Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Jay Collins, un bancher de la Citi, avertizează că ascensiunea inteligenței artificiale (AI) și a roboticii ar putea duce la un „sfârșit tragic” pentru capitalism, potrivit HotNews.ro. Collins, președinte al Citigroup pentru sectorul public, a subliniat că aceste tehnologii reprezintă provocări majore pentru capitalism, care trebuie abordate de liderii politici și de afaceri.
Collins susține că pentru a integra AI și robotica în societate, capitalismul trebuie ajustat și remodelat, similar cu transformările din timpul Revoluției Industriale. El avertizează că, fără aceste schimbări, capitalismul ar putea deveni un regim autoritar.
Bancherul explică faptul că AI și robotica vor afecta în primul rând locurile de muncă cognitive, începând cu cele de birou. Domenii precum software-ul, finanțele, media și consultanța sunt expuse riscului, iar clasa de mijloc ar putea fi afectată semnificativ. Collins atrage atenția asupra unei economii de tip „K”, în care inegalitatea între cei bogați și cei săraci se adâncește.
În SUA, doar 10% din populație deține o avere netă considerabilă, în timp ce clasa de mijloc stagnează, neavând acces la active de capital. Collins avertizează că acest dezechilibru va crește odată cu avansul AI.
Collins identifică patru faze ale dezvoltării AI. Prima fază este cea a inteligenței artificiale generative, urmată de faza agentică, în care AI poate realiza sarcini autonom. A treia fază implică AI „fizică”, integrată în roboți, iar ultima fază, cea mai provocatoare pentru capitalism, este Inteligența Artificială Generală (AGI).
„Gândiți-vă la ea ca trecând de la analiză și cercetare la acțiune. Un agent poate acționa”, subliniază Collins.
Collins estimează că următorul val major de perturbări pe piața muncii va avea loc până la sfârșitul acestui deceniu. El subliniază că integrarea AI și roboticii în producție va afecta locurile de muncă fizice și că liderii din tehnologie ar prefera să încetinească acest proces, dar sunt constrânși de competiția geostrategică, în special cu China.
Ca soluție, Collins propune un „dividend de productivitate”, care ar putea începe cu sume mici și ajustate treptat. Acesta ar putea fi finanțat prin impozitarea roboților, AI, activelor și miliardarilor, sau printr-o reproiectare a sistemului de protecție socială.
Collins subliniază necesitatea unor experimente agresive pentru a găsi soluții viabile, avertizând că fără un răspuns adecvat, capitalismul și democrația ar putea suferi consecințe grave.
Recomandate

Directorul de securitate al Google a demisionat în semn de protest față de noile contracte de inteligență artificială cu armata SUA , un episod care reaprinde tensiunile interne legate de utilizarea tehnologiei companiei în proiecte militare, potrivit Android Headlines . Demisia vine pe fondul extinderii colaborării Google cu Pentagonul pe zona de inteligență artificială, iar semnalul transmis este unul operațional: astfel de proiecte pot genera fricțiuni în echipele tehnice și de securitate, exact în momentul în care companiile mari încearcă să-și monetizeze rapid capabilitățile de IA inclusiv prin contracte guvernamentale. Ce a declanșat plecarea Conform publicației, decizia directorului de securitate este legată direct de „noi contracte” ale Google pentru IA în zona militară. Materialul descrie demisia ca un protest față de această direcție, sugerând o opoziție internă față de implicarea companiei în proiecte care pot avea utilizări de apărare. Android Headlines nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre valoarea contractelor, numele proiectelor sau calendarul exact al acordurilor. De ce contează pentru Google, dincolo de un caz individual Plecarea unui executiv din zona de securitate are potențial să afecteze: continuitatea deciziilor de securitate (priorități, politici, procese) într-o perioadă în care IA devine infrastructură critică; capacitatea de a gestiona riscurile reputaționale și interne asociate contractelor militare, inclusiv prin retenția de personal; viteza de execuție în proiecte sensibile, unde aprobările și controalele de securitate sunt, de regulă, mai stricte. Ce urmează În lipsa unor informații suplimentare în material despre succesiune sau reacția oficială a companiei, rămâne de văzut dacă Google va face o numire rapidă pe zona de securitate și dacă va ajusta modul în care comunică și guvernează intern proiectele de inteligență artificială cu utilizare militară. [...]

Decizia SUA de a opri accesul străinilor la cele mai noi modele Anthropic ridică un risc operațional direct pentru companiile europene care se bazează pe AI americană , într-un moment în care UE încearcă să-și accelereze „suveranitatea tehnologică”, potrivit Politico . Departamentul Comerțului din SUA a ordonat vineri ca Anthropic să taie accesul cetățenilor non-americani la cele mai recente modele ale companiei. Anthropic a suspendat apoi accesul pentru toată lumea, inclusiv pentru cetățenii americani. Pentru Europa, episodul este prezentat ca prima situație în care Washingtonul „a tras efectiv ștecherul” la accesul europenilor la o tehnologie de vârf din SUA. Conceptul unui „kill switch” (un mecanism de oprire rapidă a accesului) – discutat până acum mai degrabă ca risc teoretic – devine astfel un exemplu concret de vulnerabilitate: dependența de modele AI și infrastructură controlate din afara UE poate întrerupe peste noapte produse, procese și servicii care au integrat aceste modele. Reacția politică: presiune pentru modele europene și capacitate de calcul În acest context, mai mulți politicieni europeni au cerut accelerarea dezvoltării de modele AI „de frontieră” (cele mai avansate, comparabile cu liderii globali) în Europa, pentru a evita rămânerea în urmă. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a spus că situația Anthropic „subliniază și mai mult nevoia Europei de suveranitate tehnologică”. Mesajul a fost reluat de eurodeputați din mai multe țări, care au avertizat că Europa nu își poate construi „stiva tehnologică” pe un acces ce poate fi oprit unilateral de un guvern străin. Mistral și finanțarea: „campionul” european intră în prim-plan O parte din reacții s-au concentrat pe Mistral, companie franceză văzută drept cel mai credibil concurent european în AI. Politico notează că Mistral ar fi în discuții pentru o rundă de finanțare de 3 miliarde euro (aprox. 15 miliarde lei), la o evaluare de 20 miliarde euro (aprox. 100 miliarde lei). Ce urmează: o săptămână de decizii și semnale politice Subiectul intră pe agenda mai multor reuniuni din zilele următoare, care pot influența direcția investițiilor și a politicilor publice: luni–miercuri: întâlnirea liderilor G7 în Franța; marți: dezbatere în Parlamentul European despre planurile Comisiei privind suveranitatea tehnologică; spre finalul săptămânii: reuniune a liderilor UE la Bruxelles. În paralel, o altă temă recurentă în reacțiile politice este nevoia de capacitate de calcul (resurse hardware pentru antrenarea modelelor avansate). Un eurodeputat german a cerut ca Bruxelles-ul să trateze mai serios planul de a construi mai multe „gigafabrici AI” – centre mari de calcul dedicate antrenării modelelor – iar o propunere separată vizează asocierea cu „puteri de mijloc” (precum Canada, Australia, Singapore și Regatul Unit) pentru a agrega resurse de calcul într-un consorțiu. [...]

Walmart pariază pe recalificare, nu pe concedieri, pe măsură ce extinde IA în operațiuni , transmițând celor 2,1 milioane de angajați că tehnologia le va îmbunătăți munca, nu le va elimina, potrivit HotNews , care citează revista Fortune. Mesajul vine într-un moment în care tot mai multe companii reduc posturi pe fondul automatizării și al investițiilor în inteligența artificială. În schimb, Walmart susține că extinderea utilizării IA nu va duce la concedieri în masă, ci la creșterea productivității și la dezvoltarea competențelor în interiorul companiei. Unde introduce Walmart inteligența artificială Retailerul spune că va integra IA într-o gamă largă de activități, de la proiectarea hainelor până la coordonarea flotei de camioane. Totodată, angajații din SUA pot obține certificare în utilizarea tehnologiilor dezvoltate de OpenAI , compania lui Sam Altman, care a creat ChatGPT. Programe de pregătire gratuite și parteneriat cu Google Compania a lansat programe gratuite de pregătire în domeniul inteligenței artificiale pentru aproximativ 1,6 milioane de angajați din SUA și Canada, în parteneriat cu Google. Cursurile includ noțiuni despre cercetare, comunicare și dezvoltarea de aplicații bazate pe inteligența artificială. Potrivit Financial Times, directorii prezenți la un eveniment intern au insistat asupra ideii că tehnologia ar trebui să îmbunătățească munca angajaților, nu să reducă numărul de salariați. „Tehnologia ne va alimenta viitorul, dar angajații îl vor conduce”, a declarat Donna Morris, directorul de resurse umane al Walmart. De ce contează: salariile și mobilitatea internă pot depinde de competențele IA Donna Morris a spus anterior pentru Fortune că este necesară o implementare atentă a IA din perspectiva forței de muncă. În paralel, un raport realizat de Google și Ipsos a constatat că angajații care stăpânesc bine aceste instrumente au o probabilitate de 4,5 ori mai mare de a primi salarii mai mari decât cei care nu sunt familiarizați cu tehnologia digitală. Walmart leagă recalificarea și de accesul la roluri mai bine plătite: angajații care își consolidează competențele în IA pot fi mai bine pregătiți pentru funcții de conducere în magazine, care, în unele cazuri, pot ajunge la un salariu anual de până la 620.000 de dolari (aprox. 2,85 milioane lei). [...]

Aeroportul Otopeni introduce estimări în timp real pentru livrarea bagajelor , după ce Compania Națională Aeroporturi București a implementat prima etapă a unui sistem bazat pe inteligență artificială, potrivit HotNews . Schimbarea vizează direct experiența pasagerilor la sosire: aceștia vor vedea o estimare a intervalului în care bagajele de cală ajung la benzile de preluare. Proiectul se numește „Prediction of Luggage Delivery Time” și are ca obiectiv să anticipeze momentul în care bagajele vor fi livrate la benzi pentru fiecare cursă care aterizează pe Aeroportul Internațional Henri Coandă . Cum funcționează sistemul și ce date folosește Conform comunicatului CNAB citat de publicație, sistemul generează estimări pe baza mai multor tipuri de date operaționale, între care: numărul zborului; poziția aeronavei la sol; compania aeriană; operatorul de handling; istoricul timpilor de livrare; alocarea benzilor de bagaje. De ce contează: impact operațional și pentru pasageri CNAB se așteaptă ca utilizarea acestui sistem să ducă la optimizarea fluxurilor operaționale, creșterea punctualității și îmbunătățirea informațiilor oferite pasagerilor. În practică, miza imediată este reducerea incertitudinii din zona de sosiri, prin afișarea unei estimări privind momentul în care bagajele ajung la bandă. Publicația nu precizează calendarul etapelor următoare ale proiectului sau dacă sistemul va acoperi toate zborurile din prima fază. [...]

Andreea Esca spune că vede inteligența artificială mai degrabă ca „unealtă” și posibil „ajutor”, nu ca un înlocuitor direct al prezentatorilor TV , potrivit HotNews . Mesajul ei vine pe fondul extinderii utilizării AI în media și al discuțiilor despre impactul tehnologiei asupra locurilor de muncă. Esca a vorbit despre modul în care se raportează la AI într-un interviu acordat Paginademedia , unde a spus că o privește „ca pe o sursă de informare, ca pe o unealtă” și că, „dacă știi să o folosești, poate fi utilă”. (Interviul este citat de publicație.) „Ajutoare”, nu anxietate legată de înlocuire Întrebată despre cât de aproape este momentul în care AI ar putea prelua rolul prezentatorilor, Andreea Esca a declarat că nu își pune astfel de întrebări, invocând volumul mare de muncă și ideea că, la un moment dat, ar putea fi util să apară sprijin suplimentar. „Nu-mi pun genul acesta de întrebări. Am atât de multe lucruri de făcut încât, poate ar fi şi bine la un moment dat să mai apară nişte ajutoare.” Context: dezbatere globală și teste deja făcute în televiziune Subiectul înlocuirii jurnaliștilor de către AI este parte dintr-o dezbatere mai largă, în care marile companii de tehnologie au avertizat că noile modele de inteligență artificială pot aduce riscuri majore pe piața muncii , amintește publicația. În același timp, utilizarea AI în televiziune nu mai este doar teorie: CNN notează că primele experimente cu prezentatori generați cu AI au avut loc în China (2018) și Coreea de Sud (2020), iar ulterior au apărut și în Europa, inclusiv un test în Polonia cu prezentatori virtuali realizați integral cu AI. [...]

Folosirea inteligenței artificiale în mesaje politice provocatoare ridică riscuri de escaladare și dezinformare , după ce Dmitri Medvedev a distribuit un videoclip generat cu AI în care fotografii ale unor politicieni occidentali sunt introduse într-un tocător de documente, potrivit Mediafax . Clipul, publicat pe rețelele sociale, a atras atenția presei internaționale și este prezentat ca parte dintr-o serie de mesaje provocatoare lansate în ultimii ani de fostul președinte rus. De ce contează: AI ca instrument de propagandă și presiune politică Materialul se înscrie într-un tipar în care conținutul generat cu ajutorul inteligenței artificiale este folosit pentru a amplifica mesaje politice agresive, cu potențial de a alimenta tensiuni și de a distorsiona percepții publice. În acest caz, imaginile sunt utilizate într-un scenariu simbolic de „distrugere”, fără ca articolul să indice existența unor consecințe oficiale imediate. Context: poziționarea lui Medvedev în linia dură a Kremlinului Reuters , citată de Mediafax, notează că Medvedev a devenit în ultimii ani una dintre cele mai radicale voci ale Kremlinului, cunoscut pentru comentarii dure și provocatoare la adresa Occidentului, NATO și Ucrainei. Publicația mai arată că oficialul rus și-a construit reputația prin declarații agresive și prin mesaje publicate frecvent pe rețelele sociale. [...]