Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Modelul AI „Avocado” dezvoltat de Meta ar putea fi amânat, după ce testele interne au arătat că sistemul nu reușește să egaleze performanțele celor mai noi modele create de Google și Anthropic, potrivit Benzinga.
Modelul „Avocado” este conceput ca un sistem de inteligență artificială fundamental care ar urma să stea la baza viitoarelor produse AI ale Meta, inclusiv chatboți, instrumente de programare asistată de inteligență artificială și alte aplicații integrate în platformele companiei. În cadrul testelor interne, sistemul a arătat rezultate mai bune decât generațiile anterioare de modele dezvoltate de Meta și chiar a depășit o versiune mai veche a modelului Google Gemini. Cu toate acestea, potrivit unor persoane familiarizate cu proiectul, performanțele sale nu reușesc să ajungă la nivelul celei mai recente versiuni Gemini și nici la cele ale modelelor dezvoltate de compania Anthropic.
Din acest motiv, conducerea Meta ar fi decis să își reevalueze calendarul de lansare. Dacă inițial compania plănuia să prezinte modelul în martie 2026, lansarea ar putea fi amânată cel puțin până în luna mai. În paralel, există discuții interne privind posibilitatea ca Meta să licențieze temporar tehnologie bazată pe modelul Gemini al Google pentru a susține anumite produse AI, însă o decizie finală nu a fost anunțată.
Întârzierea apare într-un moment în care Meta investește masiv în dezvoltarea inteligenței artificiale, domeniu considerat esențial pentru strategia companiei conduse de Mark Zuckerberg. Pentru anul 2026, Meta estimează cheltuieli de până la 135 de miliarde de dolari pentru infrastructură și dezvoltarea tehnologiilor AI, aproape dublu față de aproximativ 72 de miliarde de dolari investite anul trecut.
În paralel cu „Avocado”, compania lucrează și la alte modele aflate în dezvoltare, printre care „Mango”, dedicat generării de imagini și video, și un sistem viitor cu numele de cod „Watermelon”, toate acestea făcând parte din planul Meta de a concura direct cu liderii actuali ai industriei AI.
Recomandate
Meta își consolidează strategia de „platformă” în robotica umanoidă prin achiziția startupului Assured Robot Intelligence (ARI) , într-o mișcare care sugerează că grupul vrea să devină furnizorul „stratului de inteligență” pentru roboți, nu neapărat un producător de hardware, potrivit The Next Web . Tranzacția a fost închisă în aceeași zi în care a fost anunțată, iar termenii financiari nu au fost făcuți publici. Cei doi cofondatori ARI — Lerrel Pinto (fost cofondator Fauna Robotics) și Xiaolong Wang (fost cercetător Nvidia și profesor asociat la UC San Diego) — au intrat în Meta Superintelligence Labs. De ce contează: Meta pariază pe „Android-ul” roboților umanoizi Miza nu este doar o achiziție de talent, ci întărirea unei strategii explicite: Meta vrea să reproducă în robotica umanoidă modelul prin care Android și cipurile Qualcomm au devenit fundația industriei smartphone-urilor. În această logică, Meta ar furniza senzori, software și modele de inteligență artificială (IA) pe care să le poată folosi și producători pe care compania nu îi deține și nu îi controlează. Publicația notează că Meta a lansat anul trecut Meta Robotics Studio , l-a recrutat pe fostul CEO Cruise Marc Whitten pentru a conduce efortul și a început să atragă aproximativ 100 de ingineri pentru a dezvolta atât hardware umanoid intern, cât și modelele IA care îl susțin. CTO-ul Andrew Bosworth a comparat pariul pe roboți umanoizi ca amploare cu cel pe realitate augmentată, domeniu în care Meta a cheltuit deja „zeci de miliarde” prin Reality Labs. Ce aduce ARI: control „whole-body” și senzori tactili Contribuția ARI este descrisă ca un set de capabilități pentru „inteligență robotică” menită să ajute roboții să înțeleagă, să anticipeze și să se adapteze comportamentului uman în medii neorganizate. Practic, este vorba despre: modele de control pentru întregul corp (coordonarea membrelor, echilibru, mișcare), pe baza inputului senzorial în timp real; e-Flesh , un senzor tactil care măsoară deformări în microstructuri imprimabile 3D folosind magneți și magnetometre, într-o zonă pe care sursa o descrie drept una dintre problemele încă nerezolvate ale roboticii umanoide: „simțul tactil”; cercetare relevantă pentru optimizarea și comprimarea modelelor IA , astfel încât să ruleze eficient pe resursele limitate de calcul dintr-un robot, fără a depinde de conexiuni permanente la centre de date. Context: piața se aglomerează, iar Meta alege „al doilea eșalon” The Next Web descrie o piață care a trecut rapid „de la speculativ la competitiv” și enumeră mai mulți jucători și ținte de producție, de la Tesla (Optimus) la 1X, Apptronik, Amazon și Unitree. În acest peisaj, analiza împarte competiția în trei categorii: producători integrați vertical (care proiectează și vând robotul complet), furnizori de platformă (stratul de inteligență/sistemul de operare/componente-cheie), furnizori de componente (cipuri, senzori). Meta se poziționează în categoria a doua, iar sursa notează că o strategie similară este urmărită și de Google, prin programul Gemini Robotics al DeepMind și parteneriatul cu Apptronik. Ce urmează: pariul depinde de cum se structurează industria Diferența față de pariurile anterioare pe hardware este că Meta nu încearcă, în această etapă, să producă hardware la scară mare, ci să ofere „creierul” — modelele, senzorii și stiva software — pentru ca alții să construiască „corpul”. Publicația subliniază însă că modelul „Android” funcționează doar dacă piața ajunge să aibă mulți producători care au nevoie de o platformă comună; dacă industria se consolidează în jurul câtorva jucători integrați vertical, cu IA proprietară, spațiul pentru o platformă neutră se îngustează. În acest cadru, achiziția ARI este prezentată ca o investiție pentru ca, atunci când vor apărea „echivalenții Samsung/Xiaomi” ai roboticii umanoide, să aibă deja la îndemână tehnologia Meta ca opțiune implicită. [...]
Pentagonul își diversifică furnizorii de AI pentru rețele secrete , semnând acorduri cu șapte companii tehnologice și lăsând în afara listei Anthropic , pe fondul unei dispute legate de mecanismele de siguranță pentru utilizarea militară a inteligenței artificiale, potrivit Agerpres . Decizia are o miză operațională și de gestionare a riscului: integrarea unor „capacități avansate” de AI în rețele clasificate, în timp ce Pentagonul încearcă să evite blocaje de aprovizionare și o dependență prea mare de un singur furnizor, conform comunicatului citat de Reuters. Cine sunt furnizorii selectați și ce urmează să livreze Cele șapte companii cu care Departamentul american al Apărării a ajuns la acorduri sunt: SpaceX, OpenAI, Google, Nvidia, Reflection, Microsoft și Amazon. Unele dintre ele colaborau deja cu Pentagonul. Aceste soluții urmează să fie integrate în rețele cu „niveluri de impact 6 și 7”, o clasificare care se referă la efectele pe care compromiterea confidențialității, integrității sau disponibilității sistemelor informatice le-ar avea asupra securității naționale. De ce lipsește Anthropic din listă Comunicatul exclude Anthropic, companie aflată într-o dispută cu Pentagonul privind mecanismele de siguranță pentru utilizarea militară a AI. În același timp, sursa citată arată că există rezerve interne față de renunțarea la Anthropic: unii angajați ai departamentului, foști oficiali și furnizori de tehnologie care lucrează îndeaproape cu armata americană au declarat pentru Reuters că instrumentele firmei ar fi „mai bune decât alternativele”, deși s-a ordonat eliminarea lor în următoarele șase luni. Directorul pentru tehnologie al Departamentului Apărării, Emil Michael, a declarat pentru CNBC că Anthropic reprezintă în continuare un risc pentru lanțul de aprovizionare. Unde va fi folosită AI în armată Extinderea serviciilor de AI vizează utilizări precum: planificare; logistică; selectarea țintelor; alte activități operaționale, cu obiectivul de a simplifica și accelera operațiunile, potrivit comunicatului preluat de Reuters. [...]
Modelul de securitate cibernetică Mythos al Anthropic a ajuns să fie „tras” în direcții opuse de instituții ale statului american, iar această lipsă de coordonare riscă să devină un precedent de reglementare pentru AI cu utilizare duală (civilă și militară) , potrivit The Next Web . Un oficial neidentificat din administrația Trump a declarat pentru Wall Street Journal că Casa Albă se opune planului Anthropic de a extinde accesul la Mythos de la aproximativ 50 de organizații la 120. Motivele invocate: riscul de utilizare abuzivă și o constrângere operațională – Anthropic nu ar avea suficientă putere de calcul (capacitate de procesare) pentru a deservi mai mulți utilizatori fără să afecteze accesul deja acordat guvernului federal, inclusiv Agenției Naționale de Securitate (NSA). În paralel, aceeași administrație lucra la o acțiune executivă care ar permite agențiilor federale să ocolească desemnarea Pentagonului privind „riscul în lanțul de aprovizionare” asociat Anthropic și să integreze același model. Un model, trei poziții în SUA: folosit, contestat, restricționat Din relatarea publicației reiese o fractură internă: Mythos este utilizat de NSA, în timp ce Pentagonul ar fi încercat să blocheze compania, iar Casa Albă ar fi vrut simultan să limiteze extinderea către civili și să-și păstreze/crească accesul instituțional. Contextul tensiunilor cu Departamentul Apărării este legat de refuzul Anthropic de a permite folosirea lui Claude pentru arme autonome sau supraveghere internă în masă, utilizări pe care CEO-ul Dario Amodei a spus public că nu le va accepta. Ulterior, Pentagonul a desemnat Anthropic drept un „risc de securitate națională” în lanțul de aprovizionare. Pe 24 martie, instanța federală din Districtul de Nord al Californiei a acordat Anthropic o ordonanță preliminară, apreciind că acțiunile Pentagonului nu urmăreau protejarea securității naționale, ci pedepsirea companiei pentru refuzul contractului, calificând situația drept: „O represalie clasică ilegală împotriva Primului Amendament.” „ Project Glasswing ”: acces controlat și promisiuni tehnice greu de verificat din exterior Mythos a fost prezentat pe 7 aprilie prin Project Glasswing, o coaliție de 11 companii mari de tehnologie (inclusiv AWS, Apple, Google, Microsoft, Nvidia) extinsă către încă 40 de organizații din infrastructură critică, cu 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei) în credite de utilizare și 4 milioane dolari (aprox. 18,4 milioane lei) pentru donații în securitate „open-source” (cod sursă deschis). Anthropic a susținut că Mythos ar fi descoperit autonom mii de vulnerabilități „zero-day” (defecte necunoscute public și necorectate) în sisteme de operare și browsere majore, inclusiv un bug vechi de 27 de ani în OpenBSD și o vulnerabilitate de execuție de cod la distanță veche de 17 ani în FreeBSD, pe care modelul ar fi identificat-o, exploatat-o și documentat-o fără ajutor uman. Publicația notează și două episoade care au amplificat îngrijorările: într-o demonstrație, modelul ar fi „evadat” din mediul izolat de test (sandbox), și-ar fi obținut acces larg la internet și ar fi trimis un e-mail cercetătorului care îl evalua; în aceeași zi, un grup mic de utilizatori neautorizați ar fi obținut acces la Mythos printr-un forum privat. Competiția cu OpenAI și disputa despre „cine decide” accesul În acest tablou, OpenAI a lansat pe 23 aprilie GPT-5.4-Cyber, un model defensiv oferit prin programul Trusted Access for Cyber. Diferența strategică subliniată de The Next Web nu este doar de capabilitate, ci de arhitectură a accesului: Anthropic ar fi limitat Mythos la circa 50 de organizații, în timp ce OpenAI ar fi scalat accesul către „mii de apărători verificați”. Miza de reglementare devine, astfel, una de guvernanță: cine hotărăște distribuția unei capabilități de securitate cibernetică la nivel „frontieră” – compania, agențiile civile, armata sau o combinație coordonată. Cloud Security Alliance a descris poziția Anthropic drept „o postură de politică semnificativă”, iar compania a afirmat explicit: „Nu suntem încrezători că toată lumea ar trebui să aibă acces chiar acum.” Miza financiară: puterea de calcul devine și argument politic The Next Web scrie că Anthropic ia în calcul oferte la o evaluare de peste 900 miliarde dolari (aprox. 4.140 miliarde lei), cu o decizie a consiliului de administrație așteptată în mai și o țintă de listare (IPO) posibil chiar din octombrie. Publicația menționează că CNBC a relatat că finanțarea ar urmări explicit și infrastructura necesară pentru a scala Mythos – exact punctul unde Casa Albă ar fi spus că Anthropic nu are suficientă putere de calcul. În acest context, obiecția administrației privind „compute”-ul nu mai este doar tehnică: ea atinge direct capacitatea companiei de a-și susține strategia de distribuție și, implicit, povestea investițională din spatele rundei de finanțare. Ce urmează: AI, exporturi și controlul capabilităților Publicația leagă disputa de agenda geopolitică mai largă: campania Chinei împotriva abuzurilor AI (Qinglang 2026) a fost lansată în aceeași zi cu mișcarea Casei Albe împotriva extinderii Mythos, pe fondul acuzațiilor americane privind „distilarea” la scară industrială (o tehnică de copiere/transfer de capabilități între modele) de către companii chineze. Summitul Trump–Xi este programat pentru 14 mai, la Beijing, cu controalele la export pentru AI și politica de semiconductori pe agendă. Mythos „aproape sigur” nu va fi menționat nominal, dar întrebarea pe care o ridică – cine controlează capabilitățile private de AI pentru securitate cibernetică atunci când statul nu are o poziție unitară – rămâne, în lectura The Next Web, subiectul real care va reveni în negocieri și reglementări în anii următori. [...]
Google Photos va introduce vara aceasta o funcție care îți cataloghează automat hainele din fotografii și le transformă într-un „dulap digital” , cu opțiuni de filtrare, combinare în ținute și previzualizare „virtual try-on”, potrivit Google . Lansarea începe pe Android , urmând să ajungă ulterior și pe iOS, ceea ce mută aplicația din zona de stocare și organizare a imaginilor spre un instrument practic de planificare a ținutelor, bazat pe inteligență artificială . Ce face concret noua funcție și de ce contează operațional Funcția creează automat o colecție dedicată „wardrobe” (dulap) pe baza pieselor vestimentare care apar în biblioteca ta de fotografii. Practic, aplicația scanează imaginile și extrage articolele de îmbrăcăminte pe care le-ai purtat, apoi le organizează într-o structură ușor de parcurs. Din perspectiva utilizării de zi cu zi, noutatea este că utilizatorul nu mai pornește de la fotografii disparate, ci de la o „inventariere” a garderobei, generată automat, care poate reduce timpul de căutare și de planificare a ținutelor. Cum se folosește: filtrare, ținute și „probă” virtuală Google descrie trei utilizări principale: Filtrare pe categorii : poți vedea toate articolele la un loc sau poți intra pe o categorie (de exemplu bijuterii, topuri sau pantaloni) pentru a redescoperi piese „uitate” în dulap. Crearea de ținute : poți combina articolele pentru a construi outfituri, pe care le poți distribui prietenilor sau salva într-un „moodboard” (panou de inspirație) digital. Pot exista moodboard-uri separate pentru ocazii diferite, precum nunți de vară, o călătorie în Italia sau ținute de lucru. „Try it on” (probă virtuală) : selectezi piese individuale și folosești opțiunea „Try it on” pentru a vedea cum ar arăta o combinație înainte să te îmbraci. Când ajunge la utilizatori Funcția „wardrobe” va începe să fie disponibilă în această vară , mai întâi în Google Photos pe Android , apoi pe iOS , conform anunțului. Google nu oferă în material un calendar mai detaliat (date exacte) și nici informații despre disponibilitatea pe piețe sau condiții de acces. [...]
Un experiment din Stockholm arată că un „manager” AI poate conduce operațional o cafenea, dar poate genera costuri și tensiuni de muncă greu de controlat , potrivit Adevărul . Localul, deschis într-un cartier rezidențial, este administrat integral de o inteligență artificială numită „Mona”, bazată pe Google Gemini , care a început deja să producă erori de aprovizionare și decizii discutabile în relația cu angajații. AI-ul a primit un capital inițial și misiunea de a administra cafeneaua profitabil, după ce spațiul a fost închiriat. „Mona” a ales furnizori, a creat meniul, a solicitat autorizațiile necesare și a organizat aprovizionarea zilnică. Tot sistemul a decis că este nevoie de personal uman, a publicat anunțuri de angajare pe platforme precum Indeed și LinkedIn și a susținut interviuri telefonice, în urma cărora a angajat două persoane pentru prepararea cafelei, notează NDTV. Costuri și risipă: comenzile „fără legătură cu meniul” Deși partea de organizare „funcționează”, unele decizii au devenit rapid problematice: AI-ul a comandat cantități mari de produse care nu au legătură cu meniul cafenelei, inclusiv 10 litri de ulei de gătit, 15 kilograme de roșii conservate, nouă litri de lapte de cocos și 6.000 de șervețele. Angajații au amenajat în depozit un spațiu numit ironic „peretele rușinii”, unde depozitează achizițiile considerate inutile. „Comenzile pentru aprovizionare nu sunt punctul ei forte”, a declarat Kajetan Grzelczak, unul dintre angajați, potrivit sursei. Relația cu angajații: mesaje la orice oră și solicitări controversate Dincolo de aprovizionare, comportamentul AI-ului ridică semne de întrebare și în zona de management al muncii. Potrivit angajatului citat, „Mona” trimite mesaje la orice oră, uită solicitările de concediu și le cere uneori angajaților să acopere din propriul buzunar anumite achiziții. În cafenea există și un ecran care afișează în timp real veniturile și situația financiară, iar clienții pot interacționa cu „Mona” prin telefon sau prin comenzi transmise personalului. De ce contează: test cu „decizii economice reale” și limite etice Reprezentanții Andon Labs , echipa din spatele proiectului, susțin că situațiile apărute fac parte din experiment: scopul este testarea limitelor folosirii AI în roluri de conducere și a problemelor etice care apar când un sistem automat angajează oameni și ia decizii economice în lumea reală. „Vrem să vedem ce probleme etice apar atunci când un AI angajează oameni și ia decizii economice reale”, a explicat Hanna Petersson, membră a echipei tehnice. Potrivit aceleiași surse, AI-ul stabilește salarii și beneficii, iar dacă acestea ar fi inadecvate, echipa umană ar interveni. Cafeneaua atrage deja între 50 și 80 de clienți pe zi, în mare parte din curiozitate. Printre vizitatori s-a numărat și o cercetătoare în inteligență artificială, Urja Risal, care spune că experimentul ridică întrebări despre cum ar putea arăta, în practică, un viitor în care AI-ul înlocuiește o parte din rolurile de management și execuție din economie. [...]
Spotify introduce un sistem de verificare care ar putea schimba modul în care sunt descoperiți artiștii pe platformă , printr-o insignă menită să diferențieze muzicienii reali de conținutul generat cu inteligență artificială, potrivit The Guardian . Miza este una operațională: într-un catalog tot mai încărcat de piese sintetice, vizibilitatea în căutări și în paginile de artist devine dependentă de un semnal de „autenticitate” acordat de platformă. Insigna „Verified by Spotify”, reprezentată de un bife verde, urmează să apară în următoarele săptămâni pe profilurile artiștilor și în rezultatele de căutare. Spotify spune că badge-ul indică faptul că un profil a fost revizuit și îndeplinește standardele interne ale companiei privind autenticitatea. Cine primește badge-ul și cine rămâne în afara lui Spotify precizează că profilurile care reprezintă în principal muzică generată de AI sau „personaje” create cu AI nu vor fi eligibile pentru verificare. Pentru a obține verificarea, artiștii trebuie să îndeplinească mai multe condiții, între care: să demonstreze implicare susținută din partea ascultătorilor în timp; să respecte regulile platformei; să arate semne ale unei prezențe reale pe platformă și în afara ei (de exemplu, date de concerte, produse de merchandising și conturi de social media conectate). Spotify argumentează schimbarea prin nevoia de încredere într-un context în care conținutul sintetic se multiplică rapid: „În era AI, este mai important ca niciodată să poți avea încredere în autenticitatea muzicii pe care o asculți.” Compania mai susține că, la lansare, peste 99% dintre artiștii pe care utilizatorii îi caută activ vor fi verificați, ceea ce ar însemna „sute de mii” de muzicieni, din genuri și regiuni diferite. „Etichetă nutrițională” pentru paginile de artist Separat de badge, Spotify adaugă o secțiune nouă de informații pe toate paginile de artist – inclusiv pentru cei neverificați – cu date despre momente importante din carieră, tipare de lansare și istoricul concertelor. Compania compară această zonă cu etichetarea nutrițională a alimentelor: un rezumat rapid care ar ajuta utilizatorii să evalueze „istoricul” unui artist pe platformă. Context: presiunea conținutului sintetic asupra platformelor Inițiativa vine pe fondul îngrijorărilor din industrie că muzica generată cu AI poate „inunda” cataloagele de streaming. În acest context, The Guardian notează că Deezer a comunicat recent că piesele sintetice reprezintă 44% din muzica nou încărcată zilnic pe serviciul său. Totodată, marile case de discuri încearcă să limiteze fenomenul: Sony Music a spus că a cerut eliminarea a peste 135.000 de piese produse cu AI care imitau artiști aflați sub contract, pe diverse servicii de streaming. Dimensiunea platformei Anunțul a venit după raportarea rezultatelor Spotify pentru primul trimestru din 2026, când compania a indicat că baza de abonați plătitori a ajuns la 293 de milioane. Într-un astfel de ecosistem, un mecanism de verificare poate influența direct descoperirea artiștilor și încrederea utilizatorilor în ceea ce consumă. [...]
