Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Cisco spune că a redus semnificativ timpii de dezvoltare și operare software prin integrarea Codex direct în fluxurile de producție, cu efecte măsurabile precum scăderea timpilor de build cu circa 20% și economisirea a peste 1.500 de ore de inginerie pe lună, potrivit OpenAI, care descrie parteneriatul dintre Cisco și OpenAI pentru folosirea „agentică” (autonomă, pe pași) a AI în ingineria la scară de întreprindere.
În loc să trateze Codex ca pe un instrument izolat de productivitate pentru programatori, Cisco l-a integrat în procesele de inginerie din producție, expunându-l la sisteme mari, cu multe depozite de cod (multi-repository), baze de cod puternic axate pe C/C++ și cerințe stricte de securitate, conformitate și guvernanță.
Un exemplu central este AI Defense, soluția Cisco „cap-coadă” de securitate pentru riscurile introduse de AI. Conform materialului, Codex a fost folosit pentru a scrie „majoritatea” AI Defense și „aproape fiecare funcționalitate nouă” pe care Cisco o dezvoltă pentru produs.
„Funcționalități care ar fi durat câteva trimestre ca să ajungă la clienți au scăzut la săptămâni.” —DJ Sampath, SVP/GM, AI Software and Platform, Cisco
Cisco indică drept element-cheie nu completarea de cod, ci capacitatea Codex de a executa fluxuri reale de lucru, inclusiv bucle autonome de tip „compile-test-fix” prin interfață de linie de comandă (CLI), în timp ce operează în cadrele existente de revizie, securitate și guvernanță.
În practică, Codex ar fi demonstrat că poate:
Materialul oferă câteva rezultate concrete, atribuite utilizării Codex în fluxuri critice:
„Cele mai mari câștiguri au venit când am încetat să ne gândim la Codex ca la un instrument și am început să-l tratăm ca pe o parte a echipei.” —Ryan Brady, Principal Engineer, Cisco Splunk
În paralel, Cisco este prezentată ca parte a inițiativei Daybreak a OpenAI, un program care reunește modele OpenAI, Codex și parteneri din securitate pentru accelerarea apărării cibernetice și securizarea continuă a software-ului. În acest cadru, Cisco ar fi „guvernat accesul” la GPT‑5.5‑Cyber, descris ca model pentru apărătorii cibernetici.
Tot cu Codex, Cisco spune că a construit Defense Squad, un instrument open-source care a ajuns din faza de idee în comunitatea de dezvoltatori în mai puțin de o săptămână.
Concluzia operațională a colaborării, așa cum este descrisă, este un model repetabil de adoptare a AI în întreprinderi: parteneriat tehnic strâns, încărcări reale de lucru și aliniere la nivel de leadership încă de la început. Codex este folosit acum în mai multe unități de business Cisco, iar echipele ar evalua tot mai des munca prin prisma duratei unei rulări Codex („cât va dura acea rulare”), nu doar prin estimări tradiționale de efort.
Recomandate

OpenAI și Thrive Holdings spun că au construit un agent fiscal care se îmbunătățește singur în producție , folosind un circuit de feedback din utilizarea reală, astfel încât corecțiile făcute de contabili să devină „semnale” structurate pentru evaluări și iterații rapide cu Codex, potrivit OpenAI . Miza operațională: reducerea timpului de pregătire a declarațiilor și creșterea capacității firmelor de contabilitate în vârf de sezon, fără ca fiecare problemă să fie rezolvată manual de ingineri. În proiect au lucrat, timp de șase luni, ingineri și cercetători OpenAI „forward deployed” (integrați în echipele din teren) împreună cu inginerii Thrive Holdings, dezvoltând „Tax AI” pentru rețeaua Crete , care include 30+ firme de contabilitate. Contextul descris de OpenAI: practicienii Crete pregătesc zeci de mii de declarații pe sezon, pe baza a milioane de documente, iar pentru dosare de complexitate medie și mare doar introducerea datelor poate ajunge la opt ore per declarație. Tax AI a procesat 7.000 de declarații în pilotul din acest sezon fiscal, automatizând o parte importantă din pregătirea formularelor 1040 și 1041. OpenAI susține că sistemul „economisește aproximativ o treime” din timpul de pregătire, poate redacta declarații cu „până la 97% acuratețe” și crește productivitatea („throughput”) cu aproximativ 50%. În plus, compania afirmă că versiunea curentă este „măsurabil” mai bună decât cea lansată cu trei luni înainte. Cum este măsurată îmbunătățirea și ce s-a schimbat în câteva săptămâni OpenAI descrie o metodă de evaluare bazată pe proporția declarațiilor care ating praguri de completare corectă a câmpurilor (75%, 90% și 100%), ca indicator al volumului de corecții necesare ulterior. La lansare, „doar un sfert” dintre declarații ajungeau la 75% completare corectă, iar în șase săptămâni ponderea a urcat la 86%, potrivit aceleiași surse. Compania mai spune că progresul a fost și mai rapid la pragurile de 90% și 100%. Pe parcursul sezonului, sistemul a trecut de la sarcini mai simple (W-2 și 1099) la declarații mai complexe (inclusiv K-1 și diverse „schedules”), iar fiecare nouă capabilitate ar fi economisit mai mult timp per declarație, deoarece înlocuia muncă manuală mai dificilă. Bucla de auto-îmbunătățire: practicieni, „urme” din producție și iterație cu Codex Arhitectura de îmbunătățire continuă este construită pe trei „piloni”, conform OpenAI: feedback de la practicieni , care indică ce erori contează și ce merită optimizat; „production traces” (urme din producție), adică un istoric structurat al pașilor de la documentele sursă la câmpurile extrase, mapare și corecțiile expertului; o buclă de iterație condusă de Codex , în care problemele repetate devin „finding-uri” (constatări), apoi evaluări țintite („evals”) și, în final, sarcini de inginerie cu criterii de succes și validare (inclusiv teste de regresie). Exemplul detaliat în material este cel al veniturilor din proprietăți închiriate (Schedule E), unde diferențele dintre valoarea propusă de agent și cea din declarația depusă pot avea cauze diferite (eroare de extracție, preferință a practicianului, valori preluate din an anterior, modificări în altă etapă a fluxului). Sistemul încearcă să transforme corecțiile repetate în ținte de evaluare, astfel încât Codex să poată investiga cauza (schemă de extracție, selecția surselor, mapare către „tax engine”, evaluare/„grader”) și să propună modificări verificabile înainte de a ajunge în producție. Ce înseamnă asta pentru firme: capacitate mai mare în sezon și redistribuirea muncii Din perspectiva impactului operațional, OpenAI argumentează că valoarea nu vine doar din automatizare, ci din faptul că agentul devine mai bun pe măsură ce este folosit, fără ca îmbunătățirile să depindă exclusiv de intervenții manuale ale inginerilor. În material este inclus și un exemplu punctual: un contabil senior care ar fi petrecut 180 de ore pe pregătirea declarațiilor anul trecut ar fi ajuns la 15 ore anul acesta, folosind timpul economisit atât pentru discuții cu clienții, cât și pentru a prelua clienți noi și servicii noi. OpenAI nu oferă însă detalii suplimentare despre câți utilizatori au avut rezultate similare sau despre distribuția acestor câștiguri în pilot. În final, OpenAI și Thrive Holdings prezintă acest model ca „plan” pentru extindere către alte fluxuri din contabilitate (de exemplu, contabilitate curentă și audit) și către operațiuni precum automatizarea serviciului de asistență IT, în interiorul companiilor din portofoliul Thrive. Pentru moment, informațiile publice din material rămân la nivelul pilotului și al metodologiei de îmbunătățire, fără o cronologie de lansare comercială mai largă sau indicatori financiari. [...]

Peste 900 de milioane de utilizatori activi săptămânal ai ChatGPT vor vedea rezumate și acces la jurnalismul Folha de S.Paulo și UOL , în urma unui parteneriat de conținut care marchează prima colaborare media a OpenAI în Brazilia, potrivit OpenAI . Acordul extinde integrarea de conținut jurnalistic în ChatGPT, cu accent pe atribuire, transparență și trimitere către sursele originale. Pentru OpenAI, parteneriatul se înscrie într-o strategie mai largă de colaborare cu organizații de presă din mai multe piețe, inclusiv SUA, Marea Britanie, Franța și Germania, iar acum și Brazilia. Ce se schimbă pentru utilizatorii ChatGPT Utilizatorii vor putea accesa „jurnalism de înaltă calitate” și vor vedea rezumate bazate pe reportajele Folha de S.Paulo și UOL. OpenAI spune că integrarea urmărește să ofere răspunsuri mai utile, mai rapide și mai relevante local, în timp ce direcționează traficul către materialele originale prin linkuri. De ce contează: Brazilia, o piață mare pentru ChatGPT OpenAI indică Brazilia drept una dintre cele mai mari piețe ale ChatGPT la nivel global, cu peste 50 de milioane de utilizatori activi lunar și aproximativ 140 de milioane de mesaje schimbate pe zi. În acest context, includerea unor surse locale majore poate influența semnificativ modul în care utilizatorii descoperă și consumă informație de actualitate în platformă. Ce câștigă editorii: acces la instrumente și automatizare Pe lângă distribuția conținutului în ChatGPT, Grupo Folha și Grupo UOL vor avea acces la Codex , ChatGPT Enterprise și API (interfață de programare) pentru a testa noi moduri în care inteligența artificială poate sprijini jurnalismul, dezvoltarea de produse pentru cititori și optimizarea fluxurilor interne și a operațiunilor de business. Pozițiile părților Reprezentanții Folha de S.Paulo și UOL au prezentat parteneriatul ca pe o validare a jurnalismului profesionist și ca pe o adaptare la schimbările aduse de inteligența artificială în industrie. „Interesul unui gigant al inteligenței artificiale precum OpenAI de a afișa conținut produs de Folha de S.Paulo și UOL nu face decât să întărească importanța jurnalismului profesionist.” — Sérgio Dávila, redactor-șef, Folha de S.Paulo „Prin a face jurnalismul lor accesibil în ChatGPT, vrem să aducem răspunsuri mai utile, mai la timp și mai relevante local, sprijinind în același timp ecosistemul mai larg al știrilor.” — Varun Shetty, VP Media Partnerships, OpenAI „Platformele de inteligență artificială beneficiază de surse de încredere pentru știri. E firesc să se asocieze cu creatorii de conținut de înaltă calitate.” — Paulo Samia, CEO, UOL [...]
Boomul AI a mutat câștigurile spre cipuri și infrastructură, lăsând software-ul în urmă , iar această schimbare de ierarhie începe să se vadă atât în rezultate financiare, cât și în evoluția bursieră, potrivit Mediafax . Momentul de inflexiune indicat de mulți investitori este 24 mai 2023, când NVIDIA a raportat rezultate mult peste așteptări, pe fondul cererii accelerate pentru inteligență artificială. De atunci, boomul AI a reordonat sectorul tehnologic și a împins în față companiile care produc „uneltele” necesare antrenării și rulării modelelor de inteligență artificială, nu neapărat pe cele care vând aplicații software. Cipurile pentru AI, motorul principal al creșterii O analiză Morningstar arată o creștere fără precedent a veniturilor generate de cipurile folosite în AI, cu NVIDIA în prim-plan. Veniturile companiei din segmentul acceleratoarelor AI (cipuri specializate pentru antrenarea și rularea AI) au urcat de la 3,4 miliarde de dolari (aprox. 15,6 miliarde lei) la peste 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei) în trei ani, un avans de circa 1.600%. În ultimul trimestru raportat, NVIDIA a anunțat venituri de 81,6 miliarde de dolari (aprox. 375 miliarde lei), peste estimările analiștilor. Potrivit acestora, nu există semne de încetinire a cererii pentru echipamentele AI ale companiei, descrisă ca „insațiabilă”. Acceleratoarele AI sunt utilizate pe scară largă de jucători precum OpenAI, Google sau Meta Platforms, iar cererea a susținut și alte nume din zona semiconductorilor și a infrastructurii, inclusiv Advanced Micro Devices și Broadcom. Software-ul rămâne în urmă, pe fondul temerilor investitorilor În timp ce producătorii de cipuri și furnizorii de infrastructură au beneficiat direct, companiile din software au performat mai slab, notează analiza citată. Motivul: investitorii iau în calcul că AI ar putea reduce nevoia de aplicații tradiționale sau ar putea înlocui anumite servicii. În acest context, indicele companiilor de semiconductori a crescut cu aproape 424% din 2023 până în prezent, în timp ce multe firme software au avut creșteri modeste sau chiar scăderi. Efect de propagare: centre de date, energie și construcții Expansiunea AI a accelerat construirea centrelor de date (facilități care găzduiesc serverele necesare funcționării AI), cu efecte în lanț în energie, construcții și infrastructură. Printre beneficiari este menționat producătorul american Caterpillar, alături de companii care produc generatoare sau construiesc infrastructura de alimentare a acestor centre. Pe fondul cererii mari de energie, Bloom Energy și-a văzut acțiunile crescând cu peste 240% în ultimele șase luni, potrivit sursei. Startup-uri evaluate la sute de miliarde și o piață mai concentrată Boomul AI a schimbat și piața companiilor private. Conform datelor PitchBook citate, evaluarea OpenAI a crescut de la 86 de miliarde de dolari (aprox. 396 miliarde lei) în ianuarie 2024 la peste 850 de miliarde de dolari (aprox. 3.910 miliarde lei) în martie 2026. În paralel, Anthropic ar fi urcat de la 21 de miliarde de dolari (aprox. 97 miliarde lei) la aproximativ 900 de miliarde de dolari (aprox. 4.140 miliarde lei). Analiștii mai indică și o concentrare accentuată pe piețele financiare, unde câteva companii foarte mari ajung să domine o parte importantă din bursa americană. În același timp, avertismentul rămâne că nu toate companiile vor câștiga din acest val, iar entuziasmul investitorilor s-ar putea tempera dacă economia încetinește sau dacă rezultatele nu confirmă așteptările ridicate ale pieței. [...]

Anthropic ar putea închide o finanțare de peste 30 mld. dolari, ceea ce i-ar împinge evaluarea peste OpenAI , potrivit IT之家 , care citează Bloomberg pe baza unor surse apropiate discuțiilor. Tranzacția ar putea fi finalizată chiar săptămâna viitoare, însă angajamentele investitorilor și termenii rămân în curs de confirmare și se pot modifica. De ce contează: o posibilă schimbare de lider în „liga” evaluărilor AI Sursele citate indică o rundă de finanțare „supradimensionată”, cu un total estimat la peste 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 mld. lei). Evaluarea Anthropic ar urma să depășească 900 de miliarde de dolari (aprox. 4.140 mld. lei), nivel care, dacă se confirmă, ar plasa compania peste OpenAI și ar face-o cea mai valoroasă companie AI privată la nivel global. Un detaliu relevant pentru piață este că suma strânsă ar fi deja peste ținta inițială de 30 de miliarde de dolari, semn al competiției între investitori pentru expunere la companiile care vând servicii AI către clienți corporate. Ritmul negocierilor și contextul unei posibile listări Potrivit informațiilor, runda s-a mișcat rapid, în doar câteva săptămâni. Anthropic ar fi început să ia în calcul finanțarea la o evaluare de peste 900 de miliarde de dolari după ce, la final de aprilie, ar fi primit mai multe propuneri de finanțare „nesolicitate”, iar în această lună ar fi intrat în negocieri. În paralel, „anterior s-a relatat” că atât Anthropic, cât și OpenAI ar putea viza o listare (IPO) cel mai devreme în această toamnă, însă materialul nu oferă un calendar ferm. Venituri în creștere și presiune pe infrastructură Sursele citate susțin că veniturile Anthropic cresc accelerat pe fondul cererii din zona de companii. Estimările menționate includ: venituri în trimestrul al doilea de 10,9 miliarde de dolari (aprox. 50 mld. lei), de peste două ori față de trimestrul anterior; posibilitatea primului trimestru profitabil din istoria companiei; depășirea unui venit anualizat de 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 mld. lei) până la finalul lunii viitoare. Publicația explică și indicatorul de „venit anualizat” ca o extrapolare a veniturilor pe termen scurt la nivelul unui an întreg. Ca reper, în iulie anul trecut, venitul anualizat ar fi fost de 4 miliarde de dolari. CEO-ul Anthropic, Dario Amodei , este citat spunând că venitul anualizat și utilizarea au crescut de „80 de ori” în primul trimestru, iar compania încearcă să obțină „cât mai repede” mai multă putere de calcul pentru a susține cererea în creștere. [...]

Instrumentele de programare asistată de IA împing start-up-urile spre echipe mai mici și execuție mai rapidă , iar momentul este „o epocă de aur” pentru antreprenoriat, susține Boris Cerny, creatorul Claude Code , potrivit IT之家 . Cerny spune că absolvenții de informatică pot alege în continuare un job, existând încă roluri de început de carieră și suficient de mult de lucru în companii. Însă, pentru cei cu apetit antreprenorial, recomandarea lui este să pornească acum o companie, pe fondul accelerării aduse de instrumente de inteligență artificială precum Claude Code, care ar permite construirea și scalarea afacerilor „în moduri fără precedent”. Ce se schimbă operațional în start-up-uri: mai mult cod scris de modele Ca indicator al ritmului de adopție, Cerny relatează o discuție cu fondatori din cea mai recentă cohortă Y Combinator (incubator de start-up-uri din Silicon Valley). El a întrebat câți dintre ei lasă „100% din cod” să fie scris de Claude Code, iar „jumătate” ar fi ridicat mâna. În același grup, la întrebarea inversă — câți nu lasă deloc modelul să scrie cod — ar fi răspuns afirmativ o singură persoană, din câteva sute. Mesajul implicit este că, în multe echipe tinere, IA nu mai este un instrument marginal, ci intră direct în fluxul principal de dezvoltare software, reducând nevoia de resurse umane pentru livrarea de produs, cel puțin în fazele inițiale. Miza pe termen mediu: redefinirea rolului „inginerului” Cerny anticipează că denumirea de „inginer” s-ar putea schimba, dar activitatea de a scrie cod — fie direct, fie prin „agenți” (programe bazate pe IA care execută sarcini) — nu va dispărea. Mai mult, el estimează că numărul celor care scriu cod sau folosesc agenți pentru a scrie cod ar putea ajunge la „de 100 de ori” dimensiunea de azi, ceea ce ar muta competiția dinspre „cine poate programa” spre „cine poate construi și itera mai repede produse și companii”. În lipsa unor date financiare în material, concluzia rămâne una operațională: dacă aceste practici se generalizează, barierele de intrare pentru start-up-uri software scad, iar avantajul competitiv se mută către viteză, distribuție și capacitatea de a transforma rapid idei în produse funcționale. [...]

Amazon MGM accelerează producția de conținut pentru copii cu AI , aprobând trei seriale în doar câteva săptămâni printr-un fond dedicat, o mișcare care poate reduce semnificativ costurile și timpii de dezvoltare în industria de film și televiziune, potrivit G4Media . Amazon MGM Studios a anunțat că a dat undă verde pentru trei seriale destinate copiilor în cadrul „ GenAI Creators’ Fund ”, un program creat pentru a-i încuraja pe cineaști și creatori să integreze inteligența artificială (AI) în producția de conținut. Fondul urmărește să ofere instrumente tehnologice care să permită conceperea proiectelor „într-un termen foarte scurt”. În aproximativ două luni au fost aprobate trei titluri: „Punky Duck” (regizorul mexican Jorge Gutierrez), „Diana Music Hunters” (creat de Albie Hecht) și „Cupcake & Friends” (BuzzFeed Studios). Ce se schimbă operațional: timpi de dezvoltare comprimați Un element central al anunțului este viteza de aprobare și dezvoltare. Jorge Gutierrez a spus că a început pe 7 martie și a primit deja aprobarea, în condițiile în care, în mod obișnuit, dezvoltarea unui episod pilot poate dura până la doi ani. „Am început la 7 martie, iar azi am primit deja aprobarea.” Miza economică: mai multe proiecte, dacă scad costurile Albert Cheng, director AI Studios la Amazon MGM Studios, a susținut că AI nu ar elimina locuri de muncă, ci ar putea crea mai multe, tocmai prin reducerea costurilor și a termenelor de producție. Logica este că, dacă proiectele devin mai ieftine și mai rapide, studiourile pot produce mai mult, ceea ce ar crește numărul de oportunități pentru creatori. Reacția industriei: temeri de înlocuire și avertisment privind „dependența” Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe dedicate impactului AI generative în industria cinematografică și a alimentat îngrijorările de la Hollywood, unde actori, scenariști și creatori se tem că ar putea fi înlocuiți de AI. Cheng a recunoscut totuși limitele tehnologiei și a avertizat că „dă dependență”, cerând vigilență din partea creatorilor. „Trebuie să avem grijă să nu cedăm în fața a ceea ce este facil și să nu lăsăm creierele noastre să se atrofieze, ci să continuăm să reflectăm critic asupra modului în care vrem să creăm.” [...]