Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Un experiment din Stockholm arată că un „manager” AI poate conduce operațional o cafenea, dar poate genera costuri și tensiuni de muncă greu de controlat, potrivit Adevărul. Localul, deschis într-un cartier rezidențial, este administrat integral de o inteligență artificială numită „Mona”, bazată pe Google Gemini, care a început deja să producă erori de aprovizionare și decizii discutabile în relația cu angajații.
AI-ul a primit un capital inițial și misiunea de a administra cafeneaua profitabil, după ce spațiul a fost închiriat. „Mona” a ales furnizori, a creat meniul, a solicitat autorizațiile necesare și a organizat aprovizionarea zilnică. Tot sistemul a decis că este nevoie de personal uman, a publicat anunțuri de angajare pe platforme precum Indeed și LinkedIn și a susținut interviuri telefonice, în urma cărora a angajat două persoane pentru prepararea cafelei, notează NDTV.
Deși partea de organizare „funcționează”, unele decizii au devenit rapid problematice: AI-ul a comandat cantități mari de produse care nu au legătură cu meniul cafenelei, inclusiv 10 litri de ulei de gătit, 15 kilograme de roșii conservate, nouă litri de lapte de cocos și 6.000 de șervețele. Angajații au amenajat în depozit un spațiu numit ironic „peretele rușinii”, unde depozitează achizițiile considerate inutile.
„Comenzile pentru aprovizionare nu sunt punctul ei forte”, a declarat Kajetan Grzelczak, unul dintre angajați, potrivit sursei.
Dincolo de aprovizionare, comportamentul AI-ului ridică semne de întrebare și în zona de management al muncii. Potrivit angajatului citat, „Mona” trimite mesaje la orice oră, uită solicitările de concediu și le cere uneori angajaților să acopere din propriul buzunar anumite achiziții.
În cafenea există și un ecran care afișează în timp real veniturile și situația financiară, iar clienții pot interacționa cu „Mona” prin telefon sau prin comenzi transmise personalului.
Reprezentanții Andon Labs, echipa din spatele proiectului, susțin că situațiile apărute fac parte din experiment: scopul este testarea limitelor folosirii AI în roluri de conducere și a problemelor etice care apar când un sistem automat angajează oameni și ia decizii economice în lumea reală.
„Vrem să vedem ce probleme etice apar atunci când un AI angajează oameni și ia decizii economice reale”, a explicat Hanna Petersson, membră a echipei tehnice.
Potrivit aceleiași surse, AI-ul stabilește salarii și beneficii, iar dacă acestea ar fi inadecvate, echipa umană ar interveni.
Cafeneaua atrage deja între 50 și 80 de clienți pe zi, în mare parte din curiozitate. Printre vizitatori s-a numărat și o cercetătoare în inteligență artificială, Urja Risal, care spune că experimentul ridică întrebări despre cum ar putea arăta, în practică, un viitor în care AI-ul înlocuiește o parte din rolurile de management și execuție din economie.
Recomandate
OpenAI a ratat în 2025 atât ținta internă de venituri pentru ChatGPT, cât și pragul de 1 miliard de utilizatori activi săptămânal , pe fondul încetinirii creșterii și al intensificării competiției, într-un moment în care compania pregătește o posibilă listare la bursă (IPO), relatează IT之家 , citând The Wall Street Journal. Eșecul atingerii obiectivelor alimentează întrebări despre sustenabilitatea modelului de business, mai ales că OpenAI și-a asumat angajamente foarte mari pentru capacitate de calcul (infrastructură de centre de date), adică exact componenta care apasă cel mai mult pe costuri în industria inteligenței artificiale. Presiune pe venituri: competiția a mușcat din creștere Potrivit materialului, ChatGPT nu și-a îndeplinit obiectivul anual de venituri, iar una dintre explicații invocate este avansul puternic al Google Gemini la finalul anului trecut, care ar fi erodat cota de piață a OpenAI. La începutul acestui an, OpenAI ar fi fost depășită de Anthropic pe segmentul de programare și în zona corporate, după care compania ar fi ratat, timp de mai multe luni, țintele lunare de venituri. În paralel, publicația notează că ritmul de creștere al chatbotului a încetinit spre finalul anului trecut, iar rata de renunțare a abonaților (churn) a devenit o problemă. Costurile cu „puterea de calcul” cresc mai repede decât veniturile Deși OpenAI a încheiat recent o rundă de finanțare de 122 miliarde de dolari (aprox. 549 mld. lei), cheltuielile pentru capacitatea de calcul contractată ar fi ajuns „mult peste așteptări”, potrivit sursei. Mai departe, OpenAI ar fi promis proiecte de infrastructură de centre de date în valoare totală de 1,4 trilioane de dolari pe următorii opt ani. Analiștii HSBC, citați în articol, estimează că până în 2030 compania ar avea nevoie de încă 207 miliarde de dolari (aprox. 932 mld. lei) finanțare nouă pentru a-și putea respecta planul de extindere. Tensiuni interne și semne de întrebare pentru calendarul IPO IT之家 scrie că directoarea financiară Sarah Friar și-ar fi exprimat îngrijorarea că, dacă veniturile nu cresc suficient de repede, OpenAI ar putea să nu poată plăti contractele viitoare pentru puterea de calcul. În același timp, membri ai consiliului de administrație ar fi intensificat verificările asupra tranzacțiilor legate de centrele de date și ar fi pus sub semnul întrebării strategia CEO-ului Sam Altman de a continua să caute și mai multă capacitate, în contextul încetinirii. Altman și Friar au respins ideea unor divergențe, într-o declarație comună: „Suntem complet aliniați în a cumpăra cât mai multă putere de calcul posibil și lucrăm împreună la asta în fiecare zi.” În privința listării, Friar ar fi avut rezerve legate de un IPO până la finalul acestui an, invocând nevoia de îmbunătățire a controalelor interne și faptul că OpenAI nu ar fi pregătită pentru standardele stricte de raportare ale unei companii listate. În contrast, Altman ar prefera un calendar mai agresiv, potrivit articolului. Context: litigiu cu Musk și câteva „puncte luminoase” Materialul menționează și procesul intentat de Elon Musk împotriva OpenAI, deschis luni (ora locală), în care Musk cere inclusiv despăgubiri de 134 miliarde de dolari și măsuri precum înlăturarea lui Altman și revenirea la statutul non-profit; procesul ar urma să dureze câteva săptămâni, iar mai mulți martori importanți ar putea fi chemați. Pe de altă parte, OpenAI ar avea și evoluții pozitive: instrumentul de programare Codex se răspândește rapid, modelul GPT-5.5 ar fi obținut rezultate de top în mai multe teste de referință din industrie, iar compania ar reduce costuri prin tăieri în alte proiecte, inclusiv aplicația de generare video Sora. Pentru investitori, miza rămâne aceeași: dacă OpenAI poate reduce diferența dintre angajamentele de cheltuieli pentru infrastructură și ritmul de creștere al veniturilor înainte de o eventuală listare. [...]
Negocierile UE pentru amânarea obligațiilor-cheie din AI Act au intrat în impas , după ce statele membre și Parlamentul European nu au reușit să cadă de acord asupra modificărilor din pachetul „AI Omnibus”, iar discuțiile vor fi reluate în mai, potrivit The Next Web . Miza este una de reglementare cu impact direct asupra companiilor: fără un acord rapid, termenul din august 2026 pentru cerințele principale privind sistemele de IA cu risc ridicat rămâne în picioare. După 12 ore de negocieri în cadrul trilogului de marți, un oficial cipriot (Cipru deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE) a declarat că „nu a fost posibil să se ajungă la un acord cu Parlamentul European”. Informația privind reluarea discuțiilor în mai este atribuită de TNW agenției Reuters. Punctul de blocaj: excepții pentru IA „încorporată” în produse reglementate Tema nerezolvată a fost dacă sistemele de IA cu risc ridicat integrate în produse deja acoperite de legislația UE privind siguranța produselor — precum dispozitive medicale, jucării, mașini conectate și utilaje industriale — ar trebui scutite de cerințele suplimentare din AI Act. În negocieri: Parlamentul European, susținut de grupuri din industrie, a împins ideea ca aceste sisteme să rămână doar sub regulile sectoriale existente; Consiliul (statele membre) a arătat „entuziasm limitat” pentru o excepție atât de largă. De ce contează pentru companii: calendarul de conformare riscă să nu se schimbe Pachetul „AI Omnibus” este prezentat ca o măsură de „competitivitate”, cu obiectivul de a reduce povara de reglementare pentru companii și de a ajuta firmele europene să țină pasul cu rivalii din SUA și Asia. Criticii — inclusiv o coaliție amplă de organizații pentru drepturi civile și confidențialitate — susțin însă că este o relaxare a protecțiilor, ambalată ca simplificare. Urgența este dată de termenele din AI Act: obligațiile de bază pentru sistemele de IA cu risc ridicat sunt programate să se aplice de la 2 august 2026 ; scopul Omnibus este să împingă termenul la 2 decembrie 2027 pentru sistemele „stand-alone” (de sine stătătoare) cu risc ridicat și la 2 august 2028 pentru cele încorporate în produse reglementate. Pentru ca amânarea să producă efecte înainte de august 2026, ar fi nevoie, în „câteva săptămâni”, de: acord politic final, vot formal în Parlament, aprobarea Consiliului și publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Dacă negocierile se blochează și în mai și nu apare un acord înainte de iunie, termenul inițial din august 2026 rămâne valabil. În acest scenariu, companiile care au mizat pe prelungirea calendarului ar putea ajunge să se confrunte brusc cu obligații de conformare „imediate”, pentru care multe nu sunt suficient pregătite — o situație pe care Bruxelles-ul încearcă să o evite, potrivit materialului. Ce s-a agreat totuși și de ce nu a fost suficient Pachetul include o măsură cu sprijin larg: interzicerea sistemelor de IA care generează imagini intime fără consimțământ, inclusiv materiale de abuz sexual asupra copiilor. Aceasta a fost adăugată după controversa din 2025 legată de capabilitățile de „nudificare” ale chatbotului Grok, iar Parlamentul și Consiliul erau deja aliniate pe acest punct. Faptul că discuțiile au eșuat în ciuda acestui consens arată cât de dificilă rămâne disputa privind excepțiile pentru IA integrată în produse reglementate. Reluarea negocierilor în mai va decide dacă UE poate evita intrarea în vigoare „pe muchie” a celor mai dure cerințe ale AI Act, exact în momentul în care acestea ar trebui să înceapă să se aplice. [...]
Marile platforme chineze accelerează comenzile de cipuri AI Huawei Ascend 950 , pe fondul unei cereri care riscă să depășească oferta în 2026, ceea ce poate crea blocaje operaționale pentru extinderea infrastructurii de inteligență artificială, potrivit Mediafax . Potrivit unor surse apropiate industriei, companii precum ByteDance, Tencent și Alibaba au început discuții cu Huawei pentru comenzi noi de cipuri Ascend 950. În paralel, firmele care oferă servicii cloud și închiriază unități GPU (plăci de procesare folosite la antrenarea și rularea modelelor AI) încearcă să rezerve stocuri, anticipând o creștere puternică a nevoii de capacitate de calcul. De ce s-a aprins cererea: DeepSeek V4 , optimizat pentru Ascend 950 Creșterea interesului este legată de lansarea modelului DeepSeek V4, proiectat să funcționeze eficient pe cipurile Huawei Ascend 950. Compatibilitatea a accelerat adoptarea, deoarece platformele cloud și dezvoltatorii AI au nevoie de resurse mari de procesare. Huawei a anunțat că infrastructura Ascend SuperNode, construită pe seria Ascend 950, oferă suport complet pentru modelele DeepSeek V4, inclusiv pentru sarcini precum generarea de conținut, procesarea limbajului natural și analiza unor volume mari de date. Efect de substituție pe fondul restricțiilor SUA Evoluția indică o orientare mai puternică spre hardware local, în contextul restricțiilor comerciale impuse de Statele Unite pentru exportul de cipuri avansate către China. În material se arată că Ascend 950PR ar depăși Nvidia H20 în anumite sarcini AI, însă rămâne sub nivelul Nvidia H200, care nu este disponibil în China din cauza restricțiilor de export. În același timp, mai multe platforme cloud din China au integrat rapid DeepSeek V4: Alibaba Cloud l-a făcut disponibil în ziua lansării, iar Tencent Cloud a implementat servicii de testare pe infrastructura sa locală și internațională. Risc de deficit: producția și livrările, sub presiune În pofida cererii, Huawei se confruntă cu constrângeri de producție, pe fondul limitărilor privind accesul la echipamente avansate de fabricație, menționate în contextul restricțiilor americane. Surse apropiate companiei afirmă că Huawei intenționează să livreze aproximativ 750.000 de unități Ascend 950PR în acest an. Producția de masă a început în aprilie, dar livrările la scară largă sunt așteptate în a doua jumătate a lui 2026. Experți citați în material avertizează că cererea ar putea depăși capacitatea de producție pentru o perioadă îndelungată. [...]
Autoritatea chineză de reglementare a internetului a deschis un dosar ByteDance după ce a constatat că mai multe produse ale grupului nu au etichetat corespunzător conținutul generat cu inteligență artificială, într-un moment în care Beijingul își înăsprește controlul asupra utilizării IA generative, potrivit Mobile World Live . Administrația Ciberespaiului din China (CAC) susține că aplicațiile de editare video Jianying și Maoxiang, precum și site-ul Jimeng AI – toate aparținând ByteDance – au încălcat cerințele de identificare a conținutului generat de IA, ceea ce ar însemna nerespectarea normelor de securitate cibernetică în vigoare. Regulatorul a cerut autorităților locale să inițieze verificări și să aplice sancțiuni platformelor vizate, fără să detalieze ce măsuri ar urma să fie luate sau amploarea lor. Ce obligații invocă autoritățile CAC a avertizat platformele că trebuie să „respecte strict limitele legii” și să se conformeze cerințelor de etichetare a conținutului generat de IA. Totodată, instituția a anunțat că va întări supravegherea legală pentru a „proteja interesul public” și pentru a susține o dezvoltare „sănătoasă și ordonată” a inteligenței artificiale. Contextul este dat de regulile introduse anul trecut de CAC la nivel național, care impun ca materialele sintetice (generate de IA) să fie etichetate „în mod vizibil”, pentru a limita utilizările abuzive ale IA generative. Context: presiune mai mare pe zona de IA Intervenția se înscrie într-un climat mai larg de înăsprire a reglementării în China, inclusiv pe dimensiunea investițiilor. Mobile World Live notează că Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă a blocat achiziția planificată de Meta Platforms a startup-ului chinez de IA Manus pentru 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei), invocând regulile privind investițiile străine, în pofida relocării companiei în Singapore. Separat, Bloomberg a relatat în această săptămână că China analizează restricționarea investițiilor tehnologice legate de SUA în domenii considerate sensibile, inclusiv inteligența artificială. [...]
Pentagonul își diversifică furnizorii de IA pentru operațiuni clasificate , după ce a ajuns la un acord cu Google pentru extinderea utilizării modelului generativ Gemini în astfel de misiuni, potrivit Mediafax . Mutarea vine în contextul în care Anthropic, al cărui model Claude era până recent singurul autorizat pentru operațiuni clasificate, este înlocuit treptat, într-o schimbare de strategie a Departamentului Apărării al SUA privind dependența de un singur furnizor, notează Le Figaro. De ce contează: mai multă libertate de utilizare față de contractul anterior Potrivit informațiilor citate de mai multe mass-media americane, acordul cu Google permite utilizarea modelelor de inteligență artificială „în limitele legii”, similar aranjamentelor încheiate și cu OpenAI și xAI. În același timp, această formulare ar oferi Pentagonului o marjă de manevră mai mare decât contractul avut cu Anthropic, care excludea explicit supravegherea în masă a populației civile americane și atacurile letale. În acest context, responsabilul cu inteligența artificială din Pentagon, Cameron Stanley, a argumentat public nevoia de diversificare a furnizorilor. „A depinde prea mult de un singur furnizor nu este niciodată un lucru bun.” Context: ruptura de Anthropic și intrarea OpenAI și xAI La sfârșitul lunii februarie, administrația Trump a decis rezilierea tuturor contractelor cu Anthropic, decizie contestată în instanță de companie. Ulterior, administrația a ajuns la un acord cu OpenAI pentru integrarea modelelor sale în operațiuni clasificate, însă procesul ar urma să dureze câteva luni. Separat, potrivit site-ului The Information (citat în material), și xAI, start-up-ul de inteligență artificială creat de Elon Musk, ar fi încheiat un acord cu Pentagonul după despărțirea de Anthropic. Reacție internă la Google: scrisoare semnată de peste 600 de angajați Acordul cu Pentagonul reaprinde tensiunile interne la Google pe tema colaborării cu armata americană. Luni, o scrisoare semnată de peste 600 de angajați a cerut conducerii să renunțe la furnizarea modelelor companiei pentru operațiuni clasificate. Google a mai trecut printr-un episod similar în 2018, când o mișcare internă a determinat compania să se retragă din proiectul Maven , care folosea inteligența artificială pentru analiza imaginilor colectate de drone. [...]
România ar urma să pună în funcțiune în 2026 cel puțin două „fabrici AI”, investiții de peste 70 mil. euro (aprox. 350 mil. lei), mizând pe infrastructură de calcul intensivă în procesoare grafice (GPU) și pe extinderea capacităților de supercomputing, potrivit Agerpres . Cele două facilități sunt localizate în centrul și sudul țării și implică colaborări între sectorul public și cel privat. Proiectele sunt aliniate conceptului european de „AI factories” – infrastructuri care combină supercomputere pentru inteligență artificială, resurse de tip HPC (high-performance computing – calcul de înaltă performanță), acces la date și instrumente AI, plus programe de instruire și suport pentru companii, startup-uri și cercetare. Ce capacitate tehnică este anunțată pentru RO AI Factory În comunicatul citat, supercomputerul RO AI Factory este descris ca un sistem de clasă EuroHPC, optimizat pentru sarcini de inteligență artificială, modelare avansată și antrenarea modelelor de tip „foundation” și „large language models” (LLM – modele lingvistice mari, folosite în aplicații generative). Sistemul complet ar urma să atingă o performanță teoretică de peste 5 exaFLOPS în operațiuni AI, nivel care, potrivit comunicatului, ar plasa infrastructura printre cele mai avansate din Europa Centrală și de Est și ar permite antrenarea și rularea de modele generative și multimodale la scară mare. De ce contează pentru piață: energie, autorizații și „speed-to-market” Mihai Manole, managing partner Tema Energy (organizatorul DataCenter Forum Romania ), a declarat că România intră „pe harta marilor dezvoltări de centre de date pentru AI” și că, dincolo de proiectele cu fonduri europene din zona publică, dezvoltatori din SUA, Marea Britanie și Europa de Vest și de Nord analizează construcția unor facilități de 50–200 MW fiecare. „Suntem, astfel, optimiști că vor fi anunțate în curând noi dezvoltări de centre de date, de puteri și dimensiuni fără precedent pentru România. Evident, speed-to-market va fi un element esențial: în ce măsură puterea este deja disponibilă, autorizațiile pot fi obținute rapid, iar construcția se poate desfășura accelerat – toate acestea vor influența deciziile finale, alături de costurile pe termen lung ale energiei electrice. În acest sens, sunt în discuție contracte de tip PPA (Power Purchase Agreement) pe 10-20 de ani.” Potrivit aceleiași surse, sunt avute în vedere locații în centrul și vestul țării, dar și în apropiere de București sau în Dobrogea, care ar îndeplini criterii legate de amplasare, alimentare electrică, conectivitate și reziliență. Context: prezentarea proiectului la DataCenter Forum Romania RO AI Factory va fi prezentat la ediția 2026 a DataCenter Forum Romania, programată pe 7 mai, inclusiv printr-un keynote susținut de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București). Agenda include patru keynote-uri, patru interviuri on-stage și cinci paneluri, cu participarea a 36 de speakeri. În lista invitaților principali sunt menționați Rod Evans (vicepreședinte NVIDIA pentru EMEA), Mehdi Paryavi (președinte și CEO al International Data Center Authority) și Jonathan Berney (fondator și managing partner al Accelerated Infrastructure Capital). În comunicat se arată și că Accelerated Infrastructure Capital are un parteneriat cu Cluster Power pentru dezvoltarea, în următorii ani, a unui „AI Zone” de 800 MW în România. [...]
