Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Jony Ive pregătește primul dispozitiv OpenAI, o boxă inteligentă cu cameră, cu lansare estimată pentru începutul lui 2027, potrivit MacRumors, care citează publicația The Information. Proiectul marchează intrarea OpenAI pe piața hardware, în parteneriat cu fostul designer-șef Apple.
Dispozitivul ar urma să fie o boxă inteligentă dotată cu cameră integrată și funcții avansate de inteligență artificială. Conform informațiilor apărute, produsul va include recunoaștere facială similară cu Face ID și va putea efectua achiziții la cererea utilizatorului. Mai mult, sistemul ar fi conceput să „observe” utilizatorul și mediul din jur pentru a oferi sugestii proactive, precum recomandarea unei ore mai devreme de culcare înaintea unei ședințe matinale.
OpenAI ar viza un preț cuprins între 200 și 300 de dolari, cu o lansare posibilă în februarie 2027. În paralel, compania analizează și alte dispozitive, precum o lampă inteligentă și ochelari cu inteligență artificială, însă acestea ar putea apărea abia în 2028 sau ulterior.
Jony Ive și directorul general OpenAI, Sam Altman, au sugerat anterior că produsul va fi „liniștit” și „neintruziv”, dar și „cel mai impresionant obiect tehnologic creat vreodată”. Totuși, în interiorul companiei ar exista tensiuni legate de ritmul de dezvoltare și de secretomania echipei de design.
Intrarea OpenAI în zona hardware vine într-un moment în care și Apple pregătește un hub pentru locuință, cu cameră și integrare profundă cu Siri. Dacă planurile se concretizează, 2027 ar putea aduce o competiție directă între două viziuni diferite asupra asistentului inteligent din casă.
Recomandate
Evaluarea de 852 mld. dolari (aprox. 3.900 mld. lei) a OpenAI este pusă sub semnul întrebării de unii dintre propriii investitori , pe fondul schimbărilor repetate de strategie și al pivotării către clienți corporate, potrivit The Next Web , care citează Financial Times. Îngrijorările vizează „turbulența” strategică din ultimele luni: OpenAI și-a revizuit de două ori foaia de parcurs a produselor în șase luni, mai întâi sub presiunea competiției cu Google, apoi cu Anthropic , și a renunțat între timp la mai multe inițiative, inclusiv lansarea Sora pentru generare video și un chatbot „adult”. Unii investitori au spus pentru Financial Times că aceste schimbări rapide pot lăsa compania vulnerabilă în fața Anthropic și a unui Google aflat în revenire, în timp ce OpenAI se pregătește pentru o posibilă listare la bursă chiar din trimestrul IV 2026. Un investitor timpuriu a criticat direcția companiei, invocând creșterea ChatGPT și întrebând de ce OpenAI „vorbește despre enterprise și cod”, concluzionând că este „o companie profund nefocusată”. Separat, Jai Das, președintele Sapphire Ventures (care nu investește în OpenAI sau Anthropic), a comparat OpenAI cu „Netscape of AI”, sugerând riscul de a fi depășită într-o piață care se consolidează rapid. Un alt investitor, care a finanțat ambele companii, a spus că pentru a justifica ultima rundă de finanțare ar trebui presupusă o evaluare la IPO de cel puțin 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5.500 mld. lei). Răspunsul OpenAI: finanțare record și pondere în creștere a veniturilor enterprise Conducerea OpenAI a respins criticile. Directoarea financiară Sarah Friar a indicat runda de finanțare de 122 mld. dolari (aprox. 560 mld. lei) închisă luna trecută — descrisă drept cea mai mare rundă privată din istoria Silicon Valley — ca dovadă a încrederii investitorilor, între care sunt menționați SoftBank, Amazon, Nvidia, Andreessen Horowitz, Sequoia Capital și Thrive Capital, alături de peste 25 de investitori. „Sugestia că investitorii nu susțin strategia noastră contrazice faptele”, a spus Friar. „Runda noastră, cea mai mare din istorie, a fost suprasubscrisă, închisă în timp record și susținută de un set larg de investitori globali.” Friar a mai declarat pentru CNBC că segmentul enterprise reprezintă acum 40% din veniturile totale ale OpenAI și este pe cale să ajungă la nivelul business-ului de consum până la finalul lui 2026. Miza competitivă: venituri „annualizate” și disputa de contabilizare cu Anthropic În centrul tensiunilor se află ritmul de creștere al veniturilor Anthropic. Potrivit materialului, venitul annualizat (run rate) al companiei care dezvoltă Claude ar fi urcat de la aproximativ 9 mld. dolari la final de 2025 la 30 mld. dolari la final de martie 2026, pe fondul cererii pentru instrumente de programare. OpenAI susține că a atins 25 mld. dolari venit annualizat în februarie. Diferența a declanșat o reacție dură din partea noului director comercial (CRO) al OpenAI, Denise Dresser (angajată în decembrie 2025, venind din rolul de CEO al Slack). Într-un memo intern, Dresser a acuzat Anthropic că și-ar supraevalua run rate-ul cu circa 8 mld. dolari, din cauza unei diferențe de raportare: Anthropic ar înregistra „brut” (gross) veniturile generate prin parteneri de distribuție în cloud (Amazon Web Services și Google Cloud), în timp ce OpenAI ar raporta „net” (după deducerea părții partenerului) veniturile din parteneriatul cu Microsoft. Articolul precizează că ambele abordări sunt permise de standardele contabile americane (US GAAP). Dacă analiza OpenAI ar fi corectă, run rate-ul comparabil al Anthropic ar fi mai aproape de 22 mld. dolari, nu de 30 mld. dolari. Anthropic a contestat interpretarea, iar o persoană apropiată companiei a spus pentru Financial Times că recunoaște veniturile „brut” prin parteneri deoarece este „principalul” în tranzacție, iar partenerii cloud sunt canalul de distribuție. Ce urmează: capacitate de calcul și ofensiva pe enterprise OpenAI vizează 30 gigawați de capacitate de calcul până în 2030 și le-a spus investitorilor că a securizat deja 8 gigawați, susținând că Anthropic nu ar ajunge la acest nivel până la finalul lui 2027. În memo-ul intern, Dresser a recunoscut că focusul Anthropic pe programare i-a oferit un avantaj inițial în enterprise, dar a argumentat că o poziționare îngustă, centrată pe dezvoltatori, poate deveni o vulnerabilitate pe măsură ce utilizarea AI se extinde dincolo de echipele de inginerie. Documentul a enumerat și priorități pentru trimestrul al doilea, inclusiv un nou model cu nume de cod „Spud”, dezvoltarea platformei de agenți „Frontier”, extinderea printr-un parteneriat anunțat cu Amazon și construirea unui „motor de implementare” numit DeployCo. [...]
Atacul cu cocktail Molotov asupra locuinței lui Sam Altman ridică miza de securitate pentru industria AI , după ce suspectul ar fi vizat explicit uciderea CEO-ului OpenAI și ar fi amenințat ulterior sediul companiei, potrivit Adevărul . Incidentul a avut loc vineri, 10 aprilie, la casa lui Altman din California. O purtătoare de cuvânt a OpenAI a confirmat atacul și a spus că aceeași persoană „a făcut și amenințări la sediul nostru din San Francisco”, conform BBC. Nu au existat răniți, iar compania a mulțumit poliției pentru intervenție. După atac, suspectul ar fi fugit și, aproximativ o oră mai târziu, a apărut în fața unui birou OpenAI, unde ar fi amenințat că „va da foc clădirii”, potrivit autorităților. Atunci a fost arestat. Ce știu autoritățile despre suspect și acuzații Poliția a transmis că suspectul este un texan în vârstă de 20 de ani, Daniel Moreno-Gama , informație relatată de News.ro. El a fost inculpat pentru tentativă de distrugere cu ajutorul unor explozivi și deținerea unei arme neînregistrate. Autoritățile mai susțin că, după atacul asupra locuinței, tânărul a ajuns la sediul OpenAI și a încercat să pătrundă forțat. La intervenția poliției, avea asupra sa combustibil, o brichetă și un document intitulat „Ultimul tău avertisment”. „Manifest” împotriva AI și țintirea conducerii companiilor Documentul găsit asupra suspectului „promova lupta împotriva AI şi încuraja la omor şi alte infracţiuni penale” împotriva patronilor şi investitorilor din sectorul inteligenței artificiale, potrivit Departamentului Justiției. Conform autorităților, tânărul ar fi scris că a încercat să-l omoare pe Sam Altman: „Dacă supravieţuieşti printr-o minune, voi lua asta drept un semn divin al răscumpărării tale”. Într-o postare pe blog, la scurt timp după incident, Sam Altman a cerut o „dezescaladare a retoricii şi metodelor”, interpretată ca o aluzie la criticile tot mai dure la adresa industriei AI. Context: o companie de sute de miliarde, într-un sector sub presiune Locuința lui Altman se află în cartierul Russian Hill din San Francisco, iar averea sa este estimată de Forbes la circa 3,4 miliarde de dolari (aprox. 15,3 miliarde lei). OpenAI, fondată în 2015 și cunoscută pentru ChatGPT, este evaluată la aproximativ 852 de miliarde de dolari (aprox. 3.834 miliarde lei), conform informațiilor din articol. [...]
Cheltuielile cu inteligența artificială în Asia-Pacific ar urma să urce la 370 miliarde de dolari în 2029 , de peste cinci ori față de nivelul din 2024, potrivit unei prognoze IDC citate de IT Home . Ritmul implicat este unul accelerat: IDC estimează o rată anuală compusă de creștere (CAGR) de 38,4% pentru perioada până în 2029. Un element cu greutate pentru companii este că aproape jumătate din bugetul total ar urma să fie direcționat către AI generativă (GenAI) — 47,4% din total, adică aproximativ 175 miliarde de dolari (aprox. 805 miliarde lei). Pentru acest segment, IDC indică un CAGR de 68,2%, semnalând că GenAI devine principalul motor al investițiilor, nu doar o extensie a proiectelor existente. Unde se duc banii: infrastructura rămâne cea mai mare linie de cheltuieli Din perspectiva utilizărilor, IDC arată că „furnizarea de infrastructură AI” este cea mai mare componentă individuală, cu circa 39% din cheltuielile totale. Practic, o parte semnificativă din creșterea pieței este susținută de investiții în capacitate tehnică (hardware, centre de date și resurse asociate), necesară pentru rularea și scalarea modelelor. Schimbare de etapă: de la proiecte izolate la ecosisteme la nivel de companie IDC mai apreciază că piața AI din Asia-Pacific intră într-o nouă fază: accentul se mută de la construcția de infrastructură către integrarea platformelor și operarea la scară mai mare. În această logică, organizațiile ar trece de la cazuri de utilizare izolate la ecosisteme integrate, la nivel de întreprindere, iar adoptarea AI s-ar extinde atât ca profunzime, cât și ca arie de utilizare. În ansamblu, prognoza indică o presiune crescândă pe bugetele de tehnologie din regiune, cu două direcții dominante: investiții mari în infrastructură și o accelerare puternică a AI generative, care captează o pondere tot mai mare din cheltuieli. [...]
Raportul anual al Stanford arată că percepția publicului despre AI se îndepărtează rapid de cea a experților , un decalaj care riscă să alimenteze presiuni de reglementare și costuri operaționale pentru companiile care dezvoltă și implementează tehnologia, potrivit TechCrunch . Documentul notează o creștere a anxietății legate de AI și, în SUA, îngrijorări privind efectele asupra locurilor de muncă, îngrijirii medicale și economiei. În timp ce liderii din industrie își concentrează discursul pe riscuri de tip AGI (inteligență artificială generală – o formă teoretică de „superinteligență” capabilă să facă orice sarcină umană), publicul se uită mai degrabă la impactul imediat: salarii, stabilitatea joburilor și posibile scumpiri ale energiei pe fondul construirii de centre de date mari consumatoare de electricitate. Diferențe mari între experți și public pe joburi, economie și sănătate Raportul Stanford sintetizează mai multe seturi de date despre sentimentul public, inclusiv rezultate din cercetări Pew Research citate în raport. Un exemplu: doar 10% dintre americani au spus că sunt mai entuziasmați decât îngrijorați de utilizarea tot mai mare a AI în viața de zi cu zi, în timp ce 56% dintre experții în AI consideră că tehnologia va avea un impact pozitiv asupra SUA în următorii 20 de ani. Pe domenii, diferențele sunt și mai pronunțate: Îngrijire medicală: 84% dintre experți anticipează un impact în mare parte pozitiv, față de 44% din publicul general din SUA. Modul în care oamenii își fac munca: 73% dintre experți sunt optimiști, comparativ cu 23% din public. Economie: 69% dintre experți văd un efect pozitiv, dar doar 21% dintre respondenții din public sunt de acord, pe fondul temerilor legate de concedieri și perturbări la locul de muncă. Piața muncii: aproape două treimi dintre americani (64%) cred că AI va duce la mai puține locuri de muncă în următorii 20 de ani. Încrederea în reglementare rămâne un punct sensibil Raportul indică și o problemă de guvernanță: SUA ar avea cel mai scăzut nivel de încredere în capacitatea guvernului de a reglementa responsabil AI, la 31%, în comparație cu alte țări. Singapore apare cu cel mai ridicat nivel, 81%, pe baza datelor Ipsos incluse în raport. Separat, o altă sursă citată în raport arată că, la nivel național în SUA, 41% dintre respondenți cred că reglementarea federală a AI nu va merge suficient de departe , în timp ce 27% spun că ar merge „prea departe”. Context: reacții online și o generație mai furioasă, deși folosește AI TechCrunch notează că raportul vine pe fondul unei intensificări a sentimentului negativ față de AI, cu Gen Z „în avangardă”, potrivit unui sondaj Gallup citat de publicație: tinerii ar fi mai puțin optimiști și mai furioși, deși aproximativ jumătate folosesc AI zilnic sau săptămânal. Diviziunea dintre „insideri” și public a devenit vizibilă și în reacțiile online la atacurile recente asupra locuinței CEO-ului OpenAI, Sam Altman , unde unele comentarii au părut să laude incidentul, în timp ce persoane din industrie s-au declarat surprinse de tonul acestor reacții. Un semnal mixt: beneficii percepute în creștere, dar și nervozitate mai mare La nivel global, ponderea celor care cred că produsele și serviciile AI aduc mai multe beneficii decât dezavantaje a crescut ușor, de la 55% în 2024 la 59% în 2025. În același timp, a crescut și ponderea celor care spun că AI îi face „nervoși”, de la 50% la 52%. Pentru companii, mesajul implicit al raportului este că acceptarea socială și încrederea în reglementare pot deveni la fel de importante ca performanța tehnică: dacă publicul rămâne concentrat pe efectele asupra veniturilor și costurilor (inclusiv energie), presiunea pentru reguli mai stricte și pentru limitarea unor proiecte de infrastructură ar putea crește. [...]
Oura integrează un model AI dedicat sănătății femeilor în chatbotul din aplicație , mizând pe răspunsuri „bazate pe dovezi” și pe date biometrice din inel, într-o zonă în care riscurile de confidențialitate și de utilizare greșită a informațiilor medicale rămân sensibile, potrivit CNET . Modelul, lansat inițial în februarie ca primul model AI proprietar al companiei, este disponibil din 8 aprilie în Oura Advisor (chatbotul AI din aplicație), după o perioadă de testare în secțiunea Oura Labs. Scopul declarat este să răspundă la întrebări despre menopauză, ciclul menstrual, fertilitate și alte subiecte de sănătate a femeilor, într-un mod „de sprijin” care să nu minimizeze preocupările utilizatoarelor. Cum funcționează modelul și ce promite utilizatorilor Oura spune că modelul a fost creat de echipa proprie de medici certificați și experți în sănătatea femeilor și că este un „model lingvistic de mari dimensiuni” (un tip de AI antrenat să înțeleagă și să genereze text) construit pe baza componentelor de AI generativ din Oura Advisor, împreună cu algoritmii de monitorizare biometrică ai companiei. În practică, când utilizatoarea pune o întrebare, sistemul ar combina două surse: o bibliotecă „curatoriată” de cercetare despre sănătatea femeilor; datele colectate de Oura Ring , pentru a oferi răspunsuri pe care compania le descrie ca fiind bazate pe dovezi. Un alt obiectiv menționat este utilitatea în pregătirea consultațiilor medicale, prin explicarea a ceea ce este „tipic”, a ceea ce ar putea indica datele purtabilei și a punctelor relevante de discutat cu medicul. Ce spune compania despre confidențialitate Pe partea de date, Oura afirmă că nu va vinde sau închiria datele de sănătate și că nu va partaja informații sensibile fără consimțământul utilizatorului, conform poziției companiei citate în articol. Materialul CNET notează explicit că, dincolo de acces și funcționalitate, utilizatorii ar trebui să fie atenți la aspectele de confidențialitate. [...]
Google.org alocă încă 15 milioane de dolari (aprox. 69 mil. lei) pentru cercetare independentă despre impactul AI , extinzând finanțarea programului Digital Futures Fund și orientând-o spre teme cu efect direct asupra economiei, infrastructurii și guvernanței tehnologiei, potrivit Google Blog . Finanțarea vizează un nou „cohort” (grup) de think tank-uri și instituții academice care să analizeze implicațiile inteligenței artificiale, într-un moment în care deciziile de politici publice și investițiile în infrastructură sunt influențate tot mai mult de ritmul adoptării AI. Ce se finanțează: trei direcții cu miză economică și de politici publice Google.org spune că noul val de cercetări se va concentra pe trei „piloni”: Muncă și economie : impactul AI asupra pieței muncii, transformări pe sectoare (inclusiv producție și sănătate) și politici necesare pentru a crește oportunitățile pentru forța de muncă. Inovație și infrastructură : cerințe de infrastructură și consum energetic pentru a susține dezvoltarea și utilizarea AI, plus legătura cu competitivitatea la nivel național. Securitate și guvernanță : cadre pentru „inovație responsabilă” și evaluarea modului în care AI poate întări securitatea instituțiilor și a companiilor. Dimensiunea programului și organizații incluse Google.org precizează că această extindere duce angajamentul total pentru Digital Futures Fund la peste 35 milioane de dolari la nivel global de la lansare. Între organizațiile menționate ca parte a cohortei 2026 se numără American Compass, The Center for Strategic and International Studies , Urban Institute și Centro Nacional de Inteligencia Artificial (CENIA). De ce contează Accentul pus pe infrastructură, energie, piața muncii și guvernanță indică o direcție în care cercetarea finanțată va alimenta dezbateri și decizii cu impact economic: de la costurile și capacitatea infrastructurii necesare pentru AI, până la politici pentru adaptarea forței de muncă și cadre de securitate. Google.org nu detaliază în material cum vor fi distribuite sumele pe organizații sau proiecte și nici calendarul livrabilelor de cercetare. [...]
