Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Jensen Huang susține că restricțiile SUA la export nu pot „sufoca” capacitatea de calcul a Chinei, argumentând că Beijingul are suficiente resurse energetice, infrastructură și competențe industriale pentru a compensa lipsa celor mai avansate cipuri americane, potrivit IT之家. În acest context, CEO-ul Nvidia cere reluarea dialogului și a cooperării de cercetare între SUA și China pentru stabilirea unor reguli comune de utilizare sigură a inteligenței artificiale.
Declarațiile au fost făcute miercuri, într-un interviu acordat podcastului de tehnologie Dwarkesh, pe fondul tensiunilor comerciale și de securitate dintre cele două țări, despre care Huang spune că au redus colaborarea în zone de cercetare considerate critice. El a invocat drept exemplu progresele asociate modelului de securitate cibernetică „Mythos” al Anthropic, pe care le vede ca un semnal că cele două mari economii ar trebui să ajungă la un consens privind utilizările „interzise” ale AI.
„Noi vrem ca America să câștige, dar cred că menținerea dialogului, desfășurarea schimburilor la nivel de cercetare poate fi cea mai sigură abordare. Trebuie să muncim să ajungem la un acord, să fie clar ce utilizări nu pot fi făcute cu AI. Acest lucru este crucial.”
Întrebat dacă măsurile SUA de control al exporturilor chiar limitează China, Huang a susținut că piața chineză nu va fi constrânsă de lipsa capacității de calcul, deoarece China ar avea:
El a mai spus că puterea de calcul necesară pentru antrenarea modelului Anthropic „Mythos” ar fi fost „relativ obișnuită” și „disponibilă pe scară largă” în China. Conform materialului, modelul are capabilități puternice de securitate cibernetică și, în prezent, este disponibil doar pentru unele companii și oficiali guvernamentali.
În ultimul an, Huang ar fi făcut presiuni asupra administrației Trump pentru relaxarea restricțiilor de export impuse din motive de securitate națională, care blochează vânzarea către China a celor mai performante procesoare AI ale Nvidia. Mesajul său public combină două idei: pe de o parte, nevoia de reguli comune privind utilizarea sigură a AI; pe de altă parte, faptul că limitarea accesului la cipuri de top nu ar elimina capacitatea Chinei de a construi infrastructură de calcul la scară mare.
Recomandate
Costurile de antrenare pentru modelele de vârf urcă spre 1 miliard de dolari , iar următorul salt ar putea fi și mai scump, pe măsură ce OpenAI pregătește un nou „training run” mult mai mare decât cel folosit pentru GPT-6 Astra, potrivit Wccftech . OpenAI a antrenat GPT-6 Astra pe un cluster de 100.000 de GPU-uri, iar publicația estimează că nota de plată s-ar fi situat între 500 milioane și 1 miliard de dolari (aprox. 2,2–4,4 miliarde lei), în funcție de durata antrenării și de un cost orar de 2,50–3,50 dolari per GPU. În același timp, Jensen Huang , CEO-ul NVIDIA, a felicitat public OpenAI și a vorbit despre o viitoare sesiune de antrenare pe 400.000 de GPU-uri, care ar urma să depășească recordul stabilit de Astra. De ce contează: bugetele și energia devin constrângeri de business, nu doar „performanță AI” Estimările din material indică o schimbare de scară: dacă 100.000 de GPU-uri împing costurile spre pragul de 1 miliard de dolari, o creștere la 400.000 de GPU-uri sugerează o intensificare rapidă a cheltuielilor cu infrastructura (compute), cu efect direct asupra prețului final al produselor AI și asupra accesului la astfel de modele. Wccftech notează și o dimensiune operațională majoră: pentru un scenariu în care antrenarea ar folosi rack-uri NVIDIA GB200 NVL72, necesarul de putere ar ajunge la aproximativ 1,2 GW, pe baza calculelor prezentate (inclusiv un factor PUE – „Power Usage Effectiveness”, indicator al eficienței energetice a unui centru de date). O astfel de cerință mută discuția din zona software în zona de capacitate energetică și infrastructură de centre de date. Unde s-ar fi făcut antrenarea și de ce contează furnizorul de compute Publicația afirmă că antrenarea GPT-6 Astra ar fi fost realizată „cel mai probabil” la centrul de date Stargate din Abilene, Texas . În același context, materialul compară costurile cu o alternativă: dacă OpenAI ar fi folosit facilități CoreWeave, costurile ar fi putut fi „substanțial mai mari”, menționând un preț de circa 10,50 dolari per GPU-oră. Ce aduce GPT-6 Astra, dincolo de model: agenți care operează aplicații Din descrierea citată, Astra este prezentat ca un model capabil să „navigheze” software-ul într-un mod similar oamenilor, prin agenți care lucrează în paralel în browser, foi de calcul, site-uri și aplicații desktop, pentru a produce documente, prezentări și fluxuri de lucru în mai mulți pași. Materialul mai susține că structura „multi-agent” ar reduce riscul de „doom loops” (cicluri repetitive de eroare) și ar permite depanare autonomă de cod și ajustarea strategiei în timpul execuției. Performanța în benchmark-uri: nu e lider peste tot Deși Jensen Huang ar fi asociat lansarea cu „epoca AGI” (inteligență artificială generală), Wccftech notează că există în continuare critici privind statutul de AGI. În plus, potrivit materialului, Anthropic Fable 5.1 rămâne în fața GPT-6 Astra pe mai multe benchmark-uri: SWE-Bench Pro, Artificial Analysis Intelligence Index, Artificial Analysis Coding Agent Index și ProofBench v1.1 (demonstrații matematice formale). Ce urmează Dacă proiecția privind un antrenament pe 400.000 de GPU-uri se confirmă, următoarea etapă ar muta competiția într-o zonă în care diferențiatorii nu mai sunt doar arhitectura modelului și datele, ci și accesul la energie, centre de date și contracte de compute la scară foarte mare. Materialul nu oferă un calendar sau o confirmare oficială a acestei sesiuni viitoare, ci o prezintă ca proiecție atribuită lui Jensen Huang. [...]
AWS își securizează din timp capacitatea de calcul pentru AI printr-un plan de a adăuga încă 2 milioane de procesoare grafice (GPU) Nvidia în infrastructura sa globală între 2027 și 2028, potrivit TechRadar . Mișcarea indică o accelerare a investițiilor în centre de date, pe fondul unei cereri pentru „accelerated computing” (calcul accelerat, adică folosirea GPU-urilor pentru sarcini AI) care, conform companiilor, a depășit așteptările. Planul vine după un angajament anterior de a adăuga peste un milion de cipuri începând din 2026, pe măsură ce cererea clienților a crescut mai repede decât estimările. Extinderea consolidează parteneriatul de lungă durată dintre Amazon Web Services (AWS) și Nvidia și sugerează că ambele companii mizează pe continuarea creșterii cheltuielilor pentru inteligență artificială. Ce include extinderea, dincolo de GPU-uri Pe lângă cele 2 milioane de GPU-uri, AWS și Nvidia își extind colaborarea și pe alte componente ale infrastructurii: introducerea unor noi procesoare „Vera-based” (CPU-uri) în cloud-ul Amazon, pentru aplicații AI mai solicitante; modernizări de rețea, inclusiv extinderea tehnologiei NVLink Fusion , împreună cu memorie cu lățime mare de bandă, pentru performanță mai bună în clustere mari; actualizări pentru serviciile de analiză ale Amazon folosind software-ul Nvidia cuDF, cu viteze de procesare „aproape de 3,7 ori” față de configurații standard și o îmbunătățire de „aprox. 30%” a raportului preț/performanță față de setări bazate doar pe cipuri standard; îmbunătățiri la căutarea vectorială (tehnică folosită frecvent în AI pentru a găsi similarități), unde construirea indexului ar fi de „aprox. 9 ori” mai rapidă când rulează pe GPU-uri. Separat, divizia de robotică a Amazon lucrează cu Nvidia la instrumente de simulare pentru a accelera antrenarea roboților de depozit de generație următoare. Componentă de securitate și sector public În plan este inclusă și o alocare dedicată pentru sectorul public: 100.000 de cipuri ar urma să fie rezervate pentru nevoi sensibile de calcul ale agențiilor guvernamentale și de apărare din SUA, potrivit materialului. Ce spun companiile și care este incertitudinea CEO-ul AWS, Matt Garman, a spus că utilizatorii vor „libertatea de a alege cele mai bune instrumente” pentru sarcinile AI și încrederea că acestea funcționează integrat, motiv pentru care AWS a investit împreună cu Nvidia în optimizări de la rețea și securitate până la implementare. La rândul său, Jensen Huang, CEO Nvidia, a afirmat că „cererea este înaintea fiecărei prognoze” și că parteneriatul se extinde „pe întregul stack” (GPU-uri, CPU-uri, rețelistică, modele deschise și software) pentru a face „agentic și physical AI” (AI care poate acționa autonom și AI integrată în sisteme fizice) scalabile în cloud. TechRadar notează însă și limita evidentă a unui astfel de pariu: dacă cererea reală va ține pasul cu planurile va deveni limpede abia după ce noua infrastructură va fi operațională. [...]
Un leak de cod pentru DLSS 5 riscă să împingă „neural rendering” în jocuri fără controlul Nvidia , cu efecte vizuale aplicate prin moduri neoficiale și cu penalizări vizibile de performanță, potrivit The Verge . Conform publicației, modderi testează o versiune neoficială a DLSS 5 (tehnologia Nvidia de upscaling și randare asistată de inteligență artificială) în titluri precum Skyrim , Cyberpunk 2077 , GTA V și altele, după ce cod asociat funcției a apărut într-un build de acces timpuriu al NBA 2K27 . Membri ai canalului de modding RenoDX de pe Discord ar fi extras fișierul de „Neural Rendering” și l-au aplicat inițial în Control , înainte ca experimentul să se extindă. Ce se schimbă în imagine și de ce e controversat În demonstrații video descrise de The Verge, ajustarea setărilor DLSS 5 poate modifica vizibil trăsăturile feței personajelor și iluminarea, cu rezultate care variază de la „mai multă definiție” la un aspect perceput de unii jucători ca un filtru artificial. În GTA: San Andreas , de exemplu, efectul pare să aplice un fel de „filtru” pe fața personajului CJ, să accentueze texturile și umbrele și să schimbe tonul iluminării pe măsură ce sunt mișcate anumite glisoare. Reacțiile sunt împărțite: unii consideră că filtrele îmbunătățesc imaginea, alții le critică drept „AI slop” și spun că rezultatul seamănă cu un filtru de „îmbunătățire” aplicat peste imagini, nu cu direcția artistică originală. Impact operațional: cost de performanță și consum de memorie video Dincolo de aspect, modderii spun că efectele au un cost. Un utilizator care a încercat mod-ul în Final Fantasy VII Rebirth susține că numărul de cadre pe secundă (FPS) i s-a înjumătățit și că schimbarea presetărilor consumă „o tonă” de memorie video (VRAM). Într-un alt exemplu, într-un clip din GTA V , FPS-ul ar scădea de la 90 la 29 în timpul ajustării setărilor. În plus, deși varianta neoficială ar fi rulat inițial pe plăci RTX din seria 50, ulterior ar fi fost pusă în funcțiune și pe RTX 4090 și RTX 4080, potrivit VideoCardz (citat de The Verge). Context: DLSS 5 urmează să fie lansat oficial în toamnă Nvidia a anunțat DLSS 5 în martie, ca tehnologie care folosește inteligență artificială pentru „iluminare și materiale fotorealiste” în timp real. Demonstrațiile inițiale au generat reacții negative, inclusiv critici că personajele capătă un aspect generic; CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , a răspuns atunci că instrumentul „nu schimbă controlul artistic”. Lansarea oficială a DLSS 5 este programată pentru această toamnă. Pentru Nvidia, apariția unei versiuni neoficiale în mâinile comunității de modding ridică o problemă practică: tehnologia ajunge să fie judecată în public pe baza unor implementări necontrolate, cu rezultate vizuale și de performanță care pot varia puternic de la un joc la altul și de la un sistem la altul. [...]
SUA a folosit accesul la cipuri Nvidia ca monedă de negociere într-un acord preliminar de pace între Armenia și Azerbaidjan , într-un exemplu rar de politică externă construită direct pe regimul de control al exporturilor de semiconductori, potrivit The Next Web . Miza nu este doar diplomatică: licențele pentru procesoare avansate devin un instrument de influență cu efecte economice și operaționale asupra proiectelor de infrastructură pentru inteligență artificială (IA) din state considerate „în afara cercului” de țări cu acces facil la astfel de tehnologii. Informația de bază vine dintr-o relatare a The Wall Street Journal , care susține că negociatorii americani au folosit promisiunea accesului la cipuri IA Nvidia pentru a ajuta la obținerea unui acord preliminar între Armenia și Azerbaidjan, convenit anul trecut. Concret, stimulentul ar fi fost extinderea aprobărilor pentru achiziția de cipuri destinate unui proiect de centru de date în Armenia — un detaliu despre care publicația americană spune că nu fusese raportat anterior. De ce contează: licența de export devine pârghie, nu subvenție Procesorii avansați Nvidia sunt supuși controlului la export. Pentru cumpărători din afara unui grup restrâns de țări „de încredere”, vânzarea are nevoie de aprobarea Washingtonului, iar aprobarea este discreționară. În această logică, o licență de export poate fi acordată, extinsă, întârziată sau refuzată fără o lege nouă și fără cheltuieli bugetare directe — mai degrabă ca un „drept de acces” administrativ decât ca o finanțare. Consecința economică este că statele care vor să găzduiască infrastructură IA nu pot „compensa” lipsa licenței prin capital intern: fără hardware-ul aprobat, proiectele rămân blocate, indiferent de bani sau de ambiție industrială. Cazul Armenia: fabrica IA Firebird și rolul cipului în negociere Firebird a deschis în august o facilitate în Hrazdan, prezentată anterior drept cea mai mare „fabrică IA” din regiune. La inaugurare au apărut atât lideri politici, cât și lideri din tehnologie, iar în fundal au fost vizibile siglele Firebird și Nvidia. Potrivit relatării The Wall Street Journal, cipurile asociate acestui proiect ar fi făcut parte din pachetul care a adus Armenia la masa negocierilor. Contextul este un conflict de decenii între Armenia și Azerbaidjan privind Nagorno-Karabah, iar acordul preliminar ar fi urmat unei intervenții a Casei Albe. În versiunea prezentată de WSJ, un centru de date ar fi fost „în interiorul” înțelegerii. Un tipar mai larg: aceeași pârghie, în alte geografii The Next Web plasează episodul într-un tipar mai amplu, în care accesul la cipuri și condițiile de licențiere sunt folosite ca instrument de politică externă și de aliniere economică: Kazahstan : în iunie, țara a semnat un acord de 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei) cu Firebird pentru un proiect numit „Data Center Valley”, pe același model — dezvoltator susținut de Nvidia, infrastructură IA, acces condiționat de licențe. Emiratele Arabe Unite (Abu Dhabi) : compania IA G42 ar explora vânzarea unui pachet majoritar către companii americane pentru a-și securiza accesul la cipuri după aprilie 2027, într-o logică inversă: restructurarea proprietății ca să nu piardă „dreptul de a cumpăra”. Ce știm și ce lipsește: termenii reali nu sunt publici The Next Web notează că unele cifre — aproximativ 70.000 de procesoare Nvidia asociate unui proiect Firebird de 5 miliarde de dolari (aprox. 22,5 miliarde lei) în Armenia — provin din materiale de urmărire legate de relatarea WSJ, nu din articolul original (aflat în spatele unui paywall). Prin urmare, detaliile nu pot fi verificate integral din documente publice. Mai important, lipsesc elementele care ar permite evaluarea juridică și economică a aranjamentului: nu există o relatare publică despre ce ar fi primit Azerbaidjanul ; nu sunt publice condițiile licenței de export (termeni, obligații, clauze); nu este clar ce se întâmplă cu aprobarea dacă acordul eșuează, în condițiile în care este vorba de un acord preliminar, nu de un tratat; Departamentul Comerțului nu a spus public dacă o licență poate fi condiționată de un rezultat diplomatic . Pe înregistrare rămâne însă ideea centrală: o administrație americană a tratat semiconductori avansați ca instrument de negociere între două state aflate în conflict, iar un executiv Nvidia a descris „diplomația cipului” ca fiind „în prim-plan” pentru actuala administrație. [...]
Integrarea Google Photos cu Gemini Spark mută editarea și organizarea în „fluxuri” automatizate , o schimbare operațională care poate reduce semnificativ timpul petrecut de utilizatori în aplicație, potrivit Android Authority . Practic, Google permite conectarea bibliotecii Google Photos la Gemini Spark, astfel încât asistentul să poată executa sarcini în mai mulți pași, la comandă, inclusiv editare și partajare. Google a anunțat integrarea, iar publicația notează că informația a fost observată și de PetaPixel. Noutatea este că Spark poate prelua „munca de rutină” dintr-o bibliotecă de fotografii deja încărcate în cloud, pe care mulți utilizatori o amână: sortare, îmbunătățiri, organizare și distribuire către familie sau prieteni, pornind de la un singur prompt (instrucțiune în limbaj natural). Ce poate face Gemini Spark în Google Photos Conform detaliilor din material, Spark poate rula fluxuri de lucru în mai multe etape în Google Photos, inclusiv: gestionarea, editarea și îmbunătățirea fotografiilor, urmate de partajare, „dintr-un singur prompt”; extragerea de text din imagini; crearea de rezumate ale unor evenimente; generarea de „povești vizuale” (visual stories). Funcția cu impact practic: sarcini recurente, automat Elementul cu cea mai mare greutate operațională este posibilitatea de a seta sarcini recurente în Google Photos. Exemplul dat: utilizatorul poate cere lui Spark ca, în fiecare weekend, să caute în bibliotecă cele mai bune imagini cu copiii sau animalele de companie, să le adauge într-un album partajat și să le trimită automat către familie sau prieteni. Odată configurat, procesul se repetă automat săptămânal, fără intervenție manuală. Disponibilitate și condiții: SUA, 18+ și abonament plătit Integrarea este disponibilă, deocamdată, doar în SUA , pentru utilizatori de 18 ani sau mai mult , și necesită un abonament Google AI Pro sau Ultra . Google o lansează gradual, ceea ce înseamnă că accesul poate întârzia chiar și pentru utilizatorii eligibili, iar extinderea în alte piețe nu este detaliată în informațiile disponibile. [...]
România și alte opt state din Europa Centrală și de Est vor să influențeze regulile și finanțările UE pentru inteligența artificială , printr-o coaliție regională care își propune să reducă barierele pentru startup-uri și să atragă investiții în infrastructură digitală, potrivit Newsweek . Miza, așa cum este prezentată în material, este ca regiunea să nu mai rămână doar o „uzină” de servicii IT pentru companii din Vest, ci să câștige greutate politică și economică în momentul în care se stabilesc „banii și regulile” pentru AI la nivel european. Ce urmărește coaliția și de ce contează pentru companii Noua alianță – descrisă ca un bloc comun pe tehnologie, format din nouă state din regiune – își propune, conform sursei, câteva obiective cu impact direct asupra mediului de afaceri tech: eliminarea unor bariere administrative care „încurcă startup-urile locale”; atragerea de „fonduri serioase” pentru centre de date și infrastructură; acces mai liber la supercalculatoare; simplificări prin viitorul pachet „ Digital Omnibus ”, menționat în articol ca direcție de reducere a birocrației. În esență, demersul este prezentat ca o încercare de a schimba poziționarea economică a regiunii: de la furnizor de forță de muncă ieftină la dezvoltator de produse și proprietate intelectuală. Presiune la Bruxelles, pe fondul noilor reguli pentru AI Materialul plasează inițiativa în contextul în care, „exact când se scrie legislația” care va influența competiția europeană în AI, statele din Europa Centrală și de Est încearcă să vorbească „pe o singură voce”. „Avem specialiști de top în Inginerie, dar ne-am blocat prea des în piețe mici și izolate. Dacă vrem să ne batem de la egal la egal cu gigantul american sau cu cel chinez, trebuie să vorbim pe o singură voce”, arată reprezentanții CEE Digital Coalition . Context: încercarea de a ieși din modelul de „outsourcing” Newsweek notează, citând date agregate de Euractiv, că mișcarea ar fi „prima încercare matură” prin care Estul Europei încearcă să renunțe la eticheta de „hub de outsourcing” (externalizare – adică dezvoltare pentru terți, fără ca valoarea adăugată și deciziile strategice să rămână local) și să devină un actor care contează în definirea regulilor pentru AI. În logica articolului, obiectivul final este ca cele nouă state să treacă, în domeniul inteligenței artificiale, de la execuție pentru alții la „producție proprie” de idei și afaceri, cu efecte potențiale asupra investițiilor, competitivității și capacității de a păstra valoarea economică în regiune. [...]
