondul adoptării accelerate a inteligenței artificiale în operațiunile interne. Concedierile au fost anunțate odată cu rezultatele pentru primul trimestru din 2026 și reprezintă prima rundă de disponibilizări în masă din istoria de 16 ani a Cloudflare, conform declarațiilor CEO-ului și cofondatorului Matthew Prince în conferința cu analiștii. Ce se taie și ce rămâne protejat Directorul financiar Thomas Seifert a spus că reducerile vizează oameni „din toate echipele și din toate regiunile”, cu o excepție: personalul de vânzări care are cote de venituri („revenue quotas”) nu este inclus în tăieri. Cloudflare a încheiat trimestrul, înainte de concedieri, cu un efectiv de aproximativ 5.500 de angajați. Venituri record, dar pierderi mai mari În același trimestru în care a anunțat concedierile, Cloudflare a raportat venituri de 639,8 milioane de dolari (aprox. 2,9 miliarde lei), în creștere cu 34% față de anul anterior și cel mai mare nivel trimestrial din istoria companiei. În paralel, pierderea netă s-a adâncit la 62,0 milioane de dolari (aprox. 280 milioane lei), de la 53,2 milioane de dolari (aprox. 240 milioane lei) în trimestrul similar din anul precedent. TechCrunch notează că acest contrast subliniază situația recurentă a companiei: creștere rapidă, fără profitabilitate constantă, chiar dacă pierderea reprezintă o pondere mai mică din venituri. Cloudflare a raportat și peste 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei) în „remaining performance obligations” (RPO) — venituri contractate, dar încă nelivrate — în creștere cu 34% față de anul anterior. „Nu e reducere de costuri”: argumentul AI Matthew Prince a insistat că decizia nu este o măsură de reducere a cheltuielilor, ci rezultatul direct al modului în care compania folosește AI. Într-o postare pe blog asociată concedierilor, Prince și Michelle Zatlyn (cofondator și președinte) au scris: „Acțiunile de astăzi nu sunt un exercițiu de reducere a costurilor sau o evaluare a performanței individuale; ele țin de modul în care Cloudflare definește cum operează și creează valoare o companie de clasă mondială, cu creștere rapidă, în era AI agentice.” Prince a spus că „punctul de cotitură” intern a fost în noiembrie, când compania ar fi început să observe câștiguri mari de productivitate, cu angajați „de două, 10, chiar 100 de ori” mai productivi decât înainte. Tot el a afirmat că utilizarea AI în Cloudflare a crescut cu peste 600% în ultimele trei luni. În zona de dezvoltare, Prince a indicat că aproape întreaga echipă de cercetare-dezvoltare folosește platforma Workers a companiei, inclusiv funcția de „vibe coding”, iar codul produs și implementat este „acum revizuit de agenți AI autonomi”. El a adăugat că și alte departamente — de la inginerie la HR, finanțe și marketing — rulează zilnic „mii de sesiuni” cu agenți AI. Consecința, în logica managementului: angajații mai productivi, sprijiniți de AI, ar avea nevoie de mai puțin personal de suport. Ce urmează: angajări, în ciuda concedierilor Deși reduce acum personalul, Prince a spus că firma va continua să angajeze și să investească în oameni, iar în 2027 estimează că Cloudflare ar putea avea mai mulți angajați decât în orice moment din 2026. Întrebat de un analist de ce era necesară o reducere atât de amplă după un trimestru „foarte bun”, Prince a răspuns: „Doar pentru că ești în formă nu înseamnă că nu poți fi și mai în formă.” [...]
