Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Mustafa Suleyman, șeful diviziei de AI de la Microsoft și cofondator al Google DeepMind, a stârnit o amplă dezbatere online după ce a declarat că majoritatea muncii de birou – inclusiv în profesii precum avocatură, contabilitate, management de proiect sau marketing – va fi automatizată complet de inteligența artificială în următoarele 12–18 luni, afirmând că dezvoltarea agenților AI va duce la sisteme tot mai autonome și adaptabile, capabile să învețe și să preia din ce în ce mai multe sarcini.
Această poziție a fost preluată de Orlando Nicoară (Managing Partner la eAd) pe Facebook, unde a generat un val de reacții critice și nuanțate din partea unor specialiști români în tehnologie și business. Printre cei mai vocali s-a numărat Tudor Galoș, consultant și fost director la Microsoft, care a respins ideea unei automatizări rapide, argumentând că Microsoft se confruntă cu dificultăți serioase în adoptarea AI-ului Copilot, iar multe companii revin deja asupra deciziilor de a înlocui personalul uman cu soluții bazate pe AI.
Galoș consideră că hype-ul din jurul AI-ului este similar cu cel din jurul mașinilor electrice – un potențial real, dar adesea exagerat de discursuri corporatiste. În opinia sa, modelele actuale sunt doar algoritmi statistici, care oferă răspunsuri probabile, nu certitudini, iar promisiunea unei automatizări generale a joburilor de birou într-un an sau doi este, în cel mai bun caz, nerealistă.
Pe de altă parte, mai mulți comentatori au recunoscut că AI-ul va elimina o parte din joburi, însă au atras atenția că nu poate înlocui complet oamenii, mai ales în procesele decizionale complexe sau în roluri ce implică empatie, responsabilitate sau judecată etică. Unii, precum Cristi Pantus, au oferit contraexemple despre adoptarea rapidă a AI-ului în codare și marketing, menționând progrese spectaculoase realizate de agenți AI open-source.
Alții, ca Octavian Diaconescu, au cerut date concrete despre concedierile din companiile tech din România, inclusiv Microsoft România, Oracle sau Bitdefender, sugerând că efectele AI-ului sunt deja vizibile, chiar dacă mai puțin mediatizate.
Principalele puncte din discuție:
Această dezbatere reflectă tensiunea tot mai mare între promisiunile spectaculoase ale tehnologiei și realitatea complexă a implementării sale în societate. Pentru moment, rămâne de văzut dacă predicția lui Mustafa Suleyman se va confirma sau va deveni doar un nou episod dintr-un val de promisiuni încă neîmplinite.
Recomandate
Samsung își leagă strategia de AI de economisirea timpului în gospodărie , mizând pe automatizări și pe extinderea utilizării platformei SmartThings , potrivit Samsung News . Compania își construiește mesajul în jurul ideii că „timpul câștigat” prin tehnologie poate fi reinvestit de utilizatori în activități personale, sub conceptul „SmartTime”. Datele citate de companie indică o asociere directă între inteligența artificială și eficiență: 52% dintre respondenții din comunitatea Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, 54% pentru a găsi mai rapid informațiile de care au nevoie, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice. În paralel, un studiu Samsung în rândul utilizatorilor de dispozitive premium arată că 31% ar investi mai mult într-un ecosistem conectat dacă acesta i-ar economisi timp în fiecare zi, iar 87% își doresc dispozitive care să le îmbunătățească productivitatea. SmartThings, pivotul operațional al „ecosistemului conectat” În ecosistemul Samsung, SmartThings este prezentat ca platforma care conectează dispozitive compatibile și permite gestionarea și automatizarea activităților dintr-un singur loc. Exemplele menționate includ: mașini de spălat care își adaptează programul în funcție de nevoile utilizatorului; aspiratoare robot care preiau o parte din rutina de curățenie; controlul mai multor dispozitive conectate din aceeași aplicație. Samsung afirmă că, în România, peste 100.000 de utilizatori folosesc SmartThings zilnic, ceea ce sugerează o bază locală relevantă pentru extinderea scenariilor de automatizare în locuințe. AI ca funcție „de masă” în ecosistemul personal Compania susține, pe baza datelor din comunitatea Samsung Members, că inteligența artificială este deja larg răspândită în rândul utilizatorilor: 95% dintre respondenți dețin un smartphone cu funcții AI, iar 96% consideră smartphone-ul dispozitivul care le aduce cele mai mari beneficii AI în viața de zi cu zi. De ce contează: economisirea timpului devine argument de investiție Mesajul central este că eficiența (timp mai puțin pentru sarcini repetitive) poate influența decizia de a investi într-un ecosistem de dispozitive conectate. Samsung leagă explicit această logică de „SmartTime”, adică de modul în care utilizatorii aleg să folosească timpul eliberat. „Vedem din datele noastre că utilizatorii caută eficiență și modalități de a economisi timp, iar un ecosistem conectat poate simplifica o parte dintre activitățile pe care le gestionăm zi de zi”, a declarat Simona Panait , Director de Marketing Samsung Electronics România și Bulgaria. Pentru detalii despre platformă și ecosistem, compania trimite la pagina dedicată SmartThings . [...]
Europa riscă să piardă din nou câștigurile economice ale unei revoluții tehnologice dacă nu reușește să transforme cercetarea în companii scalabile și să finanțeze rapid extinderea lor, avertizează președinta BCE, Christine Lagarde , potrivit Agerpres . Mesajul vizează direct competitivitatea UE într-o piață a inteligenței artificiale dominată în mare parte de jucători din SUA și China. Lagarde a spus, la o masă rotundă organizată la Geneva de Forumul Economic Mondial, că Europa „a ratat, în mare măsură, prima revoluție digitală”, deoarece beneficiile comerciale ale răspândirii tehnologiilor informației și comunicațiilor au fost „captate în mod disproporționat în alte părți”. În opinia sa, UE nu își permite să repete scenariul în cazul inteligenței artificiale, pe care o numește „a doua revoluție digitală”. De ce rămâne Europa în urmă: piață fragmentată și finanțare mai dificilă În analiza șefei BCE, decalajul european nu ține atât de lipsa de competențe, cât de dificultatea de a transforma cunoașterea în succes comercial. Lagarde indică două blocaje structurale: fragmentarea pieței , care „reduce profitabilitatea creșterii la scară largă” în Europa; fragmentarea piețelor financiare , care face expansiunea „mai dificil de finanțat”. Aceste probleme se traduc, în practică, în companii care cresc mai greu peste granițe și atrag mai dificil capital pentru a concura global într-un domeniu cu investiții mari și ritm rapid de dezvoltare. Integrarea piețelor de capital, miza până la finalul lui 2026 Lagarde a reamintit că UE încearcă de mai mulți ani să unifice piețele sale de capital, cu obiectivul de a oferi mai multe oportunități de investiții cetățenilor și de a mobiliza mai mult capital pentru companiile europene. Potrivit declarațiilor sale, liderii europeni vizează un acord privind o integrare mai mare „până la sfârșitul anului 2026”, pentru a apropia UE de „ o piață unică de capital autentică ”. Semnal din companii: 9% din investiții, direcționate către AI în 2026 Deși cursa este descrisă ca fiind dominată de giganți americani (OpenAI, Anthropic, Google, Meta, Microsoft, Amazon) și de compania chineză DeepSeek, Lagarde a invocat „semne încurajatoare” în Europa. Conform rezultatelor unor sondaje menționate de ea, companiile din zona euro intenționează să aloce în medie aproximativ 9% din investițiile lor totale către inteligența artificială în 2026. În același timp, Lagarde a punctat că UE are resurse de cercetare relevante: aproximativ 6% din populația lumii, dar 15% dintre cercetători și aproape o cincime din cele mai citate publicații științifice la nivel global. Miza rămâne însă conversia acestui avantaj în produse, firme și venituri care să rămână în Europa. [...]
NVIDIA Groq 3 LPX a intrat în producție de serie, iar miza este accelerarea inferenței AI pentru „agenți” care trebuie să genereze rapid volume mari de text și să răspundă cu latență foarte mică, potrivit NVIDIA News . Compania poziționează noul accelerator ca extensie a platformei Vera Rubin, cu accent pe creșterea ratei de generare a „tokenurilor” (unități de text procesate de modele) în sarcini sensibile la întârziere, precum programarea asistată de AI. În testele de tip benchmarking realizate de Artificial Analysis, Groq 3 LPX a atins un record de 3.400 tokenuri de ieșire pe secundă, rulând Gemma 4 31B, un model „agentic” open-source, cu un context de 100.000 de tokenuri. NVIDIA susține că acesta este cel mai rapid rezultat înregistrat pentru modelul respectiv și că platforma oferă o „responsivitate” de 4 ori mai mare decât cea mai apropiată alternativă pentru agenți și alte sarcini cu latență critică. De ce contează: inferența devine „motorul” economic, iar viteza de generare e diferențiatorul NVIDIA își construiește argumentul în jurul faptului că sistemele „agentice” pot parcurge sute sau mii de pași de inferență și pot produce volume mari de tokenuri, ceea ce face ca viteza de generare să fie esențială pentru ca agenții să „raționeze”, să acționeze și să finalizeze sarcini complexe în timp real. În această logică, Groq 3 LPX este proiectat să crească interactivitatea platformei Vera Rubin NVL72 — adică ritmul în care sunt generate tokenurile pentru un utilizator individual, care determină cât de repede poate avansa agentul prin pașii unei sarcini. Într-o declarație inclusă în material, Jensen Huang, CEO-ul NVIDIA, leagă direct această direcție de cererea globală în creștere pentru capacitate de calcul AI și de rolul inferenței în extinderea utilizării modelelor lingvistice la scară. „Inferența este motorul de creștere al AI. (...) Vera Rubin (...) avansează frontiera performanței cu LPX pentru generare ultrarapidă de tokenuri.” Primii adoptatori: Nebius intră primul, Groq urmează Pe partea operațională, NVIDIA indică un prim val de adopție în zona de cloud AI. Nebius este prezentată drept prima companie de cloud AI care adoptă NVIDIA Groq 3 LPX și intenționează să îl aducă în Nebius Token Factory , platforma sa de inferență în producție, pentru a oferi dezvoltatorilor acces la viteze ridicate de generare a tokenurilor pentru aplicații „agentice”. Danila Shtan, CTO al Nebius, pune accent pe faptul că implementarea ar urma să fie disponibilă prin același API folosit deja de dezvoltatori, fără migrare la un „stack” (set de tehnologii) nou. „(...) facem ca fiecare pas din bucla unui agent să pară instant — prin același API pe care dezvoltatorii îl folosesc deja, fără migrare la un nou stack.” NVIDIA mai precizează că, după Nebius, furnizorul de cloud de inferență Groq plănuiește să fie printre cei mai timpurii adoptatori ai platformei. Context tehnic: cum se leagă Groq 3 LPX de platforma Vera Rubin Groq 3 LPX este descris ca un accelerator interactiv de inferență, construit pentru două provocări specifice „agentic AI”: procesarea eficientă a unor volume foarte mari de context; generarea de tokenuri cu latență extrem de redusă. În plus, NVIDIA plasează produsul în arhitectura mai largă a platformei Vera Rubin NVL72, menționând o abordare de „codesign” (proiectare integrată hardware-software) la nivel de rack și enumerând componente precum BlueField-4 DPU, rack-uri cu CPU Vera, stocare Vera BlueField-4 STX și rețelistică Spectrum-6 SPX Ethernet, cu obiectivul de a optimiza sisteme multi-agent pentru „throughput per watt” ridicat și inferență cu latență mică. [...]
Apple testează în aplicația Apple Store un asistent de cumpărături cu inteligență artificială, care poate păstra transcrieri și poate oferi răspunsuri inexacte , într-o mișcare cu impact direct asupra modului în care utilizatorii caută produse și interacționează cu suportul, potrivit 9to5Mac . Funcția apare, deocamdată, doar pentru „select users”, în cadrul unui program numit „ Early Preview ”. În interfața aplicației, unii utilizatori văd un nou buton de tip chat în colțul din dreapta jos, care înlocuiește iconița clasică de căutare. De acolo, utilizatorii pot fie să caute un produs, fie să înceapă o conversație cu un „virtual shopping assistant”. Asistentul se prezintă astfel: „Sunt asistentul tău virtual de cumpărături. Întreabă-mă despre produsele Apple, comenzile existente, conectarea cu un specialist și multe altele sau folosește sugestiile de mai jos.” Ce poate face asistentul și cum este ghidată conversația În varianta văzută de utilizatori, aplicația oferă și sugestii predefinite (prompts), care indică tipurile de întrebări pe care Apple vrea să le acopere din start: „Latest Apple products” (cele mai noi produse Apple) „Find my trade-in value” (valoarea de buy-back / trade-in) „Explain carrier offers” (oferte ale operatorilor) „Help me choose a Watch” (alegerea unui Apple Watch) „iPhone monthly payments” (plăți lunare pentru iPhone) „Compare iPad lineup” (compararea gamei iPad) Imaginea cu noul design este atribuită de publicație lui ShrimpApplePro, pe X, pe baza unei postări despre accesul pentru utilizatori selectați. De ce contează: avertisment despre erori și utilizarea transcrierilor Apple include un text de tip „fine print” care precizează două aspecte relevante operațional și de încredere în răspunsuri: asistentul „este alimentat de inteligență artificială” și „poate oferi răspunsuri care conțin inexactități”. În plus, compania spune că poate „folosi și păstra o transcriere” pentru „asigurarea calității și performanței sistemului” și pentru „monitorizarea fraudei”. Disponibilitate: acces limitat, fără calendar de extindere Funcția nu este disponibilă tuturor utilizatorilor aplicației Apple Store. Apple o descrie ca fiind în „Early Preview” pentru utilizatori selectați, iar materialul notează că nu există, deocamdată, informații despre momentul în care ar putea fi extinsă pe scară largă. [...]
Apariția microcomputerelor Nvidia în dronele rusești ridică problema eficienței controalelor la export pentru tehnologia de inteligență artificială , într-un context în care astfel de componente pot fi cumpărate din piața secundară și ajung, potrivit HotNews , în sisteme de armament folosite în atacuri asupra Ucrainei. Potrivit unei relatări The New York Times, preluată de The Moscow Times, militarii ruși au început să lanseze drone echipate cu microcomputere „ Jetson Orin ” de la Nvidia. O analiză realizată de specialiști ucraineni indică o schimbare de funcționare: dacă anterior inteligența artificială era folosită mai ales pentru a evita bruiajul radio, dar ținta era aleasă și confirmată de un operator uman, acum decizia de a lovi ar fi luată de microcomputerul „Jetson Orin”. Serviciul ucrainean de informații interne a prezentat jurnaliștilor de la The New York Times două astfel de sisteme de ghidare. Conform aceleiași surse, drone echipate cu aceste sisteme ar fi fost folosite din mai până în iulie în regiunea Zaporojie, iar pe 6 iulie una dintre drone ar fi ucis trei persoane în timp ce zbura către o stație de alimentare cu carburant. Experții ucraineni mai susțin că stațiile de alimentare, devenite în ultimele luni unele dintre țintele frecvente ale atacurilor rusești, se numără printre obiectivele vizate de operatorii acestor drone. Extinderea utilizării: microcomputerul ar fi fost găsit și într-o rachetă Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei a declarat că microcomputere „Jetson Orin” ar fi fost descoperite și într-o rachetă rusească de tip nou, S-71M „Monocrom”, descrisă ca o rachetă hibrid care poate fi lansată de avioane și combină caracteristici de rachetă de croazieră cu cele ale unei „muniții rătăcitoare” (dronă de atac). În acest caz, folosirea inteligenței artificiale ar permite survolarea unei zone și identificarea și selectarea autonomă a țintelor, cu ajutorul algoritmilor. Ce spune Nvidia și unde apare „breșa” operațională The New York Times notează că microcomputerul Nvidia ar fi fost instalat pe o placă de circuit imprimat inscripționată „Fabricat în China”. Nu este clar cum a ajuns produsul companiei americane în complexul militar-industrial rus. Nvidia a transmis că microcomputerele „Jetson Orin” nu sunt vândute în Rusia, dar sunt disponibile pe piața secundară, unde compania nu își poate controla vânzările. Compania mai afirmă că produsul nu este destinat utilizării militare, fiind unul pentru consumatori, folosit de studenți, dezvoltatori și startup-uri. În paralel, organizații pentru drepturile omului, inclusiv Crucea Roșie, denunță folosirea armelor care pot lua singure, după activare, decizii privind alegerea țintei și atacarea acesteia — o zonă care amplifică presiunea pentru reguli mai stricte privind circulația și utilizarea tehnologiei de inteligență artificială cu potențial militar. [...]
NVIDIA își construiește o plasă de siguranță pentru cererea de GPU-uri printr-un pachet de circa 7 miliarde de dolari (aprox. 31,5 miliarde lei) legat de startup-ul Poolside , într-o mișcare care ar putea transforma compania într-un „cumpărător de ultimă instanță” pentru propriile acceleratoare, potrivit Wccftech . Logica economică: dacă investițiile în infrastructură AI încetinesc, NVIDIA ar putea redirecționa o parte din capacitatea de calcul către propriile sarcini interne, susținând implicit utilizarea (și, indirect, cererea) pentru GPU-urile sale. Ce include acordul cu Poolside și de ce contează financiar Conform publicației, acordul descris de The Wall Street Journal presupune două componente principale: 6 miliarde de dolari (aprox. 27 miliarde lei) plătiți de NVIDIA către Poolside pentru a licenția tehnologia startup-ului și pentru a angaja „grosul” inginerilor acestuia; 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) investiție în Poolside, la o evaluare de 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei). Dincolo de dimensiunea sumei, miza este operațională și economică: NVIDIA urmărește să-și consolideze un portofoliu de modele AI „open-weight” (modele cu greutăți publice, care pot fi rulate și adaptate de terți), în jurul familiei Nemotron , pentru a-și crea un ecosistem propriu de utilizare a calculului. „Cumpărător de ultimă instanță”: cum își reduce NVIDIA riscul de ciclu Wccftech susține că alocarea de circa 7 miliarde de dolari către Poolside funcționează și ca o acoperire (hedge) împotriva unui scenariu în care cererea pentru GPU-uri scade brusc. Într-un astfel de caz, NVIDIA ar putea „absorbi” intern o parte din producție, folosind acceleratoarele pentru antrenare și inferență (rulare) a propriilor modele Nemotron și pentru dezvoltarea de produse AI. Implicația pentru piață: NVIDIA nu mai rămâne doar furnizorul de „unelte” (hardware) în cursa AI, ci încearcă să urce în lanțul valoric, apropiindu-se de zona de produse și servicii AI, unde activează jucători precum OpenAI și Anthropic (menționați în analiză ca repere competitive). Context: presiuni pe costuri și semnale de temperare a ritmului AI În același material, Wccftech notează un context de piață agitat: după ce TSMC ar fi majorat prețurile de fabricație cu „în jur de 10%” de la ianuarie 2027 (conform unei postări pe X: around 10 percent ), CNBC a relatat că NVIDIA ar urma să crească prețurile pentru Grace Blackwell și Vera Rubin cu circa 15% la începutul anului viitor ( CNBC ), în timp ce The Information ar fi indicat 17% (linkul disponibil în material este către o postare X: 17 percent ); analiza menționează și estimări privind impactul acestor scumpiri asupra costului unui centru de date de 1 GW, dar acestea rămân în zona de proiecții din surse terțe, nu date confirmate de companie. Tot ca element de context, Wccftech leagă strategia de „hedging” de o declarație atribuită lui Sam Altman, potrivit căreia adoptarea AI în economie ar urma să fie mai lentă decât anticipase inițial. Publicația nu oferă în text un citat direct verificabil, ci o parafrazare a ideii. Ce urmează de urmărit Pentru investitori și pentru industria de infrastructură AI, semnalul-cheie este dacă NVIDIA va reuși să transforme investiția în Poolside într-un avantaj dublu: îmbunătățirea rapidă a modelelor Nemotron și crearea unei cereri interne semnificative de calcul care să amortizeze eventuale șocuri de piață pe partea de GPU-uri. În lipsa unor detalii contractuale complete în material, rămâne de văzut cât de repede se va reflecta acordul în produse și venituri recurente din zona de software și modele AI. [...]
