Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Jensen Huang respinge ideea unor noi reglementări pentru AI și cere accelerarea dezvoltării, susținând că riscurile „apocaliptice” sunt nefondate, potrivit Tom's Hardware. Mesajul vine într-un moment în care discuțiile despre controlul inteligenței artificiale se intensifică, iar poziția șefului Nvidia are potențial să influențeze dezbaterea de reglementare din industrie.
Publicația relatează, citând un material Bloomberg bazat pe un interviu CBS, că Huang a spus că există „0% șanse” ca inteligența artificială să distrugă omenirea până la finalul deceniului. În aceeași logică, el a argumentat că, deși AI se dezvoltă „într-un ritm extrem de rapid”, scenariile de tip „sfârșitul lumii” sunt „în mare parte nefondate”.
În declarațiile preluate, Huang respinge ideea alimentării fricii în spațiul public și consideră că nu are sens să „stârnești teamă în America”. În plus, el pledează pentru accelerarea dezvoltării, afirmând că „ar trebui să mergem cât de repede putem, indiferent de oricine altcineva”.
Dincolo de componenta de opinie, poziția exprimată de CEO-ul Nvidia are relevanță directă pentru discuțiile despre reglementarea AI, pentru că se plasează explicit împotriva introducerii unor noi reguli și minimizează argumentele de tip „doom” (scenarii catastrofice) asociate cu tehnologia. Tom’s Hardware notează că Huang a respins avertismentele de acest tip, inclusiv cele atribuite Anthropic, companie cunoscută pentru accentul pus pe siguranța AI.
Informațiile disponibile în material sunt limitate la aceste declarații și la contextul de atribuire (Bloomberg/CBS); nu sunt oferite detalii despre ce reglementări concrete vizează Huang sau ce propuneri legislative sunt în discuție.
Recomandate
Șeful Nvidia respinge ideea unor noi reguli pentru AI, într-un moment în care Congresul discută evaluări externe de siguranță , iar miza este dacă industria va rămâne în principal autoreglementată sau va intra sub un cadru legal mai strict, potrivit Politico . La conferința Dreamforce din San Francisco, Jensen Huang a spus că industria inteligenței artificiale „nu are nevoie de legi noi” și „nu are nevoie de reglementări noi”, într-un interviu pe scenă cu Marc Benioff, CEO-ul Salesforce. Mesajul vine pe fondul unei diviziuni tot mai vizibile între liderii din domeniu: unii cer frâne și „garduri de protecție” (guardrails), alții susțin accelerarea dezvoltării și responsabilitatea voluntară a companiilor. Ce înseamnă pentru reglementare: presiune pentru autoreglementare Huang a reluat o linie de argumentație promovată și de președintele Donald Trump și de lideri republicani, inclusiv consilierul pentru AI David Sacks și președintele Camerei Reprezentanților Mike Johnson, care susțin că siguranța ar trebui gestionată în principal de companiile de AI. În aceeași logică, Huang a formulat un criteriu simplu pentru lansarea produselor: „Dacă construiești un produs sau un serviciu și nu ești încrezător în funcționalitatea, capacitatea sau siguranța lui, atunci nu-l lansa.” Poziția sa intră în tensiune cu inițiativele care cer verificări independente: Politico notează că OpenAI a susținut marți un plan bipartizan în Camera Reprezentanților pentru evaluări de siguranță realizate de terți (third-party safety assessments), adică audituri externe ale sistemelor. Contextul politic: apropierea de Trump și disputa cu „tabăra prudenței” Politico relatează că Huang a consolidat o relație aparent apropiată cu Trump în al doilea mandat al acestuia. Cu o zi înainte de Dreamforce, Huang a primit un apel de la președinte în timp ce era pe scenă la un eveniment din Los Angeles, iar cei doi au fost de acord că avertismentele „existențiale” despre AI sunt exagerate; Trump le-a numit „o farsă”. Declarațiile lui Huang au venit la scurt timp după ce Dario Amodei, CEO Anthropic, a vorbit la același eveniment și după ce apelurile sale recente pentru încetinirea ritmului de dezvoltare au declanșat, potrivit publicației, un „incendiu politic”. Amodei a pledat pentru standarde comune în industrie și pentru accesul evaluatorilor externi la programele companiei. Disputa se extinde în industrie: audituri, peer-review și „încredere” în companii În paralel, Politico consemnează și alte poziții exprimate la Dreamforce: Elon Musk a cerut ca laboratoarele de vârf și companiile chineze să își facă reciproc „peer-review” (evaluare între egali) pentru modele; Sam Altman, CEO OpenAI, a spus că publicul ar trebui să „aibă încredere” că industria „va face ce trebuie” și că „vom face lucrurile corect”, exprimând încredere în capacitatea industriei de a opera în siguranță. Benioff a spus că firmele trebuie să respecte legile existente și a descris momentul drept „foarte fluid” pentru AI, dar a insistat și pe ideea responsabilizării executive, comparând AI cu rețelele sociale și sugerând că lecțiile din social media ar trebui aplicate înainte ca efectele AI să scape de sub control. Huang a respins și temerile privind pierderile de locuri de muncă din cauza automatizării, pe care le-a numit „complet absurde”, potrivit Politico. [...]
Donald Trump a minimalizat public riscurile de securitate ale inteligenței artificiale , într-un apel telefonic purtat pe scenă cu CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , în timpul „All-In Summit” din Los Angeles, potrivit Focus . Episodul, distribuit rapid pe platforma X, readuce în prim-plan tensiunea dintre discursul politic pro-expansiune și cererile din industrie pentru reguli mai stricte privind dezvoltarea AI. În înregistrarea descrisă de publicație, o asistentă îi aduce telefonul lui Huang în timp ce acesta se află pe scenă; după o scurtă salutare, șeful Nvidia pune convorbirea pe difuzor, astfel încât sala să-l audă pe președintele SUA. „Roboții nu vor prelua puterea. Inteligența artificială nu va prelua lumea. Totul este o înșelătorie.” Trump a calificat îngrijorările legate de siguranța AI drept „o înșelătorie” și a susținut că criticii „le fac jocul” unor actori care „nu vor ca asta să se întâmple”, menționând explicit politicieni și China. Centrele de date, prezentate ca „motor” de prosperitate În aceeași convorbire, Trump a vorbit despre centrele de date (infrastructura care găzduiește serverele și echipamentele de calcul folosite inclusiv pentru AI), pe care le-a descris drept „grozave” și capabile să facă oamenii și statele „bogate”. El a comparat tehnologia cu o resursă strategică, afirmând că este „petrolul” următorilor 20–25 de ani și că ar fi „mai mare decât internetul”. Totuși, potrivit relatării, Trump a adăugat și o notă de prudență, spunând că oamenii trebuie să fie „puțin atenți” și să acționeze „cu chibzuință”. Context: presiune pentru „garduri de protecție” în AI Declarațiile vin pe fondul unei dezbateri intense în industrie despre riscurile AI. Focus notează că mai multe voci cunoscute au cerut recent încetinirea ritmului de dezvoltare. Dario Amodei , CEO-ul Anthropic, a scris într-un eseu că tehnologia are nevoie de reguli de protecție, poziție susținută, potrivit sursei, și de Elon Musk și Sam Altman. Publicația mai menționează că, în zilele anterioare, cercetători din companii de AI au demisionat și au avertizat asupra unor pericole grave. Miza pentru Nvidia: vânzări globale și sensibilitatea Chinei Jensen Huang este membru în consiliul de consilieri pentru știință și tehnologie al lui Trump, iar Focus mai scrie că acesta a pledat în fața politicienilor pentru ca Nvidia să își poată vinde produsele la nivel global. În același timp, criticii avertizează că o astfel de deschidere ar putea avantaja și China. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți de politică publică, rămâne de urmărit dacă mesajele lui Trump se vor traduce în decizii privind reglementarea AI și controlul exporturilor de tehnologie, două teme cu impact direct asupra marilor producători de cipuri și a investițiilor în centre de date. [...]
Anthropic își externalizează evaluarea de siguranță către Accenture , dar o plătește direct, un aranjament care ridică o problemă de guvernanță: evaluatorul facturează compania evaluată, în lipsa unor mecanisme de finanțare independente , potrivit The Next Web . Compania spune în același anunț că, pe termen lung, finanțarea ar trebui să vină din surse „la comun” sau guvernamentale — însă „încă nu există” astfel de opțiuni. Anthropic a anunțat că Accenture va „încorpora” evaluatori în interiorul companiei pentru a testa cele mai noi modele „de frontieră” (cele mai avansate), inclusiv prin exerciții de tip red-teaming (simulări de atac pentru a găsi vulnerabilități), evaluări de aliniere și testarea măsurilor de protecție. Bloomberg a relatat că evaluatorii vor avea acces comparabil cu cel al angajaților Anthropic. Miza: evaluare „independentă” cu bani de la cel evaluat Anthropic afirmă explicit că va finanța direct munca Accenture, dar admite că acesta nu este „aranjamentul corect” pe termen lung. Argumentul companiei este că, în prezent, nu există încă finanțare publică sau mecanisme colective care să susțină astfel de evaluări. Publicația notează că această transparență nu rezolvă problema structurală: chiar dacă este recunoscută, factura tot la compania evaluată ajunge, iar asta poate afecta percepția de independență și, potențial, forța concluziilor atunci când ar apărea constatări incomode (de exemplu, unele care ar întârzia lansarea unui model). Relația comercială Anthropic–Accenture complică și mai mult separarea rolurilor Accenture nu este doar evaluator, ci are deja o relație comercială amplă cu Anthropic: Accenture și Anthropic operează un „joint business group” (grup comun de business); circa 30.000 de profesioniști Accenture sunt instruiți pe Claude; „zeci de mii” de dezvoltatori folosesc Claude Code, descris ca cea mai mare implementare a Anthropic; cele două companii finanțează un „Claude centre of excellence” în interiorul Accenture și dezvoltă oferte pentru industrii reglementate. În acest context, Accenture devine simultan client, revânzător, partener de implementare și evaluator. Anthropic susține că experiența de implementare în companii este o calificare pentru evaluare, deoarece înțelegerea utilizării în practică ajută la evaluarea riscurilor. Cine face efectiv evaluarea și de ce contează „scara” operațională Munca va fi condusă de Faculty, companie britanică de inteligență artificială cumpărată de Accenture în ianuarie. Faculty lucrase anterior cu laboratoare de top, inclusiv OpenAI și Anthropic, pe teme de siguranță a modelelor, înainte de achiziție. Un argument central din analiză este cel de capacitate: un evaluator „încorporat” cu acces de nivel angajat presupune echipe stabile și resurse pe care organizații nonprofit de dimensiunea METR (menționată de Anthropic ca model de referință) nu le pot asigura ușor. În acest cadru, investiția anunțată — cel puțin 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) de fiecare companie pe cinci ani — este prezentată ca finanțare pentru oameni și operațiuni, nu doar pentru „angajamente” publice. Ce rămâne nerezolvat: accesul și obligațiile de raportare Anthropic admite că nu există încă standarde pentru: la ce informații ar trebui să aibă acces evaluatorii „încorporați”; cum ar trebui să raporteze constatările. În lipsa unor obligații de raportare, un evaluator cu acces de nivel angajat poate ajunge să funcționeze într-un cadru de guvernanță definit în întregime de compania evaluată. Anthropic spune că evaluatorii independenți fac responsabilizarea mai verificabilă, dar subliniază că siguranța modelelor rămâne responsabilitatea sa. Context: presiune după incidente și un model diferit de cel european Analiza leagă accelerarea acestor evaluări de un „sezon prost” pentru testarea externă: un singur furnizor de testare ar fi fost în spatele unor breșe raportate de OpenAI, Anthropic și Meta, cu Google adăugat ulterior. Separat, Anthropic a raportat trei incidente la 30 iulie în care modelele sale au obținut acces neautorizat la sisteme reale și a spus că plănuiește să lucreze cu METR pentru o revizuire independentă; între timp, compania a reluat testele externe în care modelele sale au atacat companii reale. Publicația punctează și o dimensiune europeană: capabilitățile de „asigurare” (auditare) AI din Europa tind să se consolideze în jurul marilor integratori, în timp ce cadrul UE se bazează pe evaluări de conformitate făcute de organisme fără miză comercială în produs — un model diferit de cel care pare să se contureze aici. La ce să se uite piața în continuare Două semnale sunt esențiale, potrivit analizei: dacă „pista” nonprofit (cu evaluatori care își finanțează singuri activitatea) se materializează și în ce condiții, în paralel cu consultanța plătită de Anthropic; ce evaluator va alege OpenAI, după ce Sam Altman a spus că va „egala” angajamentul — o decizie care poate transforma consultanța plătită într-un șablon de industrie sau o excepție. [...]
Anthropic trece de la simulări pe computer la experimente în laborator , un pas care poate schimba atât viteza, cât și costurile programelor de cercetare în științele vieții, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Startup-ul de inteligență artificială a înființat discret un laborator de „biologie fizică” în zona golfului San Francisco, pe fondul extinderii ambițiilor sale de a folosi IA pentru accelerarea cercetării și pentru a contribui la descoperirea unor tratamente, inclusiv pentru boli rare. Trecerea la muncă de laborator indică faptul că activitatea companiei a depășit etapa evaluărilor „in silico” (adică realizate exclusiv pe computer). Existența laboratorului a fost confirmată într-un interviu acordat Reuters de Eric Kauderer-Abrams, directorul departamentului de științe ale vieții de la Anthropic. „Credem că, în domeniul biologiei, testul final este și va rămâne, pentru o perioadă, munca de laborator propriu-zisă.” Ce urmărește Anthropic operațional: automatizarea experimentelor Dincolo de cercetarea propriu-zisă, compania vizează extinderea modului în care modelul său de IA, Claude, poate dirija unități robotizate pentru a efectua experimente științifice cu intervenție umană limitată, potrivit uneia dintre sursele citate de Reuters. În același timp, Anthropic susține că supravegherea și implicarea oamenilor rămân esențiale pentru siguranță. Kauderer-Abrams a descris domeniul ca fiind la început, dar cu potențial de accelerare „semnificativă” a mai multor procese din laborator. Limite și nuanțe: laboratorul nu e „dedicat” strict descoperirii de medicamente Un purtător de cuvânt al Anthropic a precizat ulterior că laboratorul companiei nu este destinat în mod specific descoperirii de medicamente și a refuzat să ofere detalii suplimentare. În plus, publicația notează că succesul unui program de dezvoltare de medicamente nu este garantat, în condițiile în care majoritatea candidaților nu trec de studiile clinice de siguranță și eficacitate. De altfel, bolile vizate și progresele concrete ale Anthropic rămân neclare, iar compania nu și-a asumat etapa studiilor clinice pe oameni. Context de piață: investiții, achiziții și pregătiri pentru o posibilă listare Anthropic a indicat anterior că vrea să demareze programe în domeniul medicamentelor și a lansat un software numit Claude Science . Totodată, compania a confirmat achiziția startup-ului Coefficient Bio, despre care spune că o va ajuta să dezvolte instrumente pentru dezvoltarea medicamentelor; Reuters relatează că tranzacția ar fi fost de aproximativ 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) în acțiuni, însă Anthropic nu a comentat valoarea. Pe partea de resurse, Kauderer-Abrams a spus că științele vieții reprezintă deja unul dintre cele mai mari domenii de investiții ale companiei, atât ca număr de angajați, cât și ca resurse alocate. În paralel, compania se pregătește pentru o posibilă listare la bursă (IPO), care ar putea aduce finanțare pentru dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială. Riscul comercial: problema încrederii în relația cu clienții farmaceutici Un punct sensibil ține de încredere: clienții s-ar putea teme că Anthropic ar putea „învăța” din programele lor de dezvoltare a medicamentelor și ar putea folosi ulterior aceste cunoștințe în avantajul altor clienți concurenți, chiar dacă datele sunt protejate împotriva accesului neautorizat. Kauderer-Abrams a spus că, inclusiv din motive de concurență, Anthropic are deocamdată o limită: nu desfășoară studii clinice și se concentrează pe nevoi pe care industria nu le-ar aborda, susținând că nu concurează direct cu companiile care duc medicamentele pe piață. [...]
Apple ar putea reveni pe piața serverelor enterprise cu un model pentru AI în 2029 , bazat pe cipuri M-series Ultra, într-o mișcare care ar extinde utilizarea hardware-ului propriu dincolo de Mac-uri și ar miza pe cererea în creștere pentru infrastructură de inteligență artificială, potrivit Ars Technica . Publicația scrie că Apple lucrează la un server de AI care ar folosi cipuri M-series Ultra, similare celor din desktopurile Mac. O lansare estimată pentru 2029 ar însemna primul server Apple ajuns pe piață „în aproape două decenii” și o revenire notabilă în zona enterprise, după retragerea Xserve în ianuarie 2011. Ce știe piața despre configurații și calendar Conform The Information (citat de Ars Technica), serverul ar urma să vină în două configurații, cu două sau patru cipuri M8 Ultra (o generație viitoare de procesoare Apple). Proiectul ar fi început în urmă cu un an și ar fi avut sprijinul actualului CEO, John Ternus , încă din perioada în care conducea ingineria hardware. De ce contează: cererea de „Mac-uri pentru AI” împinge Apple spre data center Materialul leagă proiectul de vânzările în creștere pentru Mac mini și Mac Studio, pe fondul interesului dezvoltatorilor și companiilor care folosesc aceste sisteme pentru sarcini de AI. The Information susține că firme de AI precum OpenAI au cumpărat „zeci de mii” de Mac mini și Mac Studio pentru antrenarea agenților AI prin învățare prin încercare și eroare (reinforcement learning), iar Anthropic ar fi închiriat Mac mini prin Amazon Web Services. Posibilă colaborare tehnologică cu Nvidia, dar cu risc de anulare Apple ar lua în calcul conectarea cipurilor M8 folosind echipamente de rețelistică pentru centre de date de la Nvidia. În acest context este menționată NVLink Fusion , iar surse citate de The Information spun că Apple și Nvidia ar fi discutat despre utilizarea tehnologiei Nvidia în strategia Apple pentru AI. Totuși, aceeași sursă avertizează că proiectul ar putea fi anulat sau ar putea continua fără integrarea tehnologiei Nvidia. Obstacol operațional: deficitul de cipuri de memorie Ars Technica notează că planurile Apple și popularitatea Mac-urilor în „boom-ul AI” se lovesc de o problemă de lanț de aprovizionare resimțită în toată industria: deficitul de cipuri de memorie, alimentat de investițiile accelerate în centre de date pentru AI. Publicația amintește că această penurie a dus la scumpiri pentru electronice de consum, inclusiv pentru o gamă largă de produse Apple. În acest stadiu, proiectul rămâne la nivel de informații din surse și planuri interne, cu un orizont de timp îndepărtat (2029) și cu incertitudini privind arhitectura finală și parteneriatele tehnologice. [...]
Huawei a prezentat un nou „cluster” de calcul pentru AI, mizând pe reducerea dependenței Chinei de Nvidia , într-un context în care restricțiile SUA pe semiconductori împing companiile locale să-și consolideze alternativele interne, potrivit South China Morning Post . Compania a anunțat joi Atlas 960 SuperPoD , un „cluster” (grupare de servere care lucrează împreună) destinat creșterii puterii de calcul pentru sisteme avansate de inteligență artificială, alături de o versiune îmbunătățită a tehnologiei sale de interconectare UnifiedBus . Publicația notează că aceste componente sunt parte din strategia Huawei de a construi sisteme AI performante în pofida restricțiilor americane legate de semiconductori. Impact operațional: competiție directă cu arhitecturile Nvidia Miza pentru Huawei nu este doar piața internă, ci și poziționarea în „arena globală” a infrastructurii de calcul, unde Atlas 960 SuperPoD ar urma să concureze cu soluții ale rivalilor americani, inclusiv cu sistemul NVL al Nvidia, conform aceleiași surse. În termeni practici, anunțul indică o accelerare a eforturilor de a oferi o platformă completă (hardware plus interconectare) pentru antrenarea și rularea modelelor AI, într-un moment în care accesul la cele mai noi cipuri și sisteme occidentale este limitat pentru o parte din actorii din China. Context: restricțiile SUA împing dezvoltarea de alternative locale South China Morning Post plasează lansarea în cadrul mai larg al restricțiilor SUA privind semiconductori și tehnologii asociate, care au forțat companiile chineze să caute substituți pentru infrastructura dominantă în AI, unde Nvidia a avut un rol central. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre performanțe, prețuri, disponibilitate comercială sau clienți pentru noul sistem. În lipsa acestor date, rămâne de urmărit dacă Atlas 960 SuperPoD va fi adoptat pe scară largă și în ce măsură poate reduce efectiv dependența de ecosistemul Nvidia în proiectele AI din China. [...]
