Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Google a lansat Nano Banana 2, noua versiune a modelului său de generare imagini cu inteligență artificială, cunoscut și ca Gemini 3.1 Flash Image, cu îmbunătățiri semnificative la capitolul viteză, precizie și procesare a textului, potrivit Mobilissimo.ro.
Noua versiune îl înlocuiește pe Nano Banana Pro în cadrul modelelor Gemini Fast, Thinking și Pro și vine la pachet cu Gemini 3.1 Pro, lansat recent. Modelul este deja disponibil în aplicațiile Google, atât pe mobil, cât și pe desktop, iar integrarea în Google Search și în funcții precum Circle to Search este așteptată în perioada următoare.

Potrivit prezentării, modelul oferă:
Google susține că modelul poate menține coerența pentru până la 5 personaje într-o scenă și fidelitatea pentru până la 14 obiecte într-un flux de lucru, ceea ce îl face mai potrivit pentru proiecte vizuale complexe.

Ca și în cazul altor modele AI ale companiei, conținutul generat este marcat cu watermark SynthID, pentru a indica faptul că este produs cu ajutorul inteligenței artificiale.

Lansarea confirmă strategia Google de a accelera dezvoltarea și integrarea modelelor Gemini în cât mai multe produse și servicii, într-un context de competiție intensă pe piața AI.

Recomandate

Google testează integrarea modelului Nano Banana în Maps, cu stilizare AI pentru Street View , potrivit Mobilissimo , care a descoperit în cea mai recentă versiune Android a aplicației indicii clare despre o funcție aflată în dezvoltare. Codul aplicației face trimitere directă la modelul de inteligență artificială Nano Banana, iar zona vizată pare să fie modul Street View. Concret, utilizatorii ar putea avea posibilitatea să stilizeze imaginile din Street View cu ajutorul AI generativ. În aplicație au fost identificate mesaje precum „Same streets, new styles”, dar și opțiuni precum „Pick a style” și „Share”. Mecanismul ar urma să fie simplu: utilizatorul selectează un stil vizual; AI-ul generează o versiune reinterpretată a clădirilor sau străzilor; rezultatul poate fi distribuit ulterior. Nu este clar câte stiluri vor fi disponibile, însă este probabil ca Google să ofere presetări similare filtrelor artistice deja întâlnite în alte aplicații bazate pe inteligență artificială. Funcția pare orientată mai degrabă spre creativitate și distribuire în social media decât spre utilitatea clasică a aplicației, centrată pe navigație și informare. Pe lângă integrarea Nano Banana , în cod au fost observate și ajustări vizuale. Stratul „3D” ar putea fi redenumit în „Raised buildings”, pentru o descriere mai clară, iar meniul de selecție a tipului de hartă ar urma să primească un design cu colțuri rotunjite și o interfață ușor revizuită. Momentan, niciuna dintre aceste funcții nu este activă public, ceea ce sugerează că se află în fază de testare internă. Totuși, direcția este clară: Google continuă să extindă utilizarea modelului Nano Banana în propriul ecosistem, experimentând integrarea AI generativ inclusiv într-o aplicație consacrată precum Maps. [...]

Google a suspendat mai mulți abonați plătitori ai serviciului Gemini AI Ultra care utilizau framework-ul open-source OpenClaw , acuzând folosirea neautorizată și abuzivă a infrastructurii Antigravity . Decizia a fost confirmată pe 23 februarie 2026 de Varun Mohan, coordonator al diviziei Antigravity din cadrul Google, în contextul unei creșteri semnificative a traficului considerat malițios, potrivit relatărilor din presa internațională, inclusiv The Indian Express . Ce s-a întâmplat Utilizatori care plătesc până la 249 de dolari pe lună pentru abonamentul Gemini AI Ultra au raportat erori 403 pentru „încălcarea Termenilor și condițiilor”, fiind blocați din Antigravity — asistentul de programare bazat pe modelele Gemini. Discuții pe forumul oficial al dezvoltatorilor Google, citate de Google AI Developer Forum , arată că unele conturi au fost suspendate fără avertisment prealabil. Problema tehnică invocată este legată de modul de autentificare: OpenClaw ar fi folosit tokenuri OAuth asociate Antigravity pentru a direcționa cereri către modelele Gemini. Sistemele automate Google au interpretat această rutare printr-un instrument terț ca fiind utilizare neautorizată, declanșând suspendări. Google a transmis unor utilizatori că folosirea credențialelor într-un tool terț constituie încălcare a termenilor, invocând o politică de „zero toleranță”, potrivit informațiilor publicate de OpenClaw.rocks . Reacția OpenClaw Creatorul OpenClaw, dezvoltatorul austriac Peter Steinberger , a criticat public măsura și a anunțat retragerea suportului pentru Antigravity din proiect. Disputa a devenit rapid publică și a alimentat dezbaterea despre limitele accesului la infrastructura AI proprietară prin instrumente open-source. Conflictul are și o dimensiune competitivă, în condițiile în care Steinberger s-a alăturat recent OpenAI , iar OpenClaw funcționează acum ca fundație open-source susținută extern. Tendință mai largă în industrie Cazul indică o tendință mai amplă: furnizorii de modele AI încep să limiteze utilizarea abonamentelor „flat rate” prin agenți autonomi sau aplicații terțe, care pot genera volume de trafic mult peste scenariul standard de utilizare individuală. Pe fondul creșterii costurilor de calcul și al popularității agenților AI, companiile își consolidează controlul asupra modului în care sunt accesate modelele și infrastructura. Implicații Abonamentele plătite nu garantează acces necondiționat dacă utilizarea este considerată neconformă. Integrarea prin aplicații terțe devine mai riscantă fără acord explicit al furnizorului. Se adâncește tensiunea dintre platformele comerciale de AI și ecosistemul open-source. Cazul marchează o schimbare importantă în piață: accesul la modele avansate rămâne disponibil, dar în limite tot mai strict definite de companiile care controlează infrastructura. [...]

O reclamă generată cu inteligență artificială, în care Elon Musk, Jeff Bezos și Sam Altman apar îmbătrâniți, a devenit virală , adunând peste 4 milioane de vizualizări pe Instagram și stârnind dezbateri despre viitorul muncii și costurile energetice ale tehnologiei, potrivit Business Insider . Clipul de 40 de secunde, realizat de start-up-ul belgian AiCandy , este prezentat ca o reclamă fictivă pentru o companie imaginară din 2036, „Energym”. În video, versiuni îmbătrânite ale celor trei lideri din tehnologie susțin, pe un ton neutru, că după pierderea locurilor de muncă din cauza automatizării, oamenii ar putea produce energie pedalând biciclete pentru a alimenta exact mașinile care i-au înlocuit. Conceptul aparține fondatorilor AiCandy, Hans Buyse și Jan De Loore, care au explicat pe LinkedIn că ideea pornește de la un scenariu post-criză financiară și ironizează atât obsesia pentru eficiență energetică, cât și cultura performanței fizice. Ideea a fost inițial o reacție la criticile legate de consumul mare de energie al inteligenței artificiale. Succesul a depășit așteptările: redistribuirile pe rețeaua X au adunat aproape 2 milioane de vizualizări suplimentare, iar senatorul american Chris Murphy a distribuit clipul pe Instagram, comentând că „nu pare chiar o parodie”. În paralel, autorii s-au plâns că unele conturi au republicat materialul fără a le acorda credit. Impactul viral vine într-un moment în care îngrijorările privind consumul energetic al centrelor de date sunt tot mai prezente. Conform estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie, citate de publicații de specialitate, consumul global al centrelor de date ar putea ajunge la circa 1.050 terawați-oră până în 2026, un nivel comparabil cu cel al Japoniei. Deocamdată, AiCandy spune că analizează propunerile de colaborare primite, dar, în ton cu ironia clipului, fondatorii au transmis că așteaptă „un mesaj de la Elon”. [...]

Google Cloud și ElevenLabs își extind parteneriatul pentru agenți vocali AI globali , potrivit StartupCafe.ro , printr-un acord strategic pe mai mulți ani care vizează scalarea tehnologiilor de voce bazate pe inteligență artificială pentru companii din întreaga lume. Startup-ul polonez fondat în 2022 de Mati Staniszewski și Piotr Dąbkowski își va rula și antrena modelele pe mașinile virtuale G4 ale Google Cloud, echipate cu procesoare grafice NVIDIA RTX PRO 6000 Blackwell , beneficiind astfel de o capacitate extinsă de procesare pentru implementări la scară mare. Noul acord consolidează o colaborare deja existentă și permite ElevenLabs să susțină agenți vocali în timp real și servicii de localizare în peste 70 de limbi, folosind infrastructura globală Google Cloud și tehnologia NVIDIA . Companiile cliente utilizează aceste soluții pentru suport clienți, vânzări, training intern sau producție multimedia, în domenii precum servicii financiare, retail și telecomunicații. Ce aduce concret parteneriatul acces extins la procesoare grafice NVIDIA Blackwell pentru antrenarea și rularea modelelor vocale; integrarea modelelor Gemini în platforma ElevenLabs pentru raționament în mai mulți pași; utilizarea modelului Veo de la Google pentru generare rapidă de conținut video și audio; listarea soluțiilor ElevenLabs în Google Cloud Marketplace, cu facturare și conformitate simplificate. Mati Staniszewski a declarat că infrastructura bazată pe Blackwell permite dezvoltarea unor modele multimodale cu inferență mai rapidă și răspunsuri instantanee în mai multe limbi. La rândul său, Matt Renner, președinte și director comercial al Google Cloud, a subliniat că parteneriatul ajută companiile să creeze experiențe mai naturale pentru utilizatori la scară globală, iar Ian Buck, vicepreședinte NVIDIA, a indicat că astfel de colaborări validează potențialul noii generații Blackwell. Produsele ElevenLabs utilizate la nivel global Platformă Destinație principală Exemple de utilizatori ElevenAgents Agenți vocali și chat pentru companii mari Deutsche Telekom, Revolut, Guvernul Ucrainei ElevenCreative Generare și localizare conținut audio Duolingo, TIME ElevenAPI Infrastructură vocală pentru dezvoltatori Meta, Epic Games, Salesforce Prin această extindere, ElevenLabs își consolidează poziția pe segmentul soluțiilor vocale „gata de producție” pentru companii mari, mizând pe infrastructura Google și NVIDIA pentru a susține cererea tot mai mare de agenți conversaționali bazați pe inteligență artificială. [...]

Anthropic refuză să elimine filtrele de siguranță ale inteligenței artificiale Claude , potrivit The Guardian , după ce Pentagonul a amenințat că va anula un contract de până la 200 de milioane de dolari și va declara firma „risc pentru lanțul de aprovizionare” dacă nu oferă armatei americane acces neîngrădit la modelul său. Conflictul îl opune pe secretarul apărării, Pete Hegseth , conducerii Anthropic, în frunte cu directorul general Dario Amodei . Departamentul Apărării a cerut dezactivarea mecanismelor de protecție ale modelului Claude și permisiunea pentru „orice utilizare legală”, inclusiv în sisteme sensibile. Compania a refuzat, invocând două linii roșii: utilizarea pentru supraveghere internă în masă și integrarea în arme autonome capabile să ucidă fără intervenție umană. Amodei a transmis că firma „nu poate, în mod responsabil”, să accepte aceste condiții, susținând că tehnologia actuală nu este suficient de sigură pentru asemenea aplicații. El a precizat totuși că Anthropic dorește continuarea colaborării cu armata SUA, dar cu garanțiile de siguranță menținute. Ce este în joc contract de până la 200 de milioane de dolari acordat în iulie 2025 posibila etichetare drept „risc pentru lanțul de aprovizionare”, măsură cu impact financiar major accesul la sisteme militare clasificate, unde până recent Claude era singurul model aprobat În paralel, compania xAI, fondată de Elon Musk, a obținut în această săptămână aprobarea de a-și integra propriul model în sisteme clasificate ale armatei, ceea ce amplifică presiunea asupra Anthropic. Disputa evidențiază tensiunile tot mai mari dintre industria inteligenței artificiale și autoritățile militare privind utilizarea tehnologiei în conflicte. Potrivit The Washington Post , tehnologia Anthropic ar fi fost deja folosită în aplicații militare, inclusiv într-o operațiune legată de capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro luna trecută, semn al extinderii rapide a acestor instrumente. Dacă Pentagonul va aplica sancțiunea anunțată, Anthropic ar putea pierde accesul la o parte semnificativă a pieței de apărare, întrucât alți furnizori ai armatei nu ar mai putea utiliza produsele sale. [...]

Yuval Harari susține că din 2026 AI ar putea declanșa valuri de concedieri , potrivit Ziua News , care rezumă un interviu în care autorul descrie un scenariu de înlocuire treptată a oamenilor de către inteligența artificială. În centrul argumentului se află piața muncii: Harari afirmă că primele lovite ar fi ocupațiile bazate pe „cuvânt” (muncă preponderent pe text), unde AI ar fi deja net superioară oamenilor, iar efectele s-ar vedea rapid în sectoare cu volum mare de angajați. Conform relatării, Harari plasează începutul acestei tranziții în 2026, când „zeci de milioane” de persoane și-ar putea pierde locurile de muncă în profesii precum jurnalism, avocatură, call center, scris și scenaristică, dar și programare . Logica scenariului este una de substituție: pe măsură ce sistemele de AI preiau sarcini de redactare, analiză și generare de conținut, companiile ar avea stimulente economice să reducă personalul sau să restructureze rolurile. În etapa următoare, ar urma domeniile care lucrează cu imagini statice sau video, de la producție de conținut până la film, pe măsură ce instrumentele de generare și editare automatizată devin mai accesibile și mai integrate în fluxurile de lucru. Harari mai indică o extindere a impactului către munca fizică, pe măsură ce roboții „înzestrați cu inteligență artificială” ar înlocui activități considerate mai ușor de automatizat (curierat, ospitalitate, manipulare de pachete, operațiuni în construcții), iar ulterior chiar și operațiuni fizice complexe realizate de specialiști. În aceeași narațiune, Acesta leagă presiunea asupra locurilor de muncă de apariția „agenților AI” (programe care pot executa autonom sarcini în numele utilizatorului), de progrese în calculul cuantic și de alte schimbări tehnologice, sugerând că acestea ar accentua diferențele dintre cei care pot folosi noile instrumente și cei ale căror competențe devin mai ușor de înlocuit. În planul consecințelor, scenariul avansează și o transformare a organizării sociale și economice după 2030-2035, însă miza imediată rămâne dinamica ocupării: cine își păstrează relevanța profesională într-o economie în care tot mai multe sarcini cognitive și operaționale pot fi preluate de sisteme automatizate. [...]