Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google își mută centrul de greutate spre AI la I/O 2026, iar programul oficial indică o presiune mai mare pe dezvoltatori să construiască și să distribuie aplicații cu funcții de inteligență artificială în ecosistemul companiei, potrivit Mobilissimo. Evenimentul începe pe 19 mai, la ora 20:00 (ora României), cu keynote-ul principal, urmat în aceeași zi de o prezentare dedicată dezvoltatorilor.
Programul confirmă că inteligența artificială va avea un rol central încă din prima zi, după prezentările principale. Sunt anunțate sesiuni precum „Ce este nou în Google AI”, „Ce este nou în Android”, „Ce este nou în Chrome”, dar și o sesiune despre fluxuri de lucru bazate pe „agenți AI” (instrumente software care pot executa sarcini în numele utilizatorului, pe baza unor instrucțiuni).
În a doua parte a zilei, agenda include prezentări despre construirea de „experiențe AI de nouă generație” folosind Google AI Studio, plus actualizări pentru Google Play și Firebase. Mobilissimo notează că sesiunea dedicată AI promite o privire amplă asupra ecosistemului Google, cu teme precum instrumente multimodale, generare de conținut media, robotică și agenți inteligenți.
În paralel cu zona de AI, partea dedicată Android 17 ar urma să aducă informații despre îmbunătățiri de performanță și funcții noi. Evenimentul se desfășoară pe parcursul a două zile, cu sesiuni live transmise din Mountain View, urmate de conținut disponibil la cerere și laboratoare practice pentru dezvoltatori.
Mobilissimo punctează că accentul puternic pe AI poate ridica întrebări privind ponderea altor segmente, precum hardware-ul, însă direcția generală este alinierea la tendințele din industrie, cu miză pe automatizare, productivitate și „experiențe inteligente”.
Notă: articolul Mobilissimo citează ca sursă secundară Android Authority, prin linkul „Via”.
Recomandate
Google mută „asistentul” de căutare direct în Chrome , printr-un mod AI care afișează pagina web și răspunsurile generate de AI în paralel, reducând nevoia de a comuta între file, potrivit Google Blog . Schimbarea are un impact operațional imediat: modul în care utilizatorii caută, compară și aprofundează informații se mută dintr-un flux „caută–deschide–revino” într-un flux continuu, în aceeași fereastră. Ce se schimbă în Chrome: pagini deschise „side-by-side” cu AI Mode Pe desktop, atunci când utilizatorul folosește AI Mode și dă clic pe un link, pagina se deschide alături de AI Mode, „cot la cot”. Ideea este ca utilizatorul să poată citi sursa, să compare detalii și să pună întrebări de follow-up fără să piardă contextul căutării. Google oferă exemple de utilizare precum cumpărături (de pildă, întrebări despre un produs direct în timp ce pagina comerciantului e deschisă) sau documentare pe un subiect, cu întrebări în timp real în timp ce utilizatorul navighează între pagini relevante. Căutare cu context din file recente, imagini și fișiere A doua schimbare majoră este extinderea „contextului” pe care AI Mode îl poate folosi. Pe desktop și mobil, utilizatorii pot selecta file recente dintr-un meniu „plus” din caseta de căutare din pagina New Tab (sau din meniul plus existent în AI Mode) și le pot adăuga la căutare. În plus, Google spune că utilizatorii pot combina mai multe tipuri de intrări pentru aceeași căutare în AI Mode: mai multe file; imagini; fișiere, inclusiv PDF-uri. Scenariile menționate includ cercetare (de exemplu, trasee de drumeție, cu mai multe site-uri deja deschise) și învățare (adăugarea notițelor, slide-urilor și lucrărilor academice din file deschise pentru răspunsuri mai „personalizate” pe baza acelor materiale). Disponibilitate: SUA acum, extindere „în curând” Google precizează că actualizările anunțate sunt disponibile „acum” în Statele Unite și că vor fi extinse „în curând” și în alte regiuni, fără un calendar detaliat în material. Totodată, compania menționează că testeri timpurii au apreciat reducerea comutării între file, mai ales în cazul articolelor ample sau al videoclipurilor lungi. În aceeași logică de integrare, Google mai spune că instrumente din AI Mode precum Canvas sau crearea de imagini devin accesibile oriunde apare noul meniu „plus” în Chrome. [...]
Google spune că a blocat peste 99% din reclamele care încălcau politicile înainte să ruleze în 2025 , pe fondul folosirii tot mai agresive a inteligenței artificiale generative de către escroci, potrivit Google . Miza pentru piața de publicitate este una operațională: filtrarea „la sursă” reduce expunerea utilizatorilor la fraude și limitează riscul ca bugetele să fie deturnate către campanii înșelătoare, în timp ce platforma încearcă să mențină fluxul de venituri din reclame fără a penaliza greșit advertiserii legitimi. Filtrare mai devreme, pe mai multe semnale Compania afirmă că instrumentele bazate pe Gemini au îmbunătățit detectarea reclamelor dăunătoare prin analizarea a „sute de miliarde de semnale”, inclusiv vechimea contului, indicii comportamentale și tipare de campanie. Diferența față de sistemele mai vechi, centrate pe cuvinte-cheie, ar fi capacitatea modelelor de a înțelege mai bine intenția, ceea ce ar permite blocarea preventivă a conținutului malițios, inclusiv atunci când este conceput să evite detectarea. În termeni de volum, Google raportează că în 2025 a blocat sau a eliminat peste 8,3 miliarde de reclame și a suspendat 24,9 milioane de conturi. Din acestea, 602 milioane de reclame și 4 milioane de conturi au fost asociate cu escrocherii. Viteză mai mare în revizuire și reacție la raportări Google susține că actorii rău intenționați folosesc AI generativă pentru a produce reclame înșelătoare „la scară”, iar Gemini ar ajuta la detectarea și blocarea lor „în timp real”. La finalul anului trecut, „majoritatea” reclamelor de tip Responsive Search Ads create în Google Ads ar fi fost revizuite instant, iar conținutul dăunător ar fi fost blocat chiar la trimitere; compania spune că vrea să extindă această capabilitate și către alte formate de reclame în cursul acestui an. Totodată, Google afirmă că a procesat mai eficient feedbackul utilizatorilor, ceea ce a permis echipelor să acționeze asupra unui număr de raportări de peste patru ori mai mare în 2025 față de anul anterior. Reducerea suspendărilor greșite, ca efect colateral important Un alt impact operațional invocat este reducerea erorilor care afectează companiile legitime. Google spune că, printr-o analiză care merge dincolo de imagini și tipare de text, Gemini a ajutat la scăderea cu 80% a suspendărilor incorecte ale advertiserilor anul trecut, ceea ce ar permite menținerea reclamelor active pentru „afacerile oneste” în paralel cu eliminarea conținutului dăunător. În același cadru, compania indică și programul de verificare a advertiserilor ca „strat” suplimentar de prevenție, prin validarea identității și blocarea actorilor rău intenționați înainte ca aceștia să intre în sistem. Pentru detalii, Google trimite la raportul „2025 Ads Safety Report ”, care agregă datele și măsurile prezentate. [...]
Google extinde personalizarea Gemini la imagini folosind date din contul utilizatorului , o mutare care ridică miza pe integrarea cu ecosistemul propriu și, în același timp, amplifică presiunea de conformare în piețe cu reglementări stricte. Potrivit The Next Web , compania a adăugat generarea de imagini „Nano Banana” în funcția „Personal Intelligence”, astfel încât Gemini să poată crea imagini informate de context personal din Gmail, Photos, Calendar, Drive și alte aplicații Google. Funcția începe să fie disponibilă în zilele următoare pentru abonații Plus, Pro și Ultra din SUA, iar utilizatorii fără abonament ar urma să primească acces în următoarele săptămâni. Google spune că vrea să extindă disponibilitatea și către Gemini în Chrome pe desktop și către alte piețe, însă Europa este exclusă din lansarea inițială a „Personal Intelligence”. Ce se schimbă operațional: imagini „din viața ta”, nu doar din prompt Până acum, „Personal Intelligence” a fost folosită în principal pentru personalizare în răspunsuri text (de exemplu, întrebări despre planuri de călătorie pe baza confirmărilor din Gmail și a intrărilor din calendar). Prin adăugarea generării de imagini, personalizarea se mută și în zona vizuală: Gemini poate produce imagini care țin cont de preferințe, context și, în unele cazuri, de fotografii personale. Google introduce și un buton „sources” („surse”), care arată din ce informații a derivat Gemini contextul pentru fiecare imagine personalizată, oferind utilizatorilor vizibilitate asupra datelor care au influențat rezultatul. Nano Banana vs. Imagen: două linii diferite de generare de imagini Publicația notează că „Nano Banana” este capabilitatea nativă de generare de imagini din familia Gemini, distinctă de Imagen, linia Google dedicată exclusiv conversiei text-imagine. Diferența de poziționare este că Imagen vizează calitatea și fluxurile profesionale, în timp ce Nano Banana e gândit pentru generare conversațională direct în interfața Gemini, cu intrări din text, imagini sau combinații. Familia Nano Banana are trei versiuni, potrivit sursei: Nano Banana (bazat pe Gemini 2.5 Flash): generare conversațională de bază; Nano Banana 2 (lansat în februarie 2026, pe Gemini 3.1 Flash): combină funcții avansate cu iterații mai rapide; Nano Banana Pro (pe Gemini 3 Pro): include „raționamentul” și cunoștințele despre lumea reală ale modelului în generarea de imagini. De ce Europa rămâne pe dinafară: fricțiune de reglementare și percepție de confidențialitate Riscul evident, subliniat în material, este că accesul unui generator de imagini la fotografii, e-mailuri și alte date personale poate crea probleme pe care controalele „opt-in” (activare voluntară) nu le elimină complet. Google afirmă că nu își antrenează inteligența artificială pe date personale, însă sistemul trebuie să proceseze aceste date pentru a genera rezultate relevante (diferența dintre „antrenare” și „folosire la inferență” este tehnică și poate fi greu de înțeles pentru utilizatori). Excluderea Europei din lansarea inițială sugerează că Google anticipează obstacole în raport cu GDPR și cu viitorul cadru din AI Act, în condițiile în care personalizarea se bazează tocmai pe conectarea la date din cont. Ce nu spune Google: costuri suplimentare și calendar complet Google nu a comunicat modificări de preț sau costuri adiționale pentru generarea de imagini prin „Personal Intelligence” cu Nano Banana. Din informațiile disponibile, funcția pare inclusă în nivelurile existente (de la gratuit la Plus, Pro și Ultra), iar ritmul de acces depinde de tipul de abonament. [...]
Comisia Europeană vrea să oblige Google să deschidă datele de căutare către rivali , inclusiv către chatbot-uri cu funcții de căutare, într-o mișcare cu potențial direct asupra competiției și a modelelor de business din piața de „search”, potrivit Mediafax . Propunerea este prezentată ca măsură de conformare cu Legea privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA) , cadrul UE care impune obligații speciale platformelor considerate „gatekeeper” (controlori de acces). Google, prin Clare Kelly, consilier principal pe probleme de concurență, spune că se va opune măsurilor, pe care le consideră excesive și cu risc pentru confidențialitatea utilizatorilor. Compania avertizează că propunerea ar forța transferul către terți al unor date sensibile din căutări, inclusiv întrebări despre sănătate, familie și finanțe, cu „protecții de confidențialitate periculos de ineficiente”, conform declarației citate în material. Ce ar acoperi obligația de partajare a datelor Comisia Europeană indică faptul că măsurile propuse vizează nu doar principiul accesului, ci și modul concret de implementare. În propunere intră: domeniul de aplicare, mijloacele și frecvența datelor de căutare pe care Google ar trebui să le partajeze; măsuri pentru anonimizarea datelor cu caracter personal (adică eliminarea elementelor care pot identifica o persoană); procesele care reglementează accesul „beneficiarilor de date” la informațiile de căutare; parametrii de stabilire a prețurilor pentru datele de căutare. Obiectivul declarat al Comisiei este ca motoarele de căutare terțe să își poată optimiza serviciile și să concureze mai eficient cu Google Search. Calendar: consultare până la 1 mai, decizie în iulie Părțile interesate au termen până la 1 mai pentru a transmite opinii privind măsurile propuse, iar decizia finală este așteptată în iulie, potrivit Comisiei. În context, Google a fost acuzat în martie 2025 de încălcarea DMA. Compania a prezentat propriile propuneri pentru a răspunde criticilor rivalilor și autorităților de reglementare, însă rivalii au reclamat că acestea nu sunt suficiente. Miza financiară și de reglementare pentru Google Materialul amintește că Google a acumulat amenzi de 9,71 miliarde de euro (aprox. 48,6 miliarde lei) din 2017 pentru diverse încălcări ale legislației antitrust în Europa. În plus, pentru încălcarea DMA, amenzile pot ajunge până la 10% din veniturile anuale globale ale unei companii, ceea ce ridică presiunea de conformare și riscul de costuri semnificative dacă autoritățile consideră măsurile insuficiente. [...]
Investițiile în tehnologie și inteligență artificială mută câștigul de eficiență în construcții dinspre „mai multe utilaje” spre „mai multă predictibilitate” , prin conectarea oamenilor, a șantierului și a mașinilor într-un flux de lucru comun, potrivit Ziarul Financiar , care îl citează pe Liviu Neagu , CEO al Bergerat Monnoyeur România , importatorul utilajelor Caterpillar pe piața locală. Mesajul central al executivului este că digitalizarea și AI nu sunt prezentate ca un înlocuitor al muncii umane, ci ca un instrument care „ușurează munca oamenilor” și îmbunătățește colaborarea dintre angajații din birouri și cei din teren. În acest cadru, beneficiul economic urmărit este reducerea fricțiunilor operaționale și creșterea controlului asupra execuției proiectelor. „Vorbim de oameni, maşini, inteligenţă artificială. Nu se merge pe ideea de a exclude prezenţa umană în următoarea perioadă, chiar dacă vom uşura munca oamenilor“. Ce înseamnă „digitalizare” pe șantier, în viziunea companiei Neagu descrie digitalizarea ca pe o schimbare de interfață între oameni și utilaje: comunicarea se face „altfel” cu utilajul și cu șantierul, iar oamenii pot comunica între ei „prin intermediul mașinilor”. Ținta este obținerea unei „predictibilități mult mai mari” asupra a ceea ce urmează să fie realizat în proiect. În practică, această direcție pune accent pe eficiență și pe coordonare, într-un sector în care întârzierile și lipsa de vizibilitate asupra progresului se traduc direct în costuri. Investițiile în AI: contextul Caterpillar și miza următorului pas În ultimii 25 de ani, Caterpillar a investit peste 20 mld. dolari (aprox. 86,4 mld. lei) în tehnologie, inclusiv digitalizare și inteligență artificială pentru utilaje de construcții, potrivit CEO-ului Bergerat Monnoyeur România. Următoarea etapă menționată de Neagu este ca utilajul „să vină și să propună soluții”, în funcție de modul în care lucrează operatorul. El a descris evoluția de până acum ca pe „salturi tehnologice” succesive. Unde se vede impactul în România Bergerat Monnoyeur România, pe care Neagu o numește liderul pieței de utilaje de construcții, a raportat afaceri de 126 mil. euro anul trecut. În logica prezentată la conferința ZF „Tendințe în piața de birouri și construcții”, câștigul operațional așteptat din AI și digitalizare este: eficiență mai mare pe șantiere; comunicare mai bună între personalul de birou și cel din teren; predictibilitate mai bună în derularea proiectelor. Publicația nu oferă, în acest material, un calendar de implementare sau indicatori cantitativi ai economiilor/creșterilor de productivitate rezultate din aceste tehnologii. [...]
Combinația dintre automatizarea accelerată și scumpirea energiei riscă să grăbească pierderea locurilor de muncă , pe măsură ce firmele caută să-și reducă rapid costurile într-o economie deja fragilă, argumentează The Guardian într-un comentariu semnat de Larry Elliott. Autorul pornește de la ideea „distrugerii creative” din capitalism – înlocuirea tehnologiilor vechi cu unele noi, cu costuri sociale adesea dure – dar susține că valul actual, în care mașinile capătă abilități cognitive (pot „gândi” și „învăța”), are un potențial de perturbare economică mai mare decât automatizările din trecut. În mod ideal, guvernele ar avea timp să amortizeze tranziția prin investiții în competențe și strategii industriale, însă contextul actual ar reduce această „fereastră” de adaptare. De ce criza energetică poate accelera automatizarea În analiza publicată, războiul din Orientul Mijlociu este prezentat ca un factor care complică suplimentar tranziția: închiderea strâmtorii Hormuz ar fi dus la creșterea prețurilor la energie și la penurii de materii prime folosite în industrie și agricultură. În acest cadru, o creștere abruptă a costurilor pentru companii, combinată cu disponibilitatea tehnologiilor care economisesc forță de muncă, este descrisă drept un „amestec toxic” ce poate duce la reduceri rapide de personal, la scară mare. Elliott susține că stimulentul de a înlocui oameni cu mașini crește tocmai pentru că perspectiva economică s-a deteriorat față de „acum câteva săptămâni”. El notează că Fondul Monetar Internațional a redus în această săptămână prognozele de creștere și a atras atenția asupra riscurilor unei recesiuni globale; dacă aceste avertismente se confirmă, șomajul ar putea crește, iar companiile ar deveni și mai motivate să taie costuri – în special costuri cu forța de muncă – și mai reticente să reia angajările chiar și după o îmbunătățire a condițiilor de business. „De data asta ar putea fi diferit”: două riscuri pentru piața muncii Autorul trece în revistă argumentul „optimiștilor AI”: pe termen scurt apar probleme, dar pe termen lung economia ar crea, ca și în alte revoluții tehnologice, mai multe locuri de muncă decât distruge, prin creșterea productivității și a creșterii economice. Elliott indică însă două vulnerabilități ale acestei teze: nu există garanția că istoria se repetă, iar impactul AI ar putea fi mai transformator și mai disruptiv decât al unor tehnologii anterioare (exemplifică prin comparația cu motorul cu ardere internă); locurile de muncă eliminate de AI ar putea fi mai bine plătite decât cele nou create, cu riscul ca „mașinile să facă munca inteligentă”, iar oamenii să rămână cu sarcini mai simple și mai prost plătite. Scenariul „buclă” și riscul financiar Textul citează un scenariu atribuit companiei de cercetare Citrini, formulat înainte de izbucnirea războiului cu Iranul: o criză economică și financiară „condusă de AI” în 2028, în care automatizarea ar elimina locuri de muncă bine plătite din zona „white-collar” (birouri), reducând puterea de cumpărare. La nivel de firmă, accelerarea automatizării ar avea sens (mașinile pot funcționa continuu), dar la nivel de economie, scăderea cererii ar lovi veniturile companiilor, ar genera noi tăieri de costuri și un nou val de automatizare și concedieri, până la un posibil șoc bursier. Autorul adaugă că, până acum, o temere pe Wall Street era un declin provocat de faptul că AI nu ar livra promisiunile; scenariul Citrini mută riscul în direcția opusă: o criză tocmai dacă „mașinile inteligente” se dovedesc într-adevăr eficiente. În această logică, țările care au adoptat cel mai rapid AI, precum SUA, ar fi mai vulnerabile. Ce ar trebui să facă guvernele, potrivit autorului Concluzia comentariului este că războiul funcționează ca un semnal de alarmă: factorii de decizie ar avea mai puțin timp decât cred pentru a pregăti economiile și societățile pentru impactul AI. Elliott propune concentrarea pe „trei R”: recalificare (reskilling), reindustrializare și redistribuire, cu avertismentul că, în lipsa unei reacții rapide, beneficiile AI ar putea fi captate de o minoritate, în timp ce majoritatea s-ar confrunta cu consecințele șomajului în masă. [...]
