Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google introduce o voce nouă în Google Maps pentru Noua Zeelandă, care pronunță corect toponimele în te reo Māori, o schimbare cu impact operațional direct pentru utilizatori și pentru calitatea serviciului de navigație, potrivit Google Blog. Actualizarea folosește un model de tip „text-to-speech” (transformă textul în vorbire) și combină engleza cu accent neozeelandez („Kiwi”) cu pronunția fidelă a denumirilor indigene.
Funcția începe să fie disponibilă de astăzi și se distribuie la nivel global pe Android, iOS, Android Auto și CarPlay. Pentru a o activa, utilizatorii trebuie să își actualizeze aplicația și să seteze limba la „English (New Zealand)”.
Noua voce urmărește să reducă erorile de pronunție în timpul navigației, în special pentru nume de orașe și regiuni, precum „Taranaki” și „Whangārei”, menționate ca exemple în material. Din perspectiva utilizatorului, schimbarea este una de „calitate a interacțiunii”: indicațiile rămân în engleză, dar numele de locuri sunt rostite corect în te reo Māori.
Google spune că a lucrat cu experți lingvistici de la Te Taura Whiri (Comisia pentru Limba Māori) și a folosit date publice ale New Zealand Geographic Board pentru a construi vocea și a calibra pronunțiile.
În articol este inclusă și o declarație a lui Ngahiwi Apanui-Barr, director executiv al Te Taura Whiri, care leagă pronunția corectă de accesul la semnificațiile culturale ale toponimelor:
„Numele de locuri Māori poartă povești care ne conectează la istoriile, oamenii și realizările noastre. Primul pas pentru a debloca aceste povești este pronunția corectă. Dacă putem auzi cuvintele spuse corect, putem spune cuvintele corect.”
Un element distinct al proiectului este modul în care Google descrie gestionarea datelor lingvistice: „suveranitatea datelor Māori” și principiile companiei privind inteligența artificială (AI Principles) au fost „centrale” în dezvoltarea modelului. Inițial, Te Taura Whiri ar urma să fie „kaitiaki” (gardian) al lexiconului te reo Māori, iar pe termen lung planul este crearea unui grup de custodi care să asigure accesul și beneficiile pentru mediul academic, cercetători și comunități Māori, precum și sustenabilitatea „kaupapa” (misiunii).
În context, Google notează și relevanța culturală a limbii: te reo Māori este recunoscută în Noua Zeelandă drept „taonga” (comoară), este una dintre cele două limbi oficiale (alături de limbajul semnelor), iar 73% dintre neozeelandezi au spus că o consideră o parte importantă a culturii și identității țării (sondaj Verian, 2025).
Recomandate
Folosirea agenților AI ca „echipă” de suport pentru management schimbă concret modul în care se iau decizii și se urmăresc resursele în Google , iar Sundar Pichai spune că astfel poate menține „activitatea” în derulare permanent, potrivit HotNews . Pichai a explicat, în podcastul Sources , că deleagă către agenți AI o parte din activitățile de colectare și sintetizare a informațiilor necesare conducerii companiei. El spune că, în loc să petreacă zilnic timp pentru a se pune la curent cu ce s-a întâmplat în ultimele 24 de ore, folosește agenți care „rulează” și îi aduc rezumate, urmând ca el să aprofundeze subiectele relevante. Ce fac, concret, agenții AI în rutina șefului Google În material se arată că agenții AI sunt instrumente de inteligență artificială proiectate să ducă la capăt sarcini „cap-coadă”, cât mai autonom, cu intervenție umană minimă. În cazul lui Pichai, utilizările menționate includ: înțelegerea evoluției dezvoltării modelelor; urmărirea modului în care sunt utilizate resursele de calcul ale Google; monitorizarea discuțiilor din numeroase grupuri interne de chat, fără a citi personal fiecare conversație; monitorizarea, prin telemetrie, a utilizării resurselor de calcul pe domenii de produs, eficiență și grad de utilizare, cu livrarea de „date și informații relevante”. Pichai susține că acest tip de instrumente „ne-a ajutat pe toți să devenim mai buni în ceea ce facem”. „24/7” ca avantaj operațional, dar cu limite la deciziile mari Deși mizează pe agenți pentru fluxuri de informare și monitorizare, Pichai afirmă că nu lasă inteligența artificială să ia deciziile importante în locul său, iar oamenii rămân implicați direct în deciziile cu consecințe semnificative privind alocarea resurselor de calcul. În același timp, articolul notează că agenții AI au fost în centrul unui val recent de incidente de cibersecuritate , care a alimentat îngrijorări. HotNews trimite, în acest context, la un material anterior despre un „val de incidente” asociat agenților AI. Costul ascuns: munca de „supervizare” a agenților Pe lângă beneficiul continuității, apare și o nouă componentă operațională: gestionarea agenților devine o competență separată, cu sarcini precum verificarea rezultatelor, prevenirea dublării activităților sau evitarea abaterii de la sarcinile atribuite. Un exemplu citat în articol: un director de inginerie de la Cisco, care gestionează peste 10 agenți, a spus pentru Business Insider că supravegherea acestora poate însemna treceri mai frecvente între sarcini și o senzație de muncă mai intensă, fără reducerea programului. În viziunea lui Pichai, avantajul major rămâne faptul că agenții, rulați în cloud (infrastructură de calcul livrată ca serviciu), pot funcționa non-stop și pot relua activitatea „exact din punctul în care le-ai lăsat”, ceea ce, spune el, permite ca „activitatea [să] continu[e] fără întrerupere”. [...]
Google extinde Gemini cu un „hub” pentru mici afaceri, mizând pe automatizarea sarcinilor zilnice potrivit Google Blog , care anunță o pagină dedicată în aplicație și funcții noi de marketing și finanțe, cu lansare treptată la nivel global în zilele următoare. Noul „business landing page” este prezentat ca un punct central din care proprietarii de mici afaceri își pot organiza activități recurente: construirea brandului, analiza finanțelor și înțelegerea informațiilor despre clienți. Google spune că „zeci de milioane” de antreprenori folosesc deja Gemini pentru idei de produse, gestionarea feedbackului și analiza performanței, iar noile instrumente ar trebui să reducă timpul alocat acestor sarcini. Conectare mai simplă la instrumente Google și aplicații terțe Din același hub, utilizatorii pot conecta Gemini la servicii Google și la aplicații externe, pentru a aduce date și fluxuri de lucru într-un singur loc. Google menționează explicit: Google Business Profile , Google Ads și Google Workspace; aplicații conectate terțe precum Adobe, Canva, Dropbox, Shopify, Wix, Zoho și Xero. Vizualuri „în stilul brandului”, pe baza materialelor încărcate de firmă O funcție nouă permite definirea stilului vizual al brandului în Gemini prin încărcarea site-ului, a kitului de brand, fonturilor sau paletelor de culori. Google afirmă că, împreună cu „Nano Banana 2.1”, descris ca cel mai nou model de generare de imagini al companiei, Gemini poate produce rezultate vizuale complete pentru lansări de produse sau campanii de marketing și poate păstra stilul pentru utilizări ulterioare, fără reîncărcarea repetată a ghidurilor. Analiză financiară din documente „dezordonate”, în câteva secunde Pe zona financiară, Google susține că Gemini poate transforma foi de calcul, chitanțe și evidențe de achiziții în grafice financiare și modele interactive „în secunde”, astfel încât antreprenorii să obțină informații mai ușor de interpretat decât din tabele brute. Ce urmează și unde se încadrează oferta pentru companii mai mari Google precizează că pagina dedicată, „skill-urile” de marketing și finanțe și noile aplicații conectate „încep să fie lansate” global în zilele următoare pentru utilizatorii aplicației Gemini. Pentru companiile mai mari, publicația indică o ofertă separată, „Gemini for your business”, cu controale administrative centralizate, guvernanță avansată a datelor și securitate de nivel enterprise (detalii la https://cloud.google.com/gemini-enterprise?e=48754805 ). [...]
Peste 400 de publicații au intrat într-un program prin care Google plătește licențe pentru conținut folosit la dezvoltarea de funcții noi bazate pe inteligență artificială , potrivit Google . Miza pentru editori este una direct economică: compania spune că remunerează livrarea și utilizarea unui „conținut îmbunătățit” (enhanced content) în cadrul News AI pilot . Programul, lansat anul trecut, a pornit cu un grup de parteneri din zona media, iar acum a depășit pragul de 400 de publicații la nivel global. În lista de exemple menționate de Google apar atât nume mari, cât și editori locali. Între partenerii noi enumerați se află publicații internaționale precum Axios , CNN, Financial Times și Forbes, dar și editori locali din SUA, precum Post and Courier, Texas Tribune, Oil City News și Shaw Media. Google amintește și parteneri din etapa inițială, precum The Washington Examiner și The Washington Post. Ce cumpără Google și la ce folosește conținutul Google descrie inițiativa ca un program de licențiere: publicațiile participante sunt plătite pentru „livrarea și utilizarea” conținutului îmbunătățit, utilizat pentru a dezvolta funcții noi de inteligență artificială în produsele companiei. Exemplele de funcții menționate includ: prezentări detaliate ale articolelor (overviews) pe paginile editorilor din Google News, care oferă context înainte ca utilizatorul să dea click; buletine audio personalizabile (audio briefings) pentru ascultători. Google susține că aceste funcții includ atribuire „clară” și linkuri directe către surse, cu scopul de a crea „noi moduri” prin care cititorii să se conecteze la publicațiile pe care le urmăresc. Ce urmează Din informațiile publicate nu reiese valoarea plăților sau criteriile comerciale ale licențelor. Google indică însă că programul este folosit ca bază pentru dezvoltarea de funcții AI în zona de știri, pe măsură ce obiceiurile de consum de informație se schimbă. [...]
SynthID, tehnologia Google de marcare invizibilă a conținutului generat de AI, a fost inclusă pe lista TIME „Best Inventions 2026” , într-un semnal că piața începe să trateze trasabilitatea conținutului ca infrastructură, nu ca opțiune, potrivit Google Blog . Pe fondul realismului tot mai mare al conținutului generat de inteligența artificială, miza operațională pentru platforme și utilizatori este să poată distinge rapid cum a fost produs un material. În acest context, SynthID este prezentat ca un „filigran” (watermark) digital invizibil și durabil, inserat chiar în momentul creării, pentru imagini, audio, video și text, fără a afecta calitatea. Ce face SynthID și ce volum a atins Google susține că SynthID a fost folosit până acum pentru a marca: peste 180 de miliarde de imagini și videoclipuri ; echivalentul a 240.000 de ani de audio . Tehnologia este descrisă ca fiind „durabilă”, adică proiectată să rămână detectabilă și după transformări uzuale ale conținutului, fără ca materialul să fie modificat vizibil. Unde apar instrumentele de verificare Pentru identificarea conținutului generat de AI, Google spune că a integrat instrumente de verificare direct în: Google Search; aplicația Gemini; Chrome. Separat, compania indică și un instrument dedicat, SynthID Detector , disponibil la SynthID Detector , pentru verificarea conținutului provenit de la Google și partenerii săi. Extindere către biologie sintetică Google afirmă că a anunțat recent SynthID Bio , o extindere a tehnologiei de marcare către biologia sintetică, detaliată pe SynthID Bio . În material nu sunt oferite, însă, date despre adopție sau utilizări comerciale pentru această componentă. TIME a publicat includerea SynthID în selecția sa anuală la Best Inventions , iar lista completă este disponibilă pe TIME’s website . [...]
Jensen Huang spune că modelele AI trebuie „ținute sub control” și monitorizate , un mesaj care mută discuția din zona de performanță în cea de guvernanță și risc operațional pentru companiile care dezvoltă sau folosesc inteligență artificială. Într-un interviu acordat CNBC , CEO-ul Nvidia compară AI cu „un bebeluș”, argumentând că tehnologia are nevoie de limite și supraveghere continuă pentru a fi utilizată în siguranță. Declarațiile vin în contextul în care evaluările „laboratoarelor de frontieră” (companii care dezvoltă modele AI de vârf) au crescut puternic, iar presiunea pe industrie se mută tot mai mult spre întrebarea: cum sunt controlate aceste sisteme după ce sunt puse în producție, nu doar cât de capabile sunt. De ce contează pentru companii: siguranța devine cerință operațională, nu opțiune Mesajul lui Huang indică o schimbare de accent relevantă pentru piață: pe măsură ce modelele AI sunt integrate în produse și procese, „siguranța” nu mai e doar un principiu, ci o componentă de operare — cu instrumente, proceduri și monitorizare. În interviu, Huang spune că există deja instrumente menite să controleze modelele AI și să promoveze utilizarea lor în condiții de siguranță. CNBC nu detaliază, în materialul disponibil, care sunt exact aceste instrumente sau cum sunt implementate, astfel că rămâne neclar ce mecanisme concrete are în vedere (de exemplu, limitări de acces, filtre, auditare sau monitorizare în timp real). Context: evaluările OpenAI și Anthropic, parte din aceeași discuție În aceeași intervenție, CEO-ul Nvidia discută și despre evaluările unor jucători precum Anthropic și OpenAI. Legătura implicită este că, odată cu creșterea valorii și a influenței acestor companii, cresc și așteptările privind controlul riscurilor asociate modelelor AI pe care le dezvoltă și le comercializează. Materialul CNBC este un segment video (aprox. 5 minute și 58 de secunde) și nu include, în textul extras, cifre sau exemple punctuale despre evaluări ori despre instrumentele de siguranță menționate. [...]
Un model de inteligență artificială poate estima vârsta biologică și riscul de deces la pacienți oncologici dintr-o fotografie facială , însă utilitatea sa clinică reală și limitele de aplicare rămân încă neclare, potrivit Notebookcheck . Tehnologia, prezentată într-un studiu din „ The Lancet Digital Health ”, ridică atât perspectiva unor evaluări medicale cu bariere de intrare foarte mici, cât și întrebări despre validare, interpretabilitate și potențiale utilizări abuzive. Ce face modelul și pe ce date a fost antrenat Cercetătorii au dezvoltat un model numit FAHR-Face (Foundation Artificial Intelligence for Health Recognition), antrenat pe peste 40 de milioane de imagini faciale și adaptat ulterior pentru două sarcini distincte: estimarea „vârstei biologice” din trăsături faciale (care poate diferi de vârsta cronologică și ar putea indica starea generală de sănătate și reziliența fizică); estimarea riscului de supraviețuire la pacienți cu cancer pe baza unei fotografii, cu zone considerate relevante în special sub ochi și de-a lungul punții nasului. Rezultatele raportate pe pacienți cu cancer Evaluarea a inclus aproximativ 43.000 de pacienți oncologici, iar un test separat a fost realizat pe 3.820 de pacienți. În acest test: 122 de pacienți au fost încadrați de model în grupa cu risc maxim; dintre aceștia, 52% au murit în 90 de zile; 975 de pacienți au fost încadrați în grupa cu risc minim; dintre aceștia, 2% au murit în același interval. Autorii notează că asocierea dintre informația extrasă din fotografie și riscul de deces a rămas valabilă chiar și după luarea în calcul a factorilor clinici de prognostic. De ce contează: costuri mici, dar validare incompletă și risc de abuz Miza operațională a unei astfel de abordări este bariera scăzută de utilizare: o fotografie facială poate fi făcută în câteva secunde, cu costuri tehnice și financiare reduse, ceea ce ar putea accelera adoptarea în instrumente de triere sau monitorizare. În același timp, materialul subliniază limite importante: nu este stabilită o relație cauzală; modelul identifică tipare statistice, fără să explice automat procesele biologice din spatele lor; nu este clar dacă rezultatele se aplică și altor afecțiuni medicale; rămâne de văzut câtă valoare predictivă suplimentară aduce fotografia față de metodele clinice consacrate; există îngrijorări privind posibile utilizări precum urmărirea și supravegherea video. Test public: cum poate fi încercat modelul Cei care vor să își estimeze vârsta biologică se pot înscrie pe site-ul proiectului, unde pot încărca între 3 și 10 fotografii ale feței, o singură dată sau zilnic. Sistemul oferă un scor pentru fiecare imagine și un scor agregat. Conform descrierii, fotografiile nu sunt partajate și sunt șterse după o anumită perioadă, iar alte informații sunt anonimizate și puse la dispoziția altor cercetători. [...]
