LINK$10.93+0.35%GOOGL$345.03+4.59%

Dependența Europei de AI din SUA și China poate deveni un risc economic și de negociere, avertizează președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, într-o intervenție citată de The Next Web. Miza, în lectura BCE, nu este doar tehnologică: accesul la inteligență artificială ar putea fi retras sau condiționat, iar această pârghie ar ajunge „în toate sectoarele deodată”, cu efecte directe asupra creșterii și asupra capacității Europei de a-și conduce economia după propriile reguli.

Lagarde a făcut aceste declarații într-un discurs susținut la Viena, pe 14 septembrie, intitulat „A new age of capital: growth, sovereignty and AI”, publicat de BCE (link în secțiunea de surse).

De ce contează: un deficit de infrastructură care poate costa până la 600 mld. euro

În argumentația sa, Lagarde leagă „suveranitatea” în AI de o problemă foarte concretă: capacitatea de calcul (resursele hardware și centrele de date necesare pentru antrenarea și rularea modelelor). Potrivit discursului, SUA găzduiesc trei sferturi din capacitatea globală de calcul pentru AI, în timp ce Europa găzduiește 5%.

În plus, Europa „nu are deja suficientă capacitate de centre de date” pentru a-și acoperi cererea, iar pe tendințele actuale acest deficit ar urma să crească de peste șase ori în următorul deceniu. Lagarde estimează „decalajul” Europei la centre de date, pe zece ani, la până la 600 mld. euro.

„O alegere incomodă”: creștere cu dependență sau prudență cu pierdere de productivitate

Lagarde descrie opțiunile Europei drept „o alegere incomodă”: fie încetinește adoptarea AI din cauza riscurilor legate de protecția datelor și renunță la creștere, fie adoptă rapid și devine puternic dependentă de furnizori externi — cu riscul de a-și pierde libertatea de a-și conduce economia „după propriile valori”.

În același timp, BCE vede un potențial economic semnificativ: estimările instituției indică faptul că o adoptare rapidă ar putea ridica productivitatea cu până la 4% într-un deceniu, ceea ce Lagarde numește „transformator” pentru finanțele publice.

Trei pași propuși: capacitate de calcul, modele „suficient de bune” și acces la vârf

Lagarde indică trei direcții pentru reducerea riscului de „a fi tăiat” de la accesul la AI:

• mai multă capacitate de calcul în Europa;
• modele AI „suficient de bune” pentru majoritatea sarcinilor, rulate pe infrastructură europeană — condiție în care „amenințarea de a fi tăiat își pierde forța”, potrivit discursului;
• acces la modelele de vârf (frontier models), pentru ca Europa să rămână competitivă.

Ea leagă această agendă de funcționarea piețelor de capital: gospodăriile europene economisesc aproximativ 1.400 mld. euro pe an, iar Lagarde susține că proiectele europene de AI au nevoie de piețe care să direcționeze mai mult din aceste economii către investiții în Europa — obiectiv pe care îl plasează în sarcina viitoarei „uniuni a economiilor și investițiilor”.

Efecte deja vizibile în finanțe: credit, obligațiuni și costuri mai mari de finanțare

Lagarde susține că boom-ul AI se vede deja în finanțarea companiilor: în primul trimestru, împrumuturile legate de AI au reprezentat „aproximativ un sfert” din creșterea creditului către firme.

În paralel, marile companii americane de servicii cloud au emis obligațiuni de peste 100 mld. dolari (aprox. 450 mld. lei) anul trecut, potrivit discursului. O parte din această finanțare are loc și în Europa și „împinge în sus costurile pentru alți debitori”, a relatat Reuters, citată de The Next Web. Lagarde mai afirmă că gospodăriile din zona euro dețin aproximativ 440 mld. euro în companii tehnologice americane, astfel că o corecție de piață ar lovi direct economisirile europenilor.

Context: tensiuni transatlantice și val de investiții în centre de date

The Next Web notează, citând Reuters și The Guardian, că relația UE–SUA rămâne una de alianță, dar încrederea a fost afectată de episoade precum tarifele impuse de SUA, cereri americane legate de Groenlanda și retrageri de trupe din Europa.

Pe fondul presiunii de capacitate, sunt menționate și anunțuri recente de centre de date în Europa, inclusiv planul Google de 13 mld. euro pentru Finlanda și o investiție din Emiratele Arabe Unite în Germania care include 1 GW de centre de date.

Surse (din materialul citat)

• Discurs BCE, Viena (14 septembrie): European Central Bank
• Context și reacții: Reuters, The Guardian