Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Ucraina vrea să mute logistica de pe linia frontului pe roboți, printr-un plan de achiziție a 25.000 de vehicule terestre fără pilot (UGV – „unmanned ground vehicles”, adică roboți pe roți/șenile) până la jumătatea lui 2026, cu obiectivul declarat ca 100% din logistica de front să fie realizată de sisteme robotice, potrivit Interesting Engineering.
Miza este una operațională: înlocuirea soldaților în misiuni de aprovizionare și evacuare medicală în zonele cu risc ridicat, unde transporturile „pe ultimul kilometru” au devenit ținte frecvente, inclusiv din cauza dronelor FPV (drone controlate în timp real, cu cameră la bord).
Ministerul Apărării din Ucraina intenționează să procure 25.000 de UGV-uri până la mijlocul lui 2026 și să dubleze ritmul de desfășurare față de 2025. Ministrul apărării, Mykhailo Fedorov, este citat cu ținta finală: logistica de pe linia frontului să fie gestionată integral de sisteme robotice.
Ca argument pentru accelerare, Ucraina indică utilizarea deja extinsă a acestor platforme: în luna martie, forțele ucrainene ar fi înregistrat peste 9.000 de misiuni cu roboți tereștri, de la livrarea de muniție până la evacuarea răniților.
Un element cheie menționat este „codificarea” formală a robotului logistic Bizon-L, inclusiv alinierea la standarde NATO, ceea ce în practică înseamnă integrarea într-un cadru de utilizare și aprobare mai clar pentru forțele armate.
În paralel, după o întâlnire cu producători locali, Fedorov ar fi anunțat o schimbare de abordare: semnarea de contracte pentru UGV-uri până în 2027, cu scopul de a oferi stabilitate financiară industriei și de a permite fabricilor să își crească producția fără riscul unor întreruperi bruște de finanțare.
Pentru a-și „subția” lanțul de aprovizionare militar, Ucraina ar fi investit aproximativ 330 milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei) din ianuarie pentru a livra peste 181.000 de sisteme, inclusiv drone și echipamente de război electronic, printr-o platformă digitală de achiziții directe.
Publicația descrie sistemul ca fiind de tip „Amazon”, în sensul că unitățile din prima linie pot comanda direct echipamente de la peste 280 de producători interni.
Bizon-L este prezentat ca un UGV de capacitate mare, proiectat pentru noroi și zăpadă, cu următoarele caracteristici:
Rolul său este în special în livrările „pe ultimul kilometru”, acolo unde expunerea soldaților este maximă.
Dacă planul de achiziție până la mijlocul lui 2026 și contractele până în 2027 se materializează, Ucraina ar putea transforma robotica terestră dintr-un instrument punctual într-o componentă de bază a logisticii de front. Rămâne însă neclar, din informațiile disponibile în articol, cum va fi finanțată integral extinderea la 25.000 de unități și ce pondere vor avea diferitele tipuri de UGV-uri în acest total.
Recomandate
OpenAI și Microsoft renunță la exclusivitatea de vânzare a modelelor AI, deschizând piața către rivalii din cloud , într-o schimbare care poate redesena competiția dintre marile platforme de infrastructură pentru inteligență artificială, potrivit Ziarul Financiar . Înțelegerea revizuită elimină dreptul exclusiv al Microsoft de a vinde modelele OpenAI, ceea ce permite dezvoltatorului ChatGPT să încheie acorduri și cu alți jucători, inclusiv rivali ai Microsoft din zona de cloud, precum Amazon. În practică, asta înseamnă că tehnologiile pe care Microsoft a încercat să le „securizeze” prin exclusivitate pot ajunge acum și în ecosisteme concurente. Ce primește Microsoft în schimbul renunțării la exclusivitate Conform informațiilor citate de Ziarul Financiar din Bloomberg , Microsoft acceptă să renunțe la exclusivitate, dar obține o modificare importantă a mecanismului financiar: compania nu va mai plăti un procent din veniturile generate de produsele OpenAI pe care le revinde prin propria infrastructură. Acordul urmărește, totodată, să simplifice o relație descrisă ca fiind complexă, dar esențială atât pentru ascensiunea OpenAI, cât și pentru dezvoltarea industriei AI. Ce se schimbă operațional: modelele OpenAI pot ajunge pe AWS și alte platforme OpenAI a început să colaboreze cu mai mulți furnizori de cloud pentru a-și acoperi nevoile tot mai mari de procesare, iar acordul actualizat permite ca modelele sale să fie disponibile pe Amazon Web Services (AWS) și pe alte platforme de cloud. Cele două companii au transmis, într-o declarație comună: „Predictibilitatea mai mare oferită de acordul revizuit ne întăreşte capacitatea de a construi şi opera platforme AI la scară largă, oferind în acelaşi timp flexibilitate pentru noi oportunităţi”. Ca parte a unei investiții anunțate anterior, divizia Amazon dezvoltă deja produse împreună cu OpenAI, care urmează să fie găzduite pe AWS. Potrivit Financial Times, Microsoft ar fi analizat inclusiv posibilitatea unor acțiuni legale, considerând că aceste colaborări ar putea încălca vechile drepturi de exclusivitate. Ce rămâne neschimbat: Azure rămâne „prima oprire” pentru lansări Chiar și după modificare, Microsoft rămâne principalul furnizor de cloud al OpenAI, iar noile produse vor fi lansate inițial pe Microsoft Azure. În plus, veniturile pe care OpenAI le plătește către Microsoft vor avea un plafon; până la atingerea acestuia, acordul ar aduce mai multă predictibilitate fluxurilor financiare. Un alt element cheie: Microsoft va continua să primească o parte din venituri până în 2030, indiferent dacă OpenAI atinge obiectivul de a dezvolta inteligență artificială generală (AGI). În acordul anterior, aceste plăți s-ar fi oprit dacă pragul AGI era atins. În urma restructurării OpenAI ca entitate cu scop lucrativ, Microsoft deține o participație de 27% în companie. [...]
OpenAI își fixează ca obiectiv să împiedice concentrarea „puterii tehnologice” în mâinile câtorva actori și să ducă instrumente de tip AGI (inteligență artificială generală) către cât mai mulți oameni, potrivit unei postări semnate de CEO-ul Sam Altman și relatate de IT之家 . Mesajul conturează o direcție cu implicații de reglementare și guvernanță: deciziile-cheie despre AI ar trebui să fie luate prin procese „democratice” și pe baze de echitate, nu doar în interiorul laboratoarelor de AI. Altman susține că AI poate produce transformări mai mari decât cele aduse de motorul cu aburi sau electricitate, dar avertizează că acest rezultat „nu este inevitabil”. În viziunea lui, viitorul poate arăta fie ca o lume în care câteva companii care controlează „superinteligența” acumulează putere, fie ca una în care tehnologia este mai descentralizată și ajunge la public. Cele cinci principii enunțate de Altman OpenAI își leagă misiunea de ideea că AGI trebuie să „beneficieze întreaga umanitate” și formulează cinci principii: Democratizare : compania spune că va rezista scenariului în care tehnologia concentrează puterea la un număr mic de persoane/organizații. Nu e vorba doar de acces la utilizare, ci și de faptul că deciziile importante despre AI ar trebui stabilite prin proceduri democratice și principii de echitate, nu exclusiv de laboratoare. Împuternicire (empowerment) : AI ar trebui să ajute utilizatorii să-și atingă obiectivele și să realizeze sarcini tot mai valoroase. OpenAI afirmă că va oferi autonomie largă utilizatorilor, dar cu responsabilitatea de a construi și implementa AI astfel încât să minimizeze daunele (de la riscuri „catastrofale” la efecte locale și impact social „coroziv”). Prosperitate împărtășită : Altman spune că, pentru ca beneficiile să fie distribuite larg, guvernele ar putea avea nevoie să ia în calcul noi modele economice , iar industria să construiască infrastructură AI la scară mare și să dezvolte tehnologii care să reducă semnificativ costurile. Reziliență : OpenAI anticipează apariția de riscuri noi și spune că va colabora cu companii, guverne și societatea civilă, inclusiv pe teme precum biosecuritatea și securitatea cibernetică. Altman afirmă că niciun laborator nu poate asigura singur un „viitor bun” și dă exemplul modelelor suficient de puternice care ar putea facilita crearea de noi agenți patogeni, ceea ce ar necesita măsuri defensive la nivel de societate. Adaptabilitate : compania ar urma să-și ajusteze strategia pe măsură ce apar informații noi și să fie transparentă când își schimbă principiile operaționale. Altman indică posibilitatea unor compromisuri între „împuternicire” și „reziliență” în anumite perioade. Ce înseamnă, practic, pentru piață și autorități Dincolo de declarația de principii, mesajul introduce explicit ideea că guvernanța AI nu ar trebui să rămână exclusiv la nivelul companiilor care dezvoltă modelele. Accentul pus pe „democratizare”, pe colaborarea cu guverne și instituții internaționale și pe posibile „noi modele economice” sugerează o discuție mai amplă despre cum se distribuie accesul la capacități avansate de calcul și cine decide regulile de utilizare. Altman mai spune că OpenAI va continua strategia de „implementare iterativă” (lansări treptate), pentru ca societatea să se poată adapta gradual la fiecare nou nivel de capabilități, și că în anumite momente ar putea fi necesară coordonarea cu guverne, organisme internaționale și alte proiecte AGI înainte de a continua dezvoltarea, după rezolvarea problemelor serioase de aliniere, siguranță sau impact social. [...]
O companie românească a livrat un sistem de inteligență artificială către Pentagon , un tip de contract care ridică ștacheta pentru exportul de software „sensibil” și arată că firmele locale pot trece standarde de securitate foarte stricte, potrivit HotNews . Zetta, companie din Cluj-Napoca, spune că a ajuns la Departamentul de Război al SUA printr-un partener și că implementarea a presupus adaptări pentru un standard intern de securitate. Zetta este o companie înființată în 2013 și „100% românească”, fără investiții străine, iar cofondatorul George Bara afirmă că finanțarea din ultimii ani a venit în special din proiecte de cercetare, granturi și fonduri europene. Miza: „AI suverană”, adică software care rulează la client, fără cloud Unghiul tehnologic cu impact operațional este „inteligența artificială suverană”, concept pe care Zetta îl descrie ca fiind capacitatea ca software-ul să ruleze în infrastructura clientului, fără dependență de servicii externe de tip cloud (servere la distanță) și fără conexiune la internet. Potrivit cofondatorului, diferențiatorul este că soluțiile pot funcționa pe servere izolate de rețele externe, iar clientul rămâne „suveran” asupra datelor și rezultatelor, cu implicații de securitate și autonomie. Ce este Zetta Critical AI și ce face, concret Sistemul livrat se numește Zetta Critical AI și este prezentat ca software pentru „misiuni critice” (apărare, siguranță publică, securitate, intelligence), unde erorile pot avea consecințe majore, spre deosebire de aplicații comerciale obișnuite. La nivel de funcționalități, Bara spune că Zetta dezvoltă și pune în producție algoritmi de procesare a limbajului natural (un subdomeniu al AI care lucrează cu limbajul, în text și vorbire), inclusiv: transformare voce–text (speech-to-text); identificarea limbii și traducere automată; extragerea textului din imagini și video; analiză de „sentiment” (de exemplu, pozitiv/negativ); extragere de entități din text (nume de persoane, locații etc.). El mai afirmă că soluțiile sunt folosite în contexte cu volume mari de date, inclusiv pentru monitorizarea de conținut (TV, radio, online, web) și generarea de alerte sau rapoarte, subliniind că firma nu vede datele clienților și nu are acces la infrastructurile unde rulează sistemele. Cum a ajuns tehnologia la Pentagon și ce standard a trebuit să îndeplinească Zetta spune că a vândut către Departamentul de Război al SUA printr-un parteneriat de mai mulți ani cu Veritone, care ar fi implementat anul trecut un proiect folosind tehnologia companiei clujene. Conform descrierii, soluția a vizat analiza unor volume mari de documente: extragere de entități, analiză de sentiment și clasificări. Implementarea ar fi fost făcută într-o infrastructură a Departamentului de Război, conform unui standard numit „ Iron Bank ”, descris ca un standard important de securitate pentru software de inteligență artificială, iar Bara spune că ajustările pentru conformare au durat câteva luni. Publicația notează și limita de verificare: în domeniul AI, astfel de performanțe sunt dificil de probat independent, iar comunicarea companiilor poate include mult marketing. Context local: contracte în România și accent pe limba română Bara afirmă că Zetta are contracte și cu instituții din România din zona de apărare, menționând MApN, SPP, MAI și Academia Națională de Informații „Mihai Viteazu” (SRI). El susține că un pas strategic a fost dezvoltarea, din jurul anului 2019, a unei suite de algoritmi pentru limba română, într-o perioadă în care astfel de soluții nu ar fi fost disponibile pe piață. Exemplele oferite includ o soluție de monitorizare a dezinformării online și un proiect de cercetare administrat de UEFISCDI pentru procesare „multimodală” (video și text). Ce urmează: ambiția de export și cererea de sprijin instituțional Cofondatorul spune că obiectivul companiei este ca în următorii cinci ani să devină un exportator major de inteligență artificială europeană în afara UE, începând cu poziția de principal exportator din România. El insistă pe modelul de export prin licențiere, cu păstrarea proprietății intelectuale, spre deosebire de prestarea de servicii în care „knowledge-ul” ajunge la client. În același timp, Bara afirmă că exportul în zona tehnologiilor avansate și a apărării este complex și că ar fi nevoie de sprijin, inclusiv prin ambasade, idee pe care a ridicat-o și la un forum DeepTech găzduit de președintele Nicușor Dan (eveniment relatat de HotNews). [...]
Xiaomi își deschide procesul de „post-antrenare” pentru modelul său de robotică, cu un prag de date surprinzător de mic , într-o mișcare care poate accelera adoptarea practică a modelelor VLA (vision-language-action – modele care leagă percepția vizuală și limbajul de acțiuni fizice) în aplicații industriale, potrivit IT之家 . Compania a anunțat publicarea fluxului complet de „post-training” (antrenare ulterioară pe robot real) pentru Xiaomi-Robotics-0 , după ce în februarie a lansat și a făcut public modelul VLA. În prima lună de la lansare, modelul a ajuns pe locul 6 în clasamentul global de descărcări al modelelor VLA pe Hugging Face, conform aceleiași surse. De ce contează: „post-training” pe robot real cu doar 20 de ore de date Elementul cu impact operațional este afirmația Xiaomi că, pornind de la o bază pre-antrenată, a folosit doar 20 de ore de date de sarcină pentru a antrena pe robot real modelul astfel încât să execute o operațiune fină: introducerea căștilor în cutia lor , repetat, „fluid”, pentru mai multe căști la rând. Publicarea „post-training full pipeline” sugerează o încercare de a transforma modelul într-un instrument „gata de folosit”, adică mai ușor de replicat și adaptat de către dezvoltatori sau echipe de inginerie care vor să treacă de la demonstrații la implementări. Ce dificultăți tehnice invocă Xiaomi Xiaomi descrie sarcina drept una cu două provocări principale, relevante pentru orice scenariu de asamblare/împachetare de precizie: Toleranțe foarte mici între cască și locaș , ceea ce ar cere o precizie de percepție spațială la nivel „sub-milimetric” pentru aliniere corectă. Suprafețe foarte netede, cu rugozitate minimă Ra 0,03 μm , care ar face ca piesele să se deplaseze ușor la contact; modelul trebuie să poată corecta rapid deviațiile de mișcare pentru a evita eșecul asamblării. Unde sunt publicate resursele Xiaomi indică mai multe resurse asociate proiectului, inclusiv raportul tehnic și codul: site tehnic: robotics.xiaomi.com raport tehnic (Arxiv): arxiv.org pagina proiectului: robotics.xiaomi.com cod open-source: GitHub Publicația nu oferă detalii suplimentare despre costuri, hardware sau condițiile exacte de testare, astfel că gradul de generalizare al rezultatului la alte sarcini rămâne neclar din informațiile disponibile. [...]
Procesul dintre Elon Musk și Sam Altman riscă să complice planurile OpenAI de listare și să pună sub presiune modelul său de guvernanță, într-un moment în care compania este așteptată să iasă pe bursă la o evaluare de circa 1.000 de miliarde de dolari, potrivit The Guardian . Dosarul intră în judecată săptămâna aceasta, la un tribunal federal din Oakland, California, iar miza depășește conflictul personal: poate influența direcția „boom”-ului din inteligența artificială. Musk a dat în judecată OpenAI și pe directorul general Sam Altman în 2024, susținând că a fost încălcat acordul de fondare al organizației. OpenAI a fost creată în 2015 ca organizație non-profit, cu o misiune publicată la finalul acelui an, care afirma că scopul este avansarea „inteligenței digitale” în beneficiul umanității, fără constrângerea generării unui randament financiar. Ce cere Musk și de ce contează pentru listarea OpenAI În esență, Musk afirmă că Altman a încălcat înțelegerea inițială prin restructurarea OpenAI și transformarea unei părți semnificative într-o entitate orientată spre profit. De cealaltă parte, Altman și OpenAI susțin că Musk, care a părăsit compania în 2018 pe fondul unor dispute interne și între timp a lansat un rival în zona de inteligență artificială, acționează din frustrare. Pentru OpenAI, procesul are o miză directă, financiară și de guvernanță. Publicația notează că firma este așteptată să se listeze mai târziu în acest an la o evaluare de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari, iar Musk cere inclusiv măsuri care ar putea afecta această traiectorie. Concret, Musk solicită o serie de remedii, între care: înlăturarea lui Sam Altman și a președintelui OpenAI, Greg Brockman; despăgubiri de peste 134 de miliarde de dolari (aprox. 603 miliarde lei), despre care Musk spune că ar fi redistribuite către brațul non-profit al OpenAI; inversarea restructurării către o entitate cu scop lucrativ, ceea ce ar complica planurile de listare. Calendarul procesului și actorii-cheie Selecția juraților începe luni, la tribunalul federal din Oakland, sub coordonarea judecătoarei Yvonne Gonzalez Rogers. Procesul este estimat să dureze două până la trei săptămâni. În instanță ar urma să apară nume grele din Silicon Valley. Pe lista celor așteptați să depună mărturie se află inclusiv Satya Nadella, directorul general al Microsoft, companie cu care OpenAI a încheiat acorduri pe care Musk le descrie drept parte a „monetizării” ulterioare. Cum se apără OpenAI: donație, nu investiție Potrivit materialului, Musk susține că a contribuit cu aproximativ 38 de milioane de dolari (aprox. 171 milioane lei) și că, după ce compania a beneficiat de bani și a avansat tehnologic, ar fi „schimbat narațiunea” către acorduri profitabile și afiliere cu entități comerciale. OpenAI respinge acuzațiile și afirmă că Musk ar fi fost de acord încă din 2017 că înființarea unei entități cu scop lucrativ era un pas necesar. Compania contestă și ideea că finanțarea lui Musk ar fi fost o investiție, susținând că a fost o donație deductibilă fiscal către organizația non-profit și că nu îi conferă drepturi de proprietate în OpenAI. Ce urmează: un test pentru guvernanța companiilor de IA Dincolo de detaliile personale și de corespondența internă care ar urma să fie discutată în instanță (emailuri, mesaje și însemnări), procesul pune în prim-plan o problemă cu impact de piață: cât de stabil este modelul de guvernanță al unei companii de inteligență artificială care pornește ca non-profit, atrage capital masiv și ajunge să opereze prin structuri comerciale. În funcție de deciziile instanței și de eventualele remedii impuse, OpenAI ar putea fi nevoită să-și apere mai agresiv arhitectura corporativă și planurile de listare, într-un moment în care investitorii și regulatorii urmăresc tot mai atent cum sunt controlate și monetizate tehnologiile de IA. [...]
Google a extins la scară globală butonul „ AI Enhance ” din Google Photos pentru Android, adăugând un instrument de editare rapidă care pare gratuit, dar cu rezultate dependente de dispozitiv , potrivit GSMArena . Funcția apare în editorul de imagini, în fila „Auto”, lângă opțiunile existente „Enhance” și „Dynamic”. „AI Enhance” este descris ca un buton simplu, menit să îmbunătățească automat fotografiile. În testele publicației, instrumentul a reușit să recupereze destul de eficient zonele de lumini și umbre, să corecteze probleme comune cauzate de iluminarea slabă și să intensifice ușor culorile, însă fără rezultate „spectaculoase” față de soluțiile similare de pe piață. Ce se schimbă operațional pentru utilizatori Extinderea la „toți utilizatorii Android” la nivel mondial înseamnă că funcția nu mai este limitată la un test restrâns sau la anumite piețe. În forma actuală, „AI Enhance” pare să fie disponibil gratuit, ceea ce îl transformă într-o opțiune de editare „dintr-un click” pentru utilizatorii care nu vor să ajusteze manual parametri precum expunerea sau contrastul. Contextul este o accelerare a ritmului de adăugare de instrumente de editare în Google Photos: anterior, Google a introdus și o funcție de retuș facial rapid, menționată de GSMArena într-un material separat (link în sursă). „Rezultatul variază în funcție de dispozitiv”: semnal despre procesare și limitări Google susține că „rezultatul variază în funcție de dispozitiv”, un indiciu că o parte din procesare ar putea avea loc pe telefon (local, „on-device”). Totuși, GSMArena notează că, în testele sale, funcția nu a mers complet offline, ceea ce sugerează că nu trebuie așteptată o utilizare fără conexiune la internet. [...]
