Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI și Microsoft renunță la exclusivitatea de vânzare a modelelor AI, deschizând piața către rivalii din cloud, într-o schimbare care poate redesena competiția dintre marile platforme de infrastructură pentru inteligență artificială, potrivit Ziarul Financiar.
Înțelegerea revizuită elimină dreptul exclusiv al Microsoft de a vinde modelele OpenAI, ceea ce permite dezvoltatorului ChatGPT să încheie acorduri și cu alți jucători, inclusiv rivali ai Microsoft din zona de cloud, precum Amazon. În practică, asta înseamnă că tehnologiile pe care Microsoft a încercat să le „securizeze” prin exclusivitate pot ajunge acum și în ecosisteme concurente.
Conform informațiilor citate de Ziarul Financiar din Bloomberg, Microsoft acceptă să renunțe la exclusivitate, dar obține o modificare importantă a mecanismului financiar: compania nu va mai plăti un procent din veniturile generate de produsele OpenAI pe care le revinde prin propria infrastructură.
Acordul urmărește, totodată, să simplifice o relație descrisă ca fiind complexă, dar esențială atât pentru ascensiunea OpenAI, cât și pentru dezvoltarea industriei AI.
OpenAI a început să colaboreze cu mai mulți furnizori de cloud pentru a-și acoperi nevoile tot mai mari de procesare, iar acordul actualizat permite ca modelele sale să fie disponibile pe Amazon Web Services (AWS) și pe alte platforme de cloud.
Cele două companii au transmis, într-o declarație comună:
„Predictibilitatea mai mare oferită de acordul revizuit ne întăreşte capacitatea de a construi şi opera platforme AI la scară largă, oferind în acelaşi timp flexibilitate pentru noi oportunităţi”.
Ca parte a unei investiții anunțate anterior, divizia Amazon dezvoltă deja produse împreună cu OpenAI, care urmează să fie găzduite pe AWS. Potrivit Financial Times, Microsoft ar fi analizat inclusiv posibilitatea unor acțiuni legale, considerând că aceste colaborări ar putea încălca vechile drepturi de exclusivitate.
Chiar și după modificare, Microsoft rămâne principalul furnizor de cloud al OpenAI, iar noile produse vor fi lansate inițial pe Microsoft Azure. În plus, veniturile pe care OpenAI le plătește către Microsoft vor avea un plafon; până la atingerea acestuia, acordul ar aduce mai multă predictibilitate fluxurilor financiare.
Un alt element cheie: Microsoft va continua să primească o parte din venituri până în 2030, indiferent dacă OpenAI atinge obiectivul de a dezvolta inteligență artificială generală (AGI). În acordul anterior, aceste plăți s-ar fi oprit dacă pragul AGI era atins.
În urma restructurării OpenAI ca entitate cu scop lucrativ, Microsoft deține o participație de 27% în companie.
Recomandate
Cazul Tumbler Ridge pune presiune pe reglementare, după ce OpenAI a ales să nu alerteze poliția deși propriile sisteme au semnalat un risc : Sam Altman a transmis o scrisoare de scuze comunității din British Columbia, iar compania spune că și-a schimbat intern pragurile de raportare, însă măsurile rămân voluntare, într-un context în care Canada nu are o obligație legală pentru firmele de AI de a raporta amenințări identificate pe platformele lor, potrivit The Next Web . Altman afirmă în scrisoare că îi pare „profund rău” că OpenAI nu a alertat autoritățile cu privire la un cont blocat în iunie 2025, după ce sistemele companiei l-au semnalat. Scrisoarea este datată 23 aprilie și a fost făcută publică o zi mai târziu, la 72 de zile după atacul armat din 10 februarie din Tumbler Ridge, descris drept cel mai grav atac armat într-o școală din Canada din 1989 încoace. Ce a știut OpenAI și de ce nu a raportat Conform relatării, detecția automată a OpenAI a semnalat în iunie 2025 contul de ChatGPT al lui Jesse Van Rootselaar, atunci în vârstă de 18 ani. Aproximativ o duzină de angajați au revizuit conversațiile, care descriau scenarii cu violență armată, iar o parte dintre ei au recomandat contactarea poliției canadiene. Conducerea a respins recomandarea, invocând un „prag mai ridicat” pentru raportarea amenințărilor credibile și iminente; contul a fost închis, iar conversațiile au fost păstrate intern. Poliția nu a fost contactată. Atacul a avut loc opt luni mai târziu. Potrivit articolului, opt persoane au fost ucise și 27 rănite; autorul s-a sinucis la școală. OpenAI nu l-a mai detectat după ce acesta și-a făcut un al doilea cont, până când Poliția Călare Regală Canadiană (RCMP) a făcut public numele. Publicația notează că The Wall Street Journal a relatat prima dată disputa internă privind decizia de a nu raporta. Scrisoarea de scuze: fără angajamente concrete În scrisoarea adresată comunității, Altman spune că se gândește la cei afectați și reafirmă un angajament general de a lucra cu guvernele pentru a preveni tragedii similare. În același timp, materialul subliniază că scrisoarea nu include: angajamente de politică publică sau operaționale detaliate; o descriere a schimbărilor pe care OpenAI le-ar face; recunoașterea faptului că angajați au recomandat raportarea și au fost contraziși de conducere. Premierul provinciei British Columbia, David Eby, a numit scuzele „necesare”, dar „grosolan insuficiente” raportat la impactul asupra familiilor. Primarul din Tumbler Ridge, Darryl Krakowka, a confirmat primirea scrisorii și a cerut „grijă și considerație” pentru comunitate în perioada de doliu. Ce spune OpenAI că a schimbat și de ce contează pentru reglementare Angajamentele de politică au venit separat, într-o scrisoare a vicepreședintei pentru politici globale a OpenAI, Ann O’Leary, către miniștri federali canadieni. Compania afirmă că: a coborât pragul de raportare, astfel încât un utilizator nu mai trebuie să discute explicit „ținta, mijloacele și momentul” pentru ca un caz să fie trimis către forțele de ordine; a implicat experți în sănătate mintală și comportament pentru evaluarea cazurilor semnalate; a stabilit un punct de contact direct cu RCMP. O’Leary susține că, în baza politicilor actualizate, interacțiunile lui Van Rootselaar „ar fi fost trimise poliției” dacă ar fi fost descoperite astăzi. Totuși, articolul insistă asupra limitării-cheie: schimbările sunt voluntare, nu sunt obligatorii prin lege și pot fi inversate. „Golul” legal din Canada și ce urmează Potrivit sursei, Canada nu are în prezent o lege care să oblige companiile de inteligență artificială să raporteze amenințări identificate prin platformele lor, iar guvernul federal nu a introdus încă una. Ministrul canadian al AI, Evan Solomon, a spus că angajamentele OpenAI „nu merg suficient de departe”. În paralel, miniștri federali din mai multe portofolii au avut întâlniri cu reprezentanți OpenAI după ce guvernul a convocat conducerea companiei la finalul lunii februarie. Un grup de lucru comun între Innovation, Science and Economic Development Canada și Public Safety Canada analizează protocoale de raportare pentru siguranța AI, cu recomandări preliminare așteptate până în vara lui 2026. Miza, în lectura The Next Web, este una de reglementare și responsabilitate: în lipsa unui standard extern, deciziile de a raporta sau nu rămân la latitudinea companiilor, chiar și atunci când sistemele lor semnalizează potențiale riscuri grave. [...]
OpenAI își fixează ca obiectiv să împiedice concentrarea „puterii tehnologice” în mâinile câtorva actori și să ducă instrumente de tip AGI (inteligență artificială generală) către cât mai mulți oameni, potrivit unei postări semnate de CEO-ul Sam Altman și relatate de IT之家 . Mesajul conturează o direcție cu implicații de reglementare și guvernanță: deciziile-cheie despre AI ar trebui să fie luate prin procese „democratice” și pe baze de echitate, nu doar în interiorul laboratoarelor de AI. Altman susține că AI poate produce transformări mai mari decât cele aduse de motorul cu aburi sau electricitate, dar avertizează că acest rezultat „nu este inevitabil”. În viziunea lui, viitorul poate arăta fie ca o lume în care câteva companii care controlează „superinteligența” acumulează putere, fie ca una în care tehnologia este mai descentralizată și ajunge la public. Cele cinci principii enunțate de Altman OpenAI își leagă misiunea de ideea că AGI trebuie să „beneficieze întreaga umanitate” și formulează cinci principii: Democratizare : compania spune că va rezista scenariului în care tehnologia concentrează puterea la un număr mic de persoane/organizații. Nu e vorba doar de acces la utilizare, ci și de faptul că deciziile importante despre AI ar trebui stabilite prin proceduri democratice și principii de echitate, nu exclusiv de laboratoare. Împuternicire (empowerment) : AI ar trebui să ajute utilizatorii să-și atingă obiectivele și să realizeze sarcini tot mai valoroase. OpenAI afirmă că va oferi autonomie largă utilizatorilor, dar cu responsabilitatea de a construi și implementa AI astfel încât să minimizeze daunele (de la riscuri „catastrofale” la efecte locale și impact social „coroziv”). Prosperitate împărtășită : Altman spune că, pentru ca beneficiile să fie distribuite larg, guvernele ar putea avea nevoie să ia în calcul noi modele economice , iar industria să construiască infrastructură AI la scară mare și să dezvolte tehnologii care să reducă semnificativ costurile. Reziliență : OpenAI anticipează apariția de riscuri noi și spune că va colabora cu companii, guverne și societatea civilă, inclusiv pe teme precum biosecuritatea și securitatea cibernetică. Altman afirmă că niciun laborator nu poate asigura singur un „viitor bun” și dă exemplul modelelor suficient de puternice care ar putea facilita crearea de noi agenți patogeni, ceea ce ar necesita măsuri defensive la nivel de societate. Adaptabilitate : compania ar urma să-și ajusteze strategia pe măsură ce apar informații noi și să fie transparentă când își schimbă principiile operaționale. Altman indică posibilitatea unor compromisuri între „împuternicire” și „reziliență” în anumite perioade. Ce înseamnă, practic, pentru piață și autorități Dincolo de declarația de principii, mesajul introduce explicit ideea că guvernanța AI nu ar trebui să rămână exclusiv la nivelul companiilor care dezvoltă modelele. Accentul pus pe „democratizare”, pe colaborarea cu guverne și instituții internaționale și pe posibile „noi modele economice” sugerează o discuție mai amplă despre cum se distribuie accesul la capacități avansate de calcul și cine decide regulile de utilizare. Altman mai spune că OpenAI va continua strategia de „implementare iterativă” (lansări treptate), pentru ca societatea să se poată adapta gradual la fiecare nou nivel de capabilități, și că în anumite momente ar putea fi necesară coordonarea cu guverne, organisme internaționale și alte proiecte AGI înainte de a continua dezvoltarea, după rezolvarea problemelor serioase de aliniere, siguranță sau impact social. [...]
Procesul dintre Elon Musk și Sam Altman riscă să complice planurile OpenAI de listare și să pună sub presiune modelul său de guvernanță, într-un moment în care compania este așteptată să iasă pe bursă la o evaluare de circa 1.000 de miliarde de dolari, potrivit The Guardian . Dosarul intră în judecată săptămâna aceasta, la un tribunal federal din Oakland, California, iar miza depășește conflictul personal: poate influența direcția „boom”-ului din inteligența artificială. Musk a dat în judecată OpenAI și pe directorul general Sam Altman în 2024, susținând că a fost încălcat acordul de fondare al organizației. OpenAI a fost creată în 2015 ca organizație non-profit, cu o misiune publicată la finalul acelui an, care afirma că scopul este avansarea „inteligenței digitale” în beneficiul umanității, fără constrângerea generării unui randament financiar. Ce cere Musk și de ce contează pentru listarea OpenAI În esență, Musk afirmă că Altman a încălcat înțelegerea inițială prin restructurarea OpenAI și transformarea unei părți semnificative într-o entitate orientată spre profit. De cealaltă parte, Altman și OpenAI susțin că Musk, care a părăsit compania în 2018 pe fondul unor dispute interne și între timp a lansat un rival în zona de inteligență artificială, acționează din frustrare. Pentru OpenAI, procesul are o miză directă, financiară și de guvernanță. Publicația notează că firma este așteptată să se listeze mai târziu în acest an la o evaluare de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari, iar Musk cere inclusiv măsuri care ar putea afecta această traiectorie. Concret, Musk solicită o serie de remedii, între care: înlăturarea lui Sam Altman și a președintelui OpenAI, Greg Brockman; despăgubiri de peste 134 de miliarde de dolari (aprox. 603 miliarde lei), despre care Musk spune că ar fi redistribuite către brațul non-profit al OpenAI; inversarea restructurării către o entitate cu scop lucrativ, ceea ce ar complica planurile de listare. Calendarul procesului și actorii-cheie Selecția juraților începe luni, la tribunalul federal din Oakland, sub coordonarea judecătoarei Yvonne Gonzalez Rogers. Procesul este estimat să dureze două până la trei săptămâni. În instanță ar urma să apară nume grele din Silicon Valley. Pe lista celor așteptați să depună mărturie se află inclusiv Satya Nadella, directorul general al Microsoft, companie cu care OpenAI a încheiat acorduri pe care Musk le descrie drept parte a „monetizării” ulterioare. Cum se apără OpenAI: donație, nu investiție Potrivit materialului, Musk susține că a contribuit cu aproximativ 38 de milioane de dolari (aprox. 171 milioane lei) și că, după ce compania a beneficiat de bani și a avansat tehnologic, ar fi „schimbat narațiunea” către acorduri profitabile și afiliere cu entități comerciale. OpenAI respinge acuzațiile și afirmă că Musk ar fi fost de acord încă din 2017 că înființarea unei entități cu scop lucrativ era un pas necesar. Compania contestă și ideea că finanțarea lui Musk ar fi fost o investiție, susținând că a fost o donație deductibilă fiscal către organizația non-profit și că nu îi conferă drepturi de proprietate în OpenAI. Ce urmează: un test pentru guvernanța companiilor de IA Dincolo de detaliile personale și de corespondența internă care ar urma să fie discutată în instanță (emailuri, mesaje și însemnări), procesul pune în prim-plan o problemă cu impact de piață: cât de stabil este modelul de guvernanță al unei companii de inteligență artificială care pornește ca non-profit, atrage capital masiv și ajunge să opereze prin structuri comerciale. În funcție de deciziile instanței și de eventualele remedii impuse, OpenAI ar putea fi nevoită să-și apere mai agresiv arhitectura corporativă și planurile de listare, într-un moment în care investitorii și regulatorii urmăresc tot mai atent cum sunt controlate și monetizate tehnologiile de IA. [...]
Anthropic a urcat la o evaluare de aproximativ 1 trilion de dolari (aprox. 4,6 trilioane lei) în tranzacții pe piața secundară , un nivel care o plasează peste OpenAI și arată cât de repede se pot repoziționa așteptările investitorilor în AI, potrivit Mobilissimo . Evaluarea este indicată de platforme precum Forge Global și reflectă tranzacții între investitori pe piețe private, nu o cotație oficială de bursă. Anthropic nu este listată, iar interesul ridicat se traduce prin încercări ale investitorilor de a cumpăra acțiuni de la angajați sau investitori timpurii, într-un context cu puțini vânzători. Ce alimentează saltul de evaluare Creșterea este pusă pe seama cererii foarte mari pentru acțiunile companiei, susținută de interesul pentru produsele sale de inteligență artificială, în special asistentul de programare Claude. În unele cazuri, ofertele ar depăși chiar 1,1 trilioane de dolari (aprox. 5,1 trilioane lei), iar tranzacțiile s-ar închide rapid din cauza disponibilității reduse de acțiuni la vânzare. Un element important de context: în urmă cu doar trei luni, Anthropic era evaluată la aproximativ 380 de miliarde de dolari (aprox. 1,7 trilioane lei) după o rundă de finanțare. Potrivit unor investitori citați în material, pe lângă performanțele companiei, contribuie și fenomenul FOMO („teama de a rata oportunitatea”), care poate împinge prețurile în sus chiar și „indiferent de preț”. Efectul asupra competiției cu OpenAI În paralel, interesul pentru acțiunile OpenAI ar fi scăzut, iar unele tranzacții s-ar fi realizat sub evaluarea anterioară, menționată la circa 852 de miliarde de dolari (aprox. 3,9 trilioane lei). Schimbarea de sentiment sugerează o competiție mai dură în sectorul AI, în care percepția investitorilor poate muta rapid „clasamentul” companiilor, chiar și fără schimbări fundamentale majore. Materialul are ca sursă secundară Business Insider, menționat de Mobilissimo. [...]
Huang Renxun avertizează că exodul miliardarilor din California poate lovi ecosistemul de talente al Silicon Valley , în contextul în care statul discută o taxă mai mare pe averile foarte mari, potrivit IT之家 . Într-o intervenție la Stanford Graduate School of Business , CEO-ul Nvidia a susținut că liderii de companii ar trebui să rămână în California, chiar dacă povara fiscală este ridicată. „Le spun tuturor: mutați-vă în California, nu plecați. Aici taxele sunt printre cele mai mari din lume, dar nu contează”, a spus Huang, conform relatării. Miza: o taxă anuală pe avere pentru peste 1.000 de miliardari Apelul vine pe fondul unei propuneri legislative care ar urma să crească semnificativ taxarea miliardarilor, idee care are sprijin în SUA și este prezentată ca instrument de reducere a inegalităților. Proiectul menționat vizează o taxă anuală de 5% pe avere pentru peste 1.000 de miliardari americani , inclusiv mai mulți directori din tehnologie. Din perspectivă economică și operațională, o astfel de măsură poate accelera relocarea rezidenței fiscale a unor fondatori și directori, cu efecte în lanț asupra investițiilor locale, rețelelor de finanțare și capacității regiunii de a atrage și păstra talente. Presiunea fiscală a împins deja nume mari să plece Materialul notează că o parte dintre cei foarte bogați au părăsit deja California, pe fondul discuțiilor despre taxe mai mari, cu exemple punctuale: Mark Zuckerberg (Meta) s-ar fi mutat în Nevada; Larry Page și Sergey Brin (cofondatori Google) s-ar fi mutat în Florida. Huang Renxun a fost recent listat drept al optulea cel mai bogat om din lume , iar Bloomberg i-a estimat averea netă la 167 miliarde dolari (aprox. 768 miliarde lei) . Dacă noua lege ar intra în vigoare, el ar putea ajunge să plătească circa 8 miliarde dolari (aprox. 36,8 miliarde lei) , potrivit aceleiași surse. Poziția lui Huang: talentul contează mai mult decât taxele Huang a indicat că motivul pentru care companiile rămân în Silicon Valley este accesul la oameni foarte bine pregătiți, nu nivelul taxelor. El a amintit că Nvidia are birouri în mai multe regiuni și își plasează operațiunile acolo unde găsește talent, dar a subliniat că a ales să locuiască în Silicon Valley. Tot în material este menționată poziția sa față de temerile legate de pierderea locurilor de muncă din cauza inteligenței artificiale: Huang spune că narațiunea potrivit căreia AI „distruge joburi” nu ajută SUA și că este, în esență, greșită, argumentând că tehnologia schimbă sarcinile, nu neapărat obiectivul unui rol. În ianuarie 2026, Huang declara pentru Bloomberg că nu are „absolut nicio problemă” cu o taxă pe miliardari, potrivit textului citat de IT之家. [...]
Ucraina vrea să mute logistica de pe linia frontului pe roboți , printr-un plan de achiziție a 25.000 de vehicule terestre fără pilot (UGV – „unmanned ground vehicles”, adică roboți pe roți/șenile) până la jumătatea lui 2026, cu obiectivul declarat ca 100% din logistica de front să fie realizată de sisteme robotice, potrivit Interesting Engineering . Miza este una operațională: înlocuirea soldaților în misiuni de aprovizionare și evacuare medicală în zonele cu risc ridicat, unde transporturile „pe ultimul kilometru” au devenit ținte frecvente, inclusiv din cauza dronelor FPV (drone controlate în timp real, cu cameră la bord). Ce presupune planul și ce rezultate invocă autoritățile ucrainene Ministerul Apărării din Ucraina intenționează să procure 25.000 de UGV-uri până la mijlocul lui 2026 și să dubleze ritmul de desfășurare față de 2025. Ministrul apărării, Mykhailo Fedorov , este citat cu ținta finală: logistica de pe linia frontului să fie gestionată integral de sisteme robotice. Ca argument pentru accelerare, Ucraina indică utilizarea deja extinsă a acestor platforme: în luna martie, forțele ucrainene ar fi înregistrat peste 9.000 de misiuni cu roboți tereștri, de la livrarea de muniție până la evacuarea răniților. Standardizare și contracte pe termen mai lung, pentru a susține producția Un element cheie menționat este „codificarea” formală a robotului logistic Bizon-L, inclusiv alinierea la standarde NATO, ceea ce în practică înseamnă integrarea într-un cadru de utilizare și aprobare mai clar pentru forțele armate. În paralel, după o întâlnire cu producători locali, Fedorov ar fi anunțat o schimbare de abordare: semnarea de contracte pentru UGV-uri până în 2027, cu scopul de a oferi stabilitate financiară industriei și de a permite fabricilor să își crească producția fără riscul unor întreruperi bruște de finanțare. Investiții și achiziții digitalizate: 330 milioane dolari de la începutul anului Pentru a-și „subția” lanțul de aprovizionare militar, Ucraina ar fi investit aproximativ 330 milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei) din ianuarie pentru a livra peste 181.000 de sisteme, inclusiv drone și echipamente de război electronic, printr-o platformă digitală de achiziții directe. Publicația descrie sistemul ca fiind de tip „Amazon”, în sensul că unitățile din prima linie pot comanda direct echipamente de la peste 280 de producători interni. Bizon-L, exemplul de „robot logistic” pentru condiții grele Bizon-L este prezentat ca un UGV de capacitate mare, proiectat pentru noroi și zăpadă, cu următoarele caracteristici: transport de până la 300 kg ; autonomie de 50 km ; conectivitate bazată pe date satelitare Starlink și legături radio, protejate prin ecranare termică; utilizare aprobată atât pentru forțele ucrainene, cât și pentru aliați internaționali (conform articolului). Rolul său este în special în livrările „pe ultimul kilometru”, acolo unde expunerea soldaților este maximă. Ce urmează Dacă planul de achiziție până la mijlocul lui 2026 și contractele până în 2027 se materializează, Ucraina ar putea transforma robotica terestră dintr-un instrument punctual într-o componentă de bază a logisticii de front. Rămâne însă neclar, din informațiile disponibile în articol, cum va fi finanțată integral extinderea la 25.000 de unități și ce pondere vor avea diferitele tipuri de UGV-uri în acest total. [...]
