Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Meta, compania-mamă a Facebook, a încheiat trei acorduri strategice pentru a asigura alimentarea cu energie a viitoarelor sale centre de date pentru inteligență artificială, folosind exclusiv energie nucleară, informează Associated Press. Acordurile au fost semnate cu TerraPower, Oklo și Vistra, trei companii americane implicate în producția de energie nucleară, și vizează generarea a până la 6,6 gigawați de energie curată până în 2035 — suficient pentru a alimenta echivalentul a cinci milioane de locuințe.
Aceste acorduri au ca scop susținerea energetică a Prometheus, un complex de centre de date AI de 1 gigawatt pe care Meta îl construiește în New Albany, statul Ohio, și care este programat să devină operațional în cursul acestui an.
Compania lui Mark Zuckerberg dorește să se asigure că infrastructura AI de ultimă generație va funcționa cu energie constantă, curată și fiabilă, pe fondul presiunilor crescânde asupra rețelei electrice din zona Mid-Atlantic (care include state precum Ohio și Pennsylvania), unde mai multe centre de date au fost deja acuzate că ridică prețurile la energie pentru consumatorii casnici.
În plus, Meta anunțase anterior și un contract de 20 de ani cu Constellation Energy pentru achiziția de energie nucleară, semnat în iunie 2025.
Deși Meta afirmă că noile proiecte „întăresc lanțul de aprovizionare nuclear american și creează locuri de muncă”, există preocupări legate de efectele asupra rețelei și consumatorilor. Jesse Jenkins, profesor de inginerie la Universitatea Princeton, a avertizat că activarea Prometheus fără surse energetice dedicate ar putea duce la creșteri suplimentare ale tarifelor la energie în regiune.
În concluzie, Meta pare decisă să rezolve problema consumului uriaș de energie al centrelor sale AI prin investiții directe în infrastructură nucleară, oferind în același timp un semnal clar despre viitorul energetic al industriei tech: energie curată, dar fermă și stabilă.
Recomandate
Mark Zuckerberg mizează pe piață și litigii, nu pe frâne de reglementare, pentru controlul IA , într-un moment în care marile companii din tehnologie discută tot mai des despre standarde comune și auto-reglementare, potrivit Agerpres . Șeful Meta respinge apelurile de suspendare sau încetinire a dezvoltării inteligenței artificiale, argumentând că „mecanismele pieței” și riscul de acțiuni în justiție sunt „cele mai bune garanții” în fața acestei tehnologii. Într-o postare pe X, Zuckerberg a susținut că utilizatorii nu vor folosi „agenți” (programe de tip asistent care execută sarcini) care nu sunt „aliniați” intereselor lor, iar acest lucru creează un stimulent economic pentru laboratoare să-și ajusteze modelele. În acest context, „alinierea” înseamnă efortul de a face modelele de IA să se comporte conform intențiilor oamenilor, iar Zuckerberg anticipează că laboratoarele care nu se concentrează pe această zonă „vor rămâne în urmă”. De ce se reaprinde dezbaterea: securitate și modele care se perfecționează singure Îngrijorările legate de IA au crescut în ultimele săptămâni, după „mai multe incidente de securitate” și după apariția unei noi capacități a modelelor de a se perfecționa singure, fără intervenție umană, notează materialul citat de Agerpres. Pe acest fundal, discuția se mută tot mai mult spre întrebarea dacă sectorul se poate auto-reglementa. În paralel, companii precum OpenAI, Anthropic și Google analizează crearea unui organism comun pentru elaborarea unor standarde, în încercarea de a răspunde presiunilor publice și politice privind riscurile. Poziționarea Meta: evaluări independente, dar fără reguli care întârzie lansările În timp ce o parte a industriei, condusă de directorul general al Anthropic, Dario Amodei, pledează pentru încetinirea dezvoltării IA, Zuckerberg spune că amenințarea cu procese obligă deja laboratoarele să acționeze responsabil. Ca exemplu, el indică decizia Meta de a amâna cu „mai multe luni” lansarea sistemului Muse AI (care include agenți personalizați), pentru a consolida măsurile de securitate și siguranță. Zuckerberg s-a declarat și în favoarea evaluărilor independente ale sistemelor de IA, menționând că Meta Superintelligence Labs folosește deja experți externi. Totodată, el a cerut un „ecosistem mai vast și mai diversificat de evaluatori” la nivelul întregului sector, într-o critică voalată la adresa Anthropic, companie acuzată de unii că ar favoriza evaluatori cu care are legături strânse. Pe linia de reglementare, Meta se opune oricăror reguli care ar putea încetini dezvoltarea domeniului. Compania intenționează să investească anul acesta până la 145 de miliarde de dolari (aprox. 652,5 miliarde lei) în infrastructura sa de IA, iar fondatorul său a spus la începutul lunii august că nicio regulă nu ar trebui să întârzie lansarea modelelor americane „nici măcar cu o lună”. Opinia lui Zuckerberg a fost salutată de mai multe personalități din Silicon Valley apropiate Casei Albe, care contestă, la rândul lor, intensificarea avertismentelor privind riscurile IA și apelurile de încetinire a dezvoltării acesteia. [...]
Meta Muse urcă rapid în topul App Store din SUA, dar ritmul de adopție rămâne sub alte lansări Meta , potrivit CNMO , care citează date ale firmei de inteligență de piață Sensor Tower . Aplicația de „agent AI” (asistent capabil să execute sarcini în locul utilizatorului) a ajuns pe locul 2 în clasamentul aplicațiilor gratuite din App Store-ul american și a depășit 83.000 de descărcări pe iOS în SUA, fiind deocamdată disponibilă doar pe această piață. Un start bun în iOS, dar sub reperele interne ale Meta Deși poziționarea în top este puternică, comparațiile cu alte produse Meta arată un debut mai puțin spectaculos ca volum. Conform acelorași date Sensor Tower, Threads a trecut de 4,3 milioane de descărcări în SUA chiar în prima zi, iar aplicația Meta AI a avut 108.000 de descărcări în ziua lansării pe piața americană. Ca reper din aceeași categorie, ChatGPT ar fi depășit 500.000 de instalări în SUA în mai puțin de o săptămână, cu o medie de aproximativ 83.300 de instalări noi pe zi; CNMO notează că Muse a avut nevoie de aproximativ dublul timpului pentru a ajunge la un ritm comparabil. Creștere accelerată în App Store, dar tracțiune modestă pe Android Muse și-a continuat urcarea în clasamentul din App Store: după ce miercuri era pe locul 4 în topul aplicațiilor gratuite din SUA, a ajuns pe locul 2 într-o singură zi. În schimb, pe Android performanța este descrisă ca fiind mai modestă: în Google Play, aplicația se află pe locul 338 în categoria „Productivity”, iar datele de descărcări pentru Android nu sunt publice. CNMO mai precizează că Muse poate fi accesat și prin web, precum și din WhatsApp, însă traficul din aceste canale nu este inclus în statisticile menționate. Miza: piața de agenți AI pentru consumatori și competiția în creștere În plan strategic, Muse este prezentat ca un produs-cheie prin care Meta pariază pe piața agenților AI pentru consumatori, pe ideea că astfel de instrumente – care pot îndeplini efectiv sarcini pentru utilizatori – vor reprezenta următoarea etapă de evoluție a inteligenței artificiale de masă. În același segment sunt menționate și produse concurente precum Gemini Spark (Google) și Claude Cowork (Anthropic). Totuși, pentru zona de agenți „simpli” orientați către publicul larg, CNMO indică drept rival relevant o aplicație numită Instinct, care oferă servicii de agent AI prin interfață de tip SMS și care ar avea o evaluare de 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,25 miliarde lei) și finanțare de 350 milioane de dolari (aprox. 1,58 miliarde lei). Instinct ar fi lansat și un serviciu de e-mail pentru toți utilizatorii și ar fi anunțat dezvoltarea unei rețele sociale de agenți bazați pe relații sociale reale, plus integrări cu Stripe și 1Password și funcții de partajare a locației. Factor de fricțiune: cerințe de date personale și context reputațional CNMO atrage atenția că momentul lansării ar putea influența adopția inițială: aplicația ar solicita utilizatorilor să furnizeze mai multe date personale către Meta. În plus, lansarea vine la câteva zile după ce Meta ar fi acceptat să plătească 18 miliarde de dolari (aprox. 81 miliarde lei) pentru a închide un acord de soluționare într-un proces colectiv multistatal legat de acuzații privind efectele rețelelor sociale asupra consumatorilor. Publicația amintește și de istoricul companiei privind breșe de date și amenzi pentru confidențialitate în SUA, elemente care ar putea reduce încrederea unei părți dintre utilizatori și, implicit, disponibilitatea de instalare. [...]
Lansarea agentului AI „Muse” de către Meta a dus la pierderea numelui de utilizator de către trupa britanică Muse , reaprinzând discuția despre cât control au marile platforme asupra identității digitale a utilizatorilor și a mărcilor, potrivit Euronews . Meta a lansat marți „Muse”, un agent cu inteligență artificială, iar compania folosește acum numele de utilizator pentru acest produs. În paralel, fanii au observat că trupa Muse, care avea de ani buni pe Instagram și pe X, apare acum cu pe ambele platforme. Circumstanțele exacte în care s-a schimbat administrarea conturilor nu sunt clare. Numele „Muse” este marcă înregistrată din 1999, iar schimbarea de pe Instagram ar fi avut loc în iulie, potrivit The Independent, în timp ce utilizatori de pe Reddit ar fi sesizat modificări încă de la începutul lunii iunie, notează Engadget (care citează aceste observații). Euronews precizează că nu este clar nici când s-a produs schimbarea pe X. Confuzie operațională: etichetări greșite și identitate digitală „mutată” Miza nu este doar una de imagine. Potrivit articolului, postările inițiale ale lui Mark Zuckerberg despre agentul „Muse” ar fi etichetat aparent contul formației, ceea ce ar fi putut genera confuzii. Și postări mai vechi ale altor directori Meta ar fi etichetat, „în mod inexplicabil”, trupa. În lipsa unor explicații publice despre cum se fac aceste transferuri, cazul ridică din nou întrebări despre capacitatea platformelor mari de a prelua nume de utilizator atunci când le convine, mai ales când acestea sunt asociate cu branduri consacrate. Un tipar: conturi preluate în jurul unor lansări majore Euronews amintește că nu este prima situație în care, în contextul unui anunț important, Meta ajunge să controleze un nume de utilizator relevant: În 2021, Meta a cumpărat numele de utilizator de pe Instagram, folosit anterior de o revistă independentă de motociclism; redactorul-șef a descris atunci situația drept o „lovitură” când a văzut un „Goliat corporatist” preluând identitatea folosită din 2014. Revista și-a schimbat ulterior numele. În 2023, la lansarea Threads , Meta nu controla inițial contul (folosit de retailerul American Threads), dar o lună mai târziu a preluat brusc controlul asupra lui. Publicația notează că Meta oferă puține detalii despre astfel de schimbări și că, oficial, compania nu permite cumpărarea, vânzarea sau schimbul de nume de utilizator pe Instagram, deși „se știe” că nume căutate își schimbă proprietarii, uneori prin modalități neobișnuite. Reacții și lipsa unui punct de vedere oficial Unii fani și-au exprimat dezamăgirea că numele formației este folosit pentru o funcție bazată pe inteligență artificială. The Independent mai arată, potrivit Euronews, că trupa a compus piese „puternic inspirate de temerile și anxietățile legate de tehnologie și de modul în care aceasta ar putea fi folosită pentru oprimare socială”. Meta nu a răspuns solicitărilor de comentarii, iar reprezentanții trupei Muse nu au oferit, la rândul lor, un punct de vedere, conform aceleiași surse. Context: și X a avut cazuri similare, inclusiv o „piață” de nume Euronews menționează că și pe X au existat pierderi de nume de utilizator în moduri aparent neoficiale. De exemplu, deținătorul contului ar fi fost informat în 2023 că va pierde numele, iar în același an numele (folosit din 2007) ar fi fost schimbat pentru a deveni cont oficial X. Mai recent, X a deschis o „piață de nume de utilizator” pentru cumpărarea oficială a unor nume inactive. Pentru utilizatori și branduri, aceste episoade arată că numele de utilizator nu funcționează întotdeauna ca un „bun” stabil, chiar și atunci când este asociat cu o marcă veche, iar regulile și procedurile de transfer rămân, în bună parte, opace. [...]
OpenAI discută o finanțare privată care ar putea urca evaluarea la 1.200 mld. dolari (aprox. 5.475 mld. lei), într-un moment în care compania are costuri foarte mari și o listare la bursă împinsă cel mai devreme după 2027, potrivit Ziarul Financiar , care citează Financial Times. Discuțiile cu investitori mari sunt descrise ca fiind preliminare, iar evaluarea vizată „s-ar putea modifica în următoarele luni”. Conform surselor citate de Financial Times, inițiativa ar fi venit de la investitori, nu de la companie. De ce contează: capital privat în loc de IPO, pe fondul unui consum masiv de cash O nouă rundă ar schimba ecuația pentru investitorii existenți: le-ar permite să-și mărească participațiile, dar ar putea prelungi așteptarea pentru câștigurile asociate unei listări. În același timp, calendarul finanțării este legat de momentul IPO-ului. Directorul general Sam Altman a spus că un IPO înainte de 2027 este puțin probabil și a descris listarea în contextul actual drept un moment „nepotrivit”, pe fondul preocupărilor tot mai mari privind riscurile existențiale asociate inteligenței artificiale. OpenAI a depus confidențial documente preliminare pentru IPO în iunie, dar ulterior și-a amânat planurile. Reperele financiare invocate în discuțiile cu investitorii Potrivit articolului, noua evaluare de 1.200 mld. dolari ar însemna o creștere de aproximativ 41% față de evaluarea de 852 mld. dolari stabilită în martie, când OpenAI a atras 122 mld. dolari. În paralel, o persoană citată de Financial Times spune că veniturile anualizate ale OpenAI au depășit luna trecută 40 mld. dolari (aprox. 183 mld. lei), după o creștere de 20% în urma lansării GPT-5.6. Compania a cheltuit 34 mld. dolari anul trecut (aprox. 155 mld. lei), în principal din cauza costurilor ridicate de dezvoltare și antrenare a modelelor de inteligență artificială. Context competitiv: Anthropic apasă pe accelerație Materialul notează că OpenAI a avut un început de an mai lent, în timp ce rivalul Anthropic a ajuns la o evaluare de 965 mld. dolari, depășind OpenAI și alimentând întrebările investitorilor privind direcția și valoarea companiei. Totodată, Anthropic s-ar pregăti pentru o posibilă listare încă din octombrie, la o evaluare estimată de aproximativ 2.000 mld. dolari, potrivit informațiilor relatate de Financial Times. [...]
Șeful Nvidia respinge ideea unor noi reguli pentru AI, într-un moment în care Congresul discută evaluări externe de siguranță , iar miza este dacă industria va rămâne în principal autoreglementată sau va intra sub un cadru legal mai strict, potrivit Politico . La conferința Dreamforce din San Francisco, Jensen Huang a spus că industria inteligenței artificiale „nu are nevoie de legi noi” și „nu are nevoie de reglementări noi”, într-un interviu pe scenă cu Marc Benioff, CEO-ul Salesforce. Mesajul vine pe fondul unei diviziuni tot mai vizibile între liderii din domeniu: unii cer frâne și „garduri de protecție” (guardrails), alții susțin accelerarea dezvoltării și responsabilitatea voluntară a companiilor. Ce înseamnă pentru reglementare: presiune pentru autoreglementare Huang a reluat o linie de argumentație promovată și de președintele Donald Trump și de lideri republicani, inclusiv consilierul pentru AI David Sacks și președintele Camerei Reprezentanților Mike Johnson, care susțin că siguranța ar trebui gestionată în principal de companiile de AI. În aceeași logică, Huang a formulat un criteriu simplu pentru lansarea produselor: „Dacă construiești un produs sau un serviciu și nu ești încrezător în funcționalitatea, capacitatea sau siguranța lui, atunci nu-l lansa.” Poziția sa intră în tensiune cu inițiativele care cer verificări independente: Politico notează că OpenAI a susținut marți un plan bipartizan în Camera Reprezentanților pentru evaluări de siguranță realizate de terți (third-party safety assessments), adică audituri externe ale sistemelor. Contextul politic: apropierea de Trump și disputa cu „tabăra prudenței” Politico relatează că Huang a consolidat o relație aparent apropiată cu Trump în al doilea mandat al acestuia. Cu o zi înainte de Dreamforce, Huang a primit un apel de la președinte în timp ce era pe scenă la un eveniment din Los Angeles, iar cei doi au fost de acord că avertismentele „existențiale” despre AI sunt exagerate; Trump le-a numit „o farsă”. Declarațiile lui Huang au venit la scurt timp după ce Dario Amodei, CEO Anthropic, a vorbit la același eveniment și după ce apelurile sale recente pentru încetinirea ritmului de dezvoltare au declanșat, potrivit publicației, un „incendiu politic”. Amodei a pledat pentru standarde comune în industrie și pentru accesul evaluatorilor externi la programele companiei. Disputa se extinde în industrie: audituri, peer-review și „încredere” în companii În paralel, Politico consemnează și alte poziții exprimate la Dreamforce: Elon Musk a cerut ca laboratoarele de vârf și companiile chineze să își facă reciproc „peer-review” (evaluare între egali) pentru modele; Sam Altman, CEO OpenAI, a spus că publicul ar trebui să „aibă încredere” că industria „va face ce trebuie” și că „vom face lucrurile corect”, exprimând încredere în capacitatea industriei de a opera în siguranță. Benioff a spus că firmele trebuie să respecte legile existente și a descris momentul drept „foarte fluid” pentru AI, dar a insistat și pe ideea responsabilizării executive, comparând AI cu rețelele sociale și sugerând că lecțiile din social media ar trebui aplicate înainte ca efectele AI să scape de sub control. Huang a respins și temerile privind pierderile de locuri de muncă din cauza automatizării, pe care le-a numit „complet absurde”, potrivit Politico. [...]
China își fixează reguli unice pentru datele EEG folosite în dispozitive medicale BCI , un pas de reglementare care poate grăbi intrarea pe piață a unor tehnologii bazate pe Inteligență Artificială, prin standardizarea calității datelor și a testării. Potrivit Antena 3 , autoritățile chineze au aprobat primul standard din lume pentru dispozitive medicale de tip interfață creier–calculator (BCI), care folosesc AI. Reglementarea a fost aprobată de autoritățile de reglementare medicală din China și este prezentată ca un standard global „în premieră” pentru această categorie de dispozitive, conform Global Times, citat de Antena 3. Intrarea oficială în vigoare este programată la 1 septembrie 2027 , potrivit postului China Central Television (CCTV). Ce reglementează standardul și de ce contează pentru industrie Standardul stabilește cerințe tehnice și metode de testare pentru gestionarea datelor în cazul dispozitivelor medicale BCI, acoperind întregul flux: colectarea datelor EEG (electroencefalografie), procesarea, etichetarea, stocarea, accesarea datelor. Wang Peng, cercetător asociat la Academia de Științe Sociale din Beijing, spune că miza este instituirea unui „etalon unificat de calitate” pentru seturile de date EEG la nivelul întregii industrii. În practică, prevederile ar urma să ajute companiile să rezolve probleme recurente, precum lipsa unor standarde unitare de control al calității și procesele nestandardizate de dezvoltare a seturilor de date. Impactul asupra siguranței și a utilizării clinice Administrația Națională pentru Produse Medicale din China (NMPA) descrie dispozitivele medicale BCI ca mașini inteligente capabile să „citească” semnalele creierului. Pentru a funcționa, acestea „învață” din volume mari de date EEG, folosite la antrenarea algoritmilor de Inteligență Artificială care interpretează intențiile pacienților. În acest context, calitatea datelor devine critică atât pentru rezultatele tratamentului, cât și pentru siguranța pacienților. Potrivit lui Peng Wang, standardul ar întări siguranța prin cerințe unitare de calitate pentru datele EEG utilizate la antrenarea algoritmilor AI și ar susține o decodificare mai precisă a „intențiilor” cerebrale, reducând riscurile de siguranță „la nivelul datelor”. Global Times mai notează că NMPA a folosit o procedură accelerată pentru elaborarea și aprobarea standardului, care ar acoperi un gol în normele internaționale și ar poziționa China în avangarda reglementării tehnologiilor BCI. În evaluarea citată, standardul ar putea accelera transpunerea BCI în practica clinică, prin eliminarea unor obstacole legate de date care frânează comercializarea produselor pentru recuperare medicală și tratarea bolilor neurologice. [...]
