Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI renunță la platforma video Sora, iar Disney abandonează investiția de 1 miliard de dolari potrivit Variety, într-o mișcare care schimbă brusc direcția uneia dintre cele mai ambițioase inițiative din zona inteligenței artificiale generative. Decizia vine fără explicații oficiale din partea companiei conduse de Sam Altman, dar are efecte imediate: parteneriatul strategic cu Disney este încheiat, iar planurile gigantului media de a investi masiv în OpenAI sunt abandonate.
Platforma Sora, lansată inițial la finalul lui 2024 și actualizată în 2025, permitea generarea de videoclipuri realiste pe baza comenzilor text. Tehnologia a atras rapid atenția industriei de divertisment, dar și critici legate de drepturile de autor și utilizarea conținutului protejat.
Disney semnase un acord pe trei ani cu OpenAI, care prevedea integrarea a peste 200 de personaje din universurile sale – inclusiv Marvel, Pixar și Star Wars – în videoclipuri generate de utilizatori.
Planurile includeau:
După anunțul retragerii Sora, compania a confirmat că renunță la investiție, dar va continua să exploreze alte tehnologii AI.
Decizia apare într-un climat tot mai tensionat între studiourile de la Hollywood și companiile AI. Mai multe inițiative similare au fost contestate în instanță sau prin notificări legale, pe fondul acuzațiilor de încălcare a drepturilor de autor.
Printre cazurile recente:
În paralel, organizații din industria creativă, inclusiv grupuri japoneze precum CODA, au cerut limitarea utilizării conținutului protejat în antrenarea modelelor AI.
OpenAI a transmis că va reveni cu detalii privind calendarul închiderii aplicației și API-ului Sora, precum și despre modalitățile prin care utilizatorii își pot salva proiectele. În lipsa unor explicații oficiale, decizia sugerează o repoziționare strategică a companiei în domeniul inteligenței artificiale.
Pentru industrie, însă, mesajul este clar: dezvoltarea AI video rămâne promițătoare, dar confruntarea cu regulile drepturilor de autor devine inevitabilă.
Recomandate
Sam Altman admite că OpenAI nu explică suficient de bine de ce „merită” riscurile AI , într-o discuție care scoate în evidență o problemă de guvernanță și responsabilitate publică pentru companiile din domeniu, potrivit Gizmodo . CEO-ul OpenAI a vorbit despre ritmul accelerat al dezvoltării inteligenței artificiale într-o apariție pe podcastul „Cheeky Pint”, găzduit de John Collison (cofondator Stripe). În contextul discuției, Altman a descris atât entuziasmul, cât și disconfortul pe care i l-a provocat capacitatea unor modele interne de a rezolva probleme tehnice dificile, cu efecte directe asupra carierelor unor specialiști. „Hold My Beer”, un indiciu despre cultura internă și miza tehnologică Altman a spus că unul dintre modelele folosite intern de OpenAI pentru a ataca probleme „deosebit de dificile” era cunoscut între angajați drept „Model Name-Hold My Beer”. El a relatat că modelul „dobora” pe rând unele dintre cele mai grele probleme de cercetare la care oameni lucraseră ani întregi. „Am avut această experiență colectivă: cele mai grele probleme de cercetare din cariera academică a oamenilor; modelul le doborâa una după alta.” (Sam Altman) Altman a adăugat că printre aceste probleme s-ar fi aflat și „multe dintre cele pe care le-am publicat”, referire care ar putea viza rezultatele făcute publice de OpenAI în zona matematicii. Publicația notează că OpenAI nu a răspuns imediat unei solicitări de clarificare. Context: tensiuni în matematică după publicarea unor rezultate asistate de AI Gizmodo plasează declarațiile în contextul reacțiilor din comunitatea matematică, după ce OpenAI a publicat „controversat” o soluție asistată de AI pentru problema Navier–Stokes, iar unii matematicieni au acuzat compania de plagiat. Ulterior, OpenAI ar fi publicat rezultate pentru „aproape 400” de probleme matematice vechi. În articol se avansează ideea că, pentru generațiile viitoare, seria de demonstrații din 2026 ar putea deveni un moment de cotitură pentru domeniu, comparabil cu impactul pe care l-a avut victoria lui Deep Blue asupra lui Garry Kasparov în șah. „Nu am făcut o treabă grozavă” în a justifica public costurile Dincolo de detaliul anecdotic al numelui intern, miza principală a discuției este recunoașterea explicită a unei dificultăți de comunicare și asumare a efectelor: Altman spune că OpenAI nu a explicat suficient de bine de ce consideră că dezavantajele potențiale ale tehnologiei sunt „worth it” (merită). „Nu cred că noi [OpenAI] am făcut o treabă grozavă în a le explica oamenilor de ce credem că toate dezavantajele potențiale ale acestei tehnologii merită.” (Sam Altman) În același registru, el a descris o stare amestecată — „excitat și fericit”, dar și cu „tristețe și melancolie” și senzația „că se termină ceva” — după ce a urmărit performanțele modelului intern. Ce rămâne neclar Articolul nu oferă detalii tehnice despre modelul „Hold My Beer” (ce arhitectură are, ce capabilități exacte, ce nivel de autonomie) și nici nu confirmă explicit care rezultate publicate au fost obținute cu ajutorul lui. În lipsa unui răspuns de la OpenAI, legătura dintre modelul intern și setul de rezultate publicate rămâne, deocamdată, la nivel de sugestie din declarațiile lui Altman. [...]
Sam Altman susține că memoria RAM din PC-urile utilizatorilor este o risipă globală , argumentând că o resursă „oricum limitată” ar trebui concentrată în centre de date, unde poate fi folosită mai intens, potrivit WinFuture . Într-o discuție cu canalul de YouTube Cheeky Pint, CEO-ul OpenAI a spus că, din perspectiva distribuirii la nivel mondial a DRAM (memorie RAM), este „destul de îngrozitor” ca fiecare utilizator să țină o parte din această capacitate în propriul computer, în condițiile în care ar fi utilizată „poate cinci la sută din timp”. În opinia sa, aceeași memorie ar avea randament mai bun dacă ar fi „maximal utilizată” în cloud (infrastructură de calcul la distanță, în centre de date). De ce contează: presiune pe piața de memorie și un argument pro-cloud Poziția lui Altman se leagă de contextul mai larg al competiției pentru resurse hardware folosite de inteligența artificială, într-un moment în care memoria este descrisă drept „rară”. Mesajul său susține, practic, o alocare a memoriei către centrele de date, nu către dispozitivele utilizatorilor, ceea ce favorizează modelul de consum al serviciilor AI din cloud. Altman a criticat și ideea că problema ar fi rezolvată prin modele open-source rulate local, menționând că există utilizatori care vor să ruleze modele AI pe propriile sisteme și ajung să creadă că „nu avem nevoie de toate lucrurile astea în centrele de date”. Limitările și contextul omise de această abordare WinFuture notează că perspectiva este una „foarte unilaterală”, mai ales venind de la șeful unuia dintre cei mai mari furnizori de AI. Articolul punctează și un aspect practic: chiar și cele mai ieftine sisteme client (laptopuri, thin clients, smartphone-uri și tablete) nu pot funcționa fără memorie RAM, indiferent dacă utilizatorul rulează sau nu modele AI local. În esență, declarațiile lui Altman mută discuția din zona tehnică în cea de alocare a resurselor: cine „merită” memoria limitată — utilizatorii finali, cu dispozitive personale, sau operatorii de centre de date, care pot crește gradul de utilizare prin consolidare în cloud. [...]
Declarațiile lui Sam Altman sugerează o miză economică directă: mutarea cât mai multor sarcini de inteligență artificială din PC-uri către centre de date, unde resursele pot fi folosite mai intens. Într-un interviu „la bere” acordat canalului de YouTube Cheeky Pint, citat de Tom's Hardware , CEO-ul OpenAI a spus că „inferința locală” (rularea modelelor AI direct pe dispozitivul utilizatorului) și, prin extensie, faptul că oamenii au memorie DRAM/RAM în calculatoarele de acasă este „destul de rău”. De ce contează: „utilizarea” memoriei devine argument pentru centralizare Altman își bazează poziția pe ideea de alocare globală a unei resurse limitate: memoria DRAM. Potrivit relatării, el a susținut că este ineficient ca „toată lumea” să aibă „o grămadă” din oferta limitată de DRAM în propriul computer, folosită doar o mică parte din timp. În această logică, centrele de date ar oferi o „utilizare mai bună” a resurselor, deoarece pot agrega cererea și pot menține hardware-ul ocupat mai mult timp decât un PC obișnuit. Contextul declarației și reacțiile Interviul a fost publicat de canalul de YouTube Cheeky Pint (link în materialul sursă), iar articolul notează contrastul dintre faptul că OpenAI operează centre de date „pline de memorie” și critica la adresa celor 32 GB RAM dintr-un desktop. Materialul include și reacții critice din zona de comentarii, însă acestea sunt opinii ale utilizatorilor, nu informații verificate despre piață sau despre gradul de utilizare al centrelor de date. Ce rămâne neclar Articolul nu oferă date cantitative sau dovezi independente care să susțină procentele de utilizare invocate în discuție și nici nu detaliază un plan concret al OpenAI privind limitarea inferenței locale. În forma prezentată, mesajul rămâne în primul rând o poziționare publică pro-centralizare, cu implicații evidente pentru modelul de business al furnizorilor de AI în cloud (servicii rulate în centre de date, accesate prin internet). [...]
Vodafone Germania va elimina aproximativ 2.300 de posturi în următorii doi ani , într-o reorganizare care mizează pe automatizare și pe extinderea utilizării inteligenței artificiale pentru reducerea costurilor și accelerarea operațiunilor, potrivit Mobilissimo . Reducerea ar reprezenta circa 20% din totalul de aproximativ 12.000 de angajați ai operatorului pe piața germană. Decizia a fost comunicată personalului de Marcel de Groot , șeful Vodafone Germania, și este prezentată ca parte a unui plan de creștere a competitivității. Compania invocă presiuni tot mai mari în telecom: concurență puternică pe mobil, scăderea pieței TV, competiție în zona fibrei optice și efectele inflației asupra profitabilității. AI, folosită pentru procese interne și relația cu clienții În centrul reorganizării se află extinderea utilizării inteligenței artificiale, cu obiectivul de a automatiza o serie de activități. Concret, Vodafone vrea să folosească AI pentru: analiza problemelor de rețea; gestionarea campaniilor publicitare; anumite activități de asistență pentru clienți. În paralel, departamentele comerciale și cele de relații cu clienții ar urma să fie integrate mai strâns, iar echipele IT să colaboreze direct cu diviziile dedicate clienților rezidențiali și business, pentru simplificarea operațiunilor și reducerea timpilor de rezolvare. Investițiile continuă, iar discuțiile cu angajații urmează Reorganizarea nu ar însemna oprirea investițiilor: compania spune că va continua să aloce resurse pentru AI, infrastructură IT, fibră optică, servicii cloud și securitate, precum și pentru dezvoltarea canalelor digitale. Totodată, Vodafone afirmă că va căuta soluții „responsabile din punct de vedere social” pentru reducerea personalului. Discuțiile detaliate cu reprezentanții angajaților privind noua structură organizațională ar urma să înceapă la începutul anului viitor. (Informațiile sunt atribuite de Mobilissimo sursei Vodafone, unternehmen.vodafone.de, și unei relatări preluate via finance.yahoo.com.) [...]
Inteligența artificială intră în zona de investiții cu promisiunea de a simplifica deciziile, dar cu limite de acuratețe și costuri care trebuie controlate , potrivit declarațiilor lui Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB, la ZF Digital Summit 2026 , relatate de Ziarul Financiar . Cazacu spune că, în investiții, AI poate analiza portofoliul și, pe baza profilului clientului, a intereselor și a istoricului de interacțiune, să recomande instrumente financiare. XTB are, în acest sens, un proiect pilot în Chile, iar o variantă mai restrânsă funcționează deja în câteva piețe europene (Polonia, Cehia, Slovacia și Portugalia), unde AI răspunde la întrebări despre mișcările unui instrument. Un punct important din mesajul său este că tehnologia rămâne „probabilistică”, adică nu oferă garanția că surprinde realitatea cu acuratețe de 100%. Totuși, el indică o accelerare puternică a capabilităților în ultimul an – un an și jumătate, ceea ce alimentează așteptarea unor investitori că AI ar putea reduce stresul și ar putea face procesul decizional mai simplu. Ce se schimbă operațional pentru investitori și intermediari În viziunea lui Cazacu, zona financiară și investițiile – alături de programare – au fost printre primele domenii „tentante” pentru utilizatori și investitori în tehnologie. Miza practică este trecerea de la căutări și documentare fragmentată la interacțiuni de tip întrebare–răspuns și recomandări personalizate, integrate în platforme. El atrage însă atenția că, deși ideea de a „apăsa play” și a lăsa un program să execute automat este tentantă, nu toată lumea va accepta acest model, chiar dacă transformările în domeniul investițiilor vor fi „enorme”. Riscuri: bugete, securitate și suprafața de atac Pe lângă utilitate, Cazacu punctează explicit riscurile: companiile trebuie să fie atente la bugetele alocate AI și la partea de protecție. În opinia sa, AI „extinde suprafața de atac” și instrumentele disponibile, ceea ce va cere investiții majore în mai multe niveluri de securitate, inclusiv prin traininguri și actualizări. Un alt element operațional menționat este „suveranitatea datelor”: datele sunt păstrate în Europa, iar compania se raportează la respectarea regulamentelor existente, anticipând că vor urma și alte „secvențe de reglementare” care vor impune adaptări. Ce urmează: extinderea accesului și rolul tehnologiei în 2027 XTB are „multe proiecte în dezvoltare”, inclusiv inițiative deja active în regiune și în România, iar pentru 2027 planul este să continue extinderea accesului la piețe, prin creșterea numărului de instrumente și piețe disponibile. În acest context, Cazacu estimează că factorul uman nu va dispărea, dar tehnologia va avea un rol mai important decât în 2026. [...]
BRD vrea să treacă de la proiecte-pilot la soluții AI folosite în operațiunile curente în 2027 , cu efecte care ar urma să devină vizibile și pentru clienții băncii, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine de la Daniel Marin , Chief Data Officer al BRD, în contextul planurilor de investiții în digitalizare, cloud și inteligență artificială. Banca își propune să folosească parteneriatele strategice ale grupului pentru a accelera maturizarea inițiativelor tehnologice, astfel încât acestea să nu rămână la nivel de „experimente” sau testări limitate, ci să fie integrate în activitatea de zi cu zi. „Vom continua şi în 2027 investiţiile în digitalizare, cloud şi inteligenţă artificială (...) Nu vrem să ne limităm la experimente tehnologice şi proiecte-pilot, ci să dezvoltăm soluţii care să aducă rezultate concrete.” Ce se schimbă, din perspectivă operațională Din declarațiile lui Daniel Marin, direcția pentru 2027 este trecerea către utilizare la scară mai mare a soluțiilor bazate pe date și AI (inteligență artificială), cu rezultate care ar urma să se vadă inclusiv în interacțiunea cu clienții. În același timp, BRD indică faptul că are „o strategie bine conturată” în zona de date și AI, iar proiectele livrate anul viitor ar urma să producă efecte măsurabile, nu doar demonstrații tehnologice. Reglementările, limită și oportunitate pentru AI în bănci Daniel Marin a punctat și rolul reglementărilor în adoptarea AI în sectorul bancar: acestea pot limita anumite implementări, dar pot funcționa și ca un catalizator pentru soluții mai bine controlate și mai sigure. În viziunea sa, utilizarea corectă a AI poate contribui la clienți mai bine informați și mai atenți la deciziile financiare, dar ridică și nivelul așteptărilor față de servicii. La ce se poate ajunge: AI-ul clienților „vorbește” cu AI-ul băncii O direcție menționată explicit este un scenariu în care instrumentele de inteligență artificială folosite de clienți ar putea comunica direct cu sistemele AI ale băncilor. Daniel Marin subliniază însă că această etapă nu este încă aproape, fiind necesare progrese atât tehnologice, cât și de reglementare. Pentru piață, semnalul relevant este că BRD își poziționează investițiile din 2027 ca un pas de industrializare a AI în bancă, nu doar de testare, ceea ce poate influența ritmul în care astfel de soluții devin standard în serviciile bancare. [...]
