Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

OpenAI și Thrive Holdings spun că au construit un agent fiscal care se îmbunătățește singur în producție, folosind un circuit de feedback din utilizarea reală, astfel încât corecțiile făcute de contabili să devină „semnale” structurate pentru evaluări și iterații rapide cu Codex, potrivit OpenAI. Miza operațională: reducerea timpului de pregătire a declarațiilor și creșterea capacității firmelor de contabilitate în vârf de sezon, fără ca fiecare problemă să fie rezolvată manual de ingineri.
În proiect au lucrat, timp de șase luni, ingineri și cercetători OpenAI „forward deployed” (integrați în echipele din teren) împreună cu inginerii Thrive Holdings, dezvoltând „Tax AI” pentru rețeaua Crete, care include 30+ firme de contabilitate. Contextul descris de OpenAI: practicienii Crete pregătesc zeci de mii de declarații pe sezon, pe baza a milioane de documente, iar pentru dosare de complexitate medie și mare doar introducerea datelor poate ajunge la opt ore per declarație.
Tax AI a procesat 7.000 de declarații în pilotul din acest sezon fiscal, automatizând o parte importantă din pregătirea formularelor 1040 și 1041. OpenAI susține că sistemul „economisește aproximativ o treime” din timpul de pregătire, poate redacta declarații cu „până la 97% acuratețe” și crește productivitatea („throughput”) cu aproximativ 50%. În plus, compania afirmă că versiunea curentă este „măsurabil” mai bună decât cea lansată cu trei luni înainte.
OpenAI descrie o metodă de evaluare bazată pe proporția declarațiilor care ating praguri de completare corectă a câmpurilor (75%, 90% și 100%), ca indicator al volumului de corecții necesare ulterior. La lansare, „doar un sfert” dintre declarații ajungeau la 75% completare corectă, iar în șase săptămâni ponderea a urcat la 86%, potrivit aceleiași surse. Compania mai spune că progresul a fost și mai rapid la pragurile de 90% și 100%.
Pe parcursul sezonului, sistemul a trecut de la sarcini mai simple (W-2 și 1099) la declarații mai complexe (inclusiv K-1 și diverse „schedules”), iar fiecare nouă capabilitate ar fi economisit mai mult timp per declarație, deoarece înlocuia muncă manuală mai dificilă.
Arhitectura de îmbunătățire continuă este construită pe trei „piloni”, conform OpenAI:
Exemplul detaliat în material este cel al veniturilor din proprietăți închiriate (Schedule E), unde diferențele dintre valoarea propusă de agent și cea din declarația depusă pot avea cauze diferite (eroare de extracție, preferință a practicianului, valori preluate din an anterior, modificări în altă etapă a fluxului). Sistemul încearcă să transforme corecțiile repetate în ținte de evaluare, astfel încât Codex să poată investiga cauza (schemă de extracție, selecția surselor, mapare către „tax engine”, evaluare/„grader”) și să propună modificări verificabile înainte de a ajunge în producție.
Din perspectiva impactului operațional, OpenAI argumentează că valoarea nu vine doar din automatizare, ci din faptul că agentul devine mai bun pe măsură ce este folosit, fără ca îmbunătățirile să depindă exclusiv de intervenții manuale ale inginerilor. În material este inclus și un exemplu punctual: un contabil senior care ar fi petrecut 180 de ore pe pregătirea declarațiilor anul trecut ar fi ajuns la 15 ore anul acesta, folosind timpul economisit atât pentru discuții cu clienții, cât și pentru a prelua clienți noi și servicii noi. OpenAI nu oferă însă detalii suplimentare despre câți utilizatori au avut rezultate similare sau despre distribuția acestor câștiguri în pilot.
În final, OpenAI și Thrive Holdings prezintă acest model ca „plan” pentru extindere către alte fluxuri din contabilitate (de exemplu, contabilitate curentă și audit) și către operațiuni precum automatizarea serviciului de asistență IT, în interiorul companiilor din portofoliul Thrive. Pentru moment, informațiile publice din material rămân la nivelul pilotului și al metodologiei de îmbunătățire, fără o cronologie de lansare comercială mai largă sau indicatori financiari.
Recomandate

Peste 900 de milioane de utilizatori activi săptămânal ai ChatGPT vor vedea rezumate și acces la jurnalismul Folha de S.Paulo și UOL , în urma unui parteneriat de conținut care marchează prima colaborare media a OpenAI în Brazilia, potrivit OpenAI . Acordul extinde integrarea de conținut jurnalistic în ChatGPT, cu accent pe atribuire, transparență și trimitere către sursele originale. Pentru OpenAI, parteneriatul se înscrie într-o strategie mai largă de colaborare cu organizații de presă din mai multe piețe, inclusiv SUA, Marea Britanie, Franța și Germania, iar acum și Brazilia. Ce se schimbă pentru utilizatorii ChatGPT Utilizatorii vor putea accesa „jurnalism de înaltă calitate” și vor vedea rezumate bazate pe reportajele Folha de S.Paulo și UOL. OpenAI spune că integrarea urmărește să ofere răspunsuri mai utile, mai rapide și mai relevante local, în timp ce direcționează traficul către materialele originale prin linkuri. De ce contează: Brazilia, o piață mare pentru ChatGPT OpenAI indică Brazilia drept una dintre cele mai mari piețe ale ChatGPT la nivel global, cu peste 50 de milioane de utilizatori activi lunar și aproximativ 140 de milioane de mesaje schimbate pe zi. În acest context, includerea unor surse locale majore poate influența semnificativ modul în care utilizatorii descoperă și consumă informație de actualitate în platformă. Ce câștigă editorii: acces la instrumente și automatizare Pe lângă distribuția conținutului în ChatGPT, Grupo Folha și Grupo UOL vor avea acces la Codex , ChatGPT Enterprise și API (interfață de programare) pentru a testa noi moduri în care inteligența artificială poate sprijini jurnalismul, dezvoltarea de produse pentru cititori și optimizarea fluxurilor interne și a operațiunilor de business. Pozițiile părților Reprezentanții Folha de S.Paulo și UOL au prezentat parteneriatul ca pe o validare a jurnalismului profesionist și ca pe o adaptare la schimbările aduse de inteligența artificială în industrie. „Interesul unui gigant al inteligenței artificiale precum OpenAI de a afișa conținut produs de Folha de S.Paulo și UOL nu face decât să întărească importanța jurnalismului profesionist.” — Sérgio Dávila, redactor-șef, Folha de S.Paulo „Prin a face jurnalismul lor accesibil în ChatGPT, vrem să aducem răspunsuri mai utile, mai la timp și mai relevante local, sprijinind în același timp ecosistemul mai larg al știrilor.” — Varun Shetty, VP Media Partnerships, OpenAI „Platformele de inteligență artificială beneficiază de surse de încredere pentru știri. E firesc să se asocieze cu creatorii de conținut de înaltă calitate.” — Paulo Samia, CEO, UOL [...]
Boomul AI a mutat câștigurile spre cipuri și infrastructură, lăsând software-ul în urmă , iar această schimbare de ierarhie începe să se vadă atât în rezultate financiare, cât și în evoluția bursieră, potrivit Mediafax . Momentul de inflexiune indicat de mulți investitori este 24 mai 2023, când NVIDIA a raportat rezultate mult peste așteptări, pe fondul cererii accelerate pentru inteligență artificială. De atunci, boomul AI a reordonat sectorul tehnologic și a împins în față companiile care produc „uneltele” necesare antrenării și rulării modelelor de inteligență artificială, nu neapărat pe cele care vând aplicații software. Cipurile pentru AI, motorul principal al creșterii O analiză Morningstar arată o creștere fără precedent a veniturilor generate de cipurile folosite în AI, cu NVIDIA în prim-plan. Veniturile companiei din segmentul acceleratoarelor AI (cipuri specializate pentru antrenarea și rularea AI) au urcat de la 3,4 miliarde de dolari (aprox. 15,6 miliarde lei) la peste 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei) în trei ani, un avans de circa 1.600%. În ultimul trimestru raportat, NVIDIA a anunțat venituri de 81,6 miliarde de dolari (aprox. 375 miliarde lei), peste estimările analiștilor. Potrivit acestora, nu există semne de încetinire a cererii pentru echipamentele AI ale companiei, descrisă ca „insațiabilă”. Acceleratoarele AI sunt utilizate pe scară largă de jucători precum OpenAI, Google sau Meta Platforms, iar cererea a susținut și alte nume din zona semiconductorilor și a infrastructurii, inclusiv Advanced Micro Devices și Broadcom. Software-ul rămâne în urmă, pe fondul temerilor investitorilor În timp ce producătorii de cipuri și furnizorii de infrastructură au beneficiat direct, companiile din software au performat mai slab, notează analiza citată. Motivul: investitorii iau în calcul că AI ar putea reduce nevoia de aplicații tradiționale sau ar putea înlocui anumite servicii. În acest context, indicele companiilor de semiconductori a crescut cu aproape 424% din 2023 până în prezent, în timp ce multe firme software au avut creșteri modeste sau chiar scăderi. Efect de propagare: centre de date, energie și construcții Expansiunea AI a accelerat construirea centrelor de date (facilități care găzduiesc serverele necesare funcționării AI), cu efecte în lanț în energie, construcții și infrastructură. Printre beneficiari este menționat producătorul american Caterpillar, alături de companii care produc generatoare sau construiesc infrastructura de alimentare a acestor centre. Pe fondul cererii mari de energie, Bloom Energy și-a văzut acțiunile crescând cu peste 240% în ultimele șase luni, potrivit sursei. Startup-uri evaluate la sute de miliarde și o piață mai concentrată Boomul AI a schimbat și piața companiilor private. Conform datelor PitchBook citate, evaluarea OpenAI a crescut de la 86 de miliarde de dolari (aprox. 396 miliarde lei) în ianuarie 2024 la peste 850 de miliarde de dolari (aprox. 3.910 miliarde lei) în martie 2026. În paralel, Anthropic ar fi urcat de la 21 de miliarde de dolari (aprox. 97 miliarde lei) la aproximativ 900 de miliarde de dolari (aprox. 4.140 miliarde lei). Analiștii mai indică și o concentrare accentuată pe piețele financiare, unde câteva companii foarte mari ajung să domine o parte importantă din bursa americană. În același timp, avertismentul rămâne că nu toate companiile vor câștiga din acest val, iar entuziasmul investitorilor s-ar putea tempera dacă economia încetinește sau dacă rezultatele nu confirmă așteptările ridicate ale pieței. [...]

Anthropic ar putea închide o finanțare de peste 30 mld. dolari, ceea ce i-ar împinge evaluarea peste OpenAI , potrivit IT之家 , care citează Bloomberg pe baza unor surse apropiate discuțiilor. Tranzacția ar putea fi finalizată chiar săptămâna viitoare, însă angajamentele investitorilor și termenii rămân în curs de confirmare și se pot modifica. De ce contează: o posibilă schimbare de lider în „liga” evaluărilor AI Sursele citate indică o rundă de finanțare „supradimensionată”, cu un total estimat la peste 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 mld. lei). Evaluarea Anthropic ar urma să depășească 900 de miliarde de dolari (aprox. 4.140 mld. lei), nivel care, dacă se confirmă, ar plasa compania peste OpenAI și ar face-o cea mai valoroasă companie AI privată la nivel global. Un detaliu relevant pentru piață este că suma strânsă ar fi deja peste ținta inițială de 30 de miliarde de dolari, semn al competiției între investitori pentru expunere la companiile care vând servicii AI către clienți corporate. Ritmul negocierilor și contextul unei posibile listări Potrivit informațiilor, runda s-a mișcat rapid, în doar câteva săptămâni. Anthropic ar fi început să ia în calcul finanțarea la o evaluare de peste 900 de miliarde de dolari după ce, la final de aprilie, ar fi primit mai multe propuneri de finanțare „nesolicitate”, iar în această lună ar fi intrat în negocieri. În paralel, „anterior s-a relatat” că atât Anthropic, cât și OpenAI ar putea viza o listare (IPO) cel mai devreme în această toamnă, însă materialul nu oferă un calendar ferm. Venituri în creștere și presiune pe infrastructură Sursele citate susțin că veniturile Anthropic cresc accelerat pe fondul cererii din zona de companii. Estimările menționate includ: venituri în trimestrul al doilea de 10,9 miliarde de dolari (aprox. 50 mld. lei), de peste două ori față de trimestrul anterior; posibilitatea primului trimestru profitabil din istoria companiei; depășirea unui venit anualizat de 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 mld. lei) până la finalul lunii viitoare. Publicația explică și indicatorul de „venit anualizat” ca o extrapolare a veniturilor pe termen scurt la nivelul unui an întreg. Ca reper, în iulie anul trecut, venitul anualizat ar fi fost de 4 miliarde de dolari. CEO-ul Anthropic, Dario Amodei , este citat spunând că venitul anualizat și utilizarea au crescut de „80 de ori” în primul trimestru, iar compania încearcă să obțină „cât mai repede” mai multă putere de calcul pentru a susține cererea în creștere. [...]

OpenAI a fost desemnat lider în „agenți de codare” pentru companii , o validare care pune accent pe maturizarea unei piețe în care viteza de dezvoltare trebuie dublată de controale de guvernanță și securitate, potrivit OpenAI . Compania spune că a fost inclusă ca „Leader” în Gartner Magic Quadrant pentru AI Coding Agents, pe fondul extinderii implementărilor Codex la scară de întreprindere. Codex este folosit de „peste 4 milioane de oameni în fiecare săptămână”, iar OpenAI indică drept utilizatori companii precum Cisco, Datadog, Dell Technologies și NVIDIA. Din perspectiva operațională, mesajul central este trecerea de la completarea automată a codului la delegarea de sarcini complexe către agenți: în descrierea OpenAI, Codex poate înțelege baze de cod mari, poate folosi instrumente, face modificări, rula teste și pregăti livrabile pentru revizie umană. De ce contează pentru companii: „viteză cu control” OpenAI susține că, pentru întreprinderi, miza este accelerarea dezvoltării software fără a pierde controlul: guvernanță, securitate și posibilitatea de audit. În acest context, compania enumeră capabilități și controale pe care Gartner le-ar fi evidențiat în evaluare, inclusiv: o „suprafață” largă de utilizare pentru dezvoltatori (aplicația Codex, extensii pentru medii de dezvoltare, interfață în linie de comandă, kituri de dezvoltare software și orchestrare în cloud); mecanisme de control pentru companii, precum „approval gates” (porți de aprobare), RBAC (control al accesului bazat pe roluri), politici personalizabile, „sandboxing” la nivel de sistem de operare și guvernanță auditabilă a spațiilor de lucru. Exemplu de impact: cazul Cisco OpenAI indică un exemplu concret de utilizare la scară mare: Cisco ar fi folosit Codex pentru a dezvolta „majoritatea” platformei sale de securitate AI Defense, reducând timpul de livrare „de la câteva trimestre la săptămâni”. Compania prezintă acest caz ca argument pentru câștigul de productivitate pe care agenții de codare îl pot aduce în organizații mari. Ce urmează: actualizări pentru mediile reglementate și opțiuni de implementare În același material, OpenAI leagă recunoașterea Gartner de o serie de actualizări orientate către cerințe enterprise, inclusiv: Codex Security și GPT‑5.5‑Cyber, suport pe mobil, Remote SSH pentru medii de dezvoltare administrate, tokenuri de acces programat cu domeniu limitat și „hooks”, suport pentru utilizare conformă cu HIPAA, disponibilitate pe Amazon Bedrock și extinderea suportului de implementare prin Codex Labs și parteneri GSI (integratori de sisteme) precum Accenture, Capgemini, Cognizant, Infosys, PwC și TCS. OpenAI mai precizează că raportul Gartner poate fi consultat online și că, până la 12 iunie, conturile enterprise eligibile pot solicita două luni de utilizare gratuită Codex pentru utilizatori noi, ca stimulent pentru adoptare. [...]

Serbia mizează pe investiții chineze și „fabrici de date” pentru a intra pe lanțul roboților umanoizi ; președintele Aleksandar Vucic spune că țara va începe asamblarea între 10 și 20 iulie, într-un proiect în trei etape care leagă producția de dezvoltarea infrastructurii de antrenare a inteligenței artificiale, potrivit HotNews . Vucic a făcut anunțul la Jiaxing, în China, în timpul unei vizite oficiale, susținând că în „două luni” Serbia va avea roboți umanoizi și că ar fi prima țară europeană cu o astfel de producție. HotNews notează însă că afirmația este inexactă, deoarece roboți umanoizi care integrează modele de inteligență artificială există deja în Europa. Ce se știe despre plan: producție în trei stadii, cu accent pe date și AI Președintele sârb a descris un proces în trei pași: Stadiul 1: asamblarea , care ar urma să înceapă între 10 și 20 iulie ; Stadiul 2: „fabrici de date” / „fabrici de antrenament” , adică infrastructură pentru pregătirea roboților (în practică, centre și fluxuri de date folosite la antrenarea și testarea sistemelor); Stadiul 3: utilizarea inteligenței artificiale , etapă în care Vucic afirmă că Serbia ar putea deveni „o țară de prim-plan” în domeniu. Mesajul economic al vizitei a fost dublat de un anunț privind investițiile: Vucic a spus că la Jiaxing au fost semnate acorduri de 953 de milioane de euro (aprox. 4,8 miliarde lei ) pentru noi investiții în Serbia, care ar urma să ajungă în mai multe orașe, între care Niš, Novi Sad, Zrenjanin, Šabac, Ćuprija și Inđija. De ce contează: Serbia încearcă să urce dincolo de asamblare, spre infrastructura de AI Dincolo de componenta de imagine, miza operațională este că proiectul nu se oprește la montaj, ci include explicit „fabrici de date” pentru antrenarea roboților. Asta sugerează o încercare de a construi capabilități locale în jurul inteligenței artificiale (date, antrenare, integrare), nu doar de a atrage activități cu valoare adăugată mai mică. În același timp, HotNews plasează declarațiile lui Vucic în contextul faptului că în Europa există deja utilizări industriale ale roboților umanoizi: compania BMW a anunțat că folosește astfel de roboți într-un proiect pilot la fabrica din Leipzig, în cooperare cu Hexagon Robotics, care a prezentat robotul AEON în iunie 2025 (detalii în comunicatul BMW Group ). Ce urmează, din informațiile disponibile, este testul de execuție: dacă asamblarea începe în intervalul indicat și dacă etapa a doua – infrastructura de date pentru antrenare – se materializează efectiv, nu rămâne doar la nivel de promisiune politică. [...]

YouTube introduce detectarea deepfake-urilor pentru creatori iar platforma va afișa mai vizibil etichetele pentru conținutul generat cu inteligență artificială, într-o încercare de a crește transparența și de a limita folosirea abuzivă a imaginilor și videoclipurilor manipulate. Potrivit informațiilor furnizate de YouTube și Google, creatorii eligibili vor putea activa în următoarele săptămâni noua funcție „likeness detection”, integrată în YouTube Studio, care identifică automat videoclipurile în care chipul unei persoane este folosit prin tehnologii AI fără acordul acesteia. Noua funcție este destinată creatorilor cu vârsta de peste 18 ani și permite detectarea conținutului deepfake direct din secțiunea „Content detection” a YouTube Studio. După activare și verificarea identității, sistemul monitorizează permanent platforma și poate semnala videoclipurile în care imaginea creatorului este utilizată artificial. Creatorii pot solicita apoi eliminarea rapidă a acestor materiale prin mecanismele de confidențialitate ale platformei. În paralel, YouTube modifică și modul în care sunt afișate etichetele pentru conținutul realizat cu AI. Platforma va evidenția mai clar videoclipurile create fotorealist sau modificate semnificativ prin inteligență artificială, astfel încât utilizatorii să poată identifica mai ușor conținutul sintetic. Etichetele vor apărea diferit în funcție de tipul conținutului: la videoclipurile lungi, direct sub playerul video; la Shorts, sub forma unei suprapuneri pe clip; la conținutul animat sau modificat minor, în descrierea extinsă. YouTube anunță că, începând din mai 2026, va introduce și sisteme automate care detectează utilizarea inteligenței artificiale chiar și atunci când creatorii nu marchează explicit acest lucru. Dacă platforma identifică folosirea semnificativă a AI într-un material fotorealist, va aplica automat o etichetă de avertizare. Creatorii vor putea însă contesta aceste decizii dacă consideră că sistemul a identificat greșit conținutul. Google extinde în același timp și tehnologiile SynthID și standardul C2PA pentru verificarea originii imaginilor, videoclipurilor și fișierelor audio în mai multe servicii, inclusiv Search, Chrome și Gemini. Astfel, utilizatorii vor putea verifica mai ușor dacă o imagine sau un clip au fost generate cu AI, inclusiv prin întrebări directe adresate sistemelor Google. Compania susține că măsurile urmăresc menținerea unui echilibru între protecția creatorilor și transparența necesară într-un internet dominat tot mai mult de conținut sintetic. [...]