Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Inteligența artificială a devenit în SUA principalul motiv invocat pentru concedieri, după ce angajatorii au atribuit tehnologiei 40% din cele 97.006 posturi desființate în luna mai, potrivit HotNews, care citează un raport Challenger, Gray & Christmas. Miza economică este că AI nu mai apare doar ca promisiune de productivitate, ci ca justificare operațională imediată pentru reducerea costurilor cu personalul.
Raportul indică faptul că este cea mai mare rată lunară de când Challenger a început, în 2023, să urmărească impactul inteligenței artificiale asupra pierderilor de locuri de muncă. În total, în 2026, 87.714 concedieri au fost atribuite AI, peste nivelul de 54.836 raportat pentru 2025.
„Datele noastre arată că firmele deja acționează în acest sens, invocând inteligența artificială mai mult decât orice alt motiv pentru a face mai multe reduceri”, a declarat Andy Challenger, director de venituri la Challenger, Gray & Christmas.
Per ansamblu, Challenger a constatat că în mai 2026 s-a înregistrat cel mai mare număr de concedieri din 2020, când au fost anunțate 397.016 concedieri în vârful pandemiei. Sectorul tehnologic rămâne domeniul cu cele mai multe concedieri, „cu o marjă mare”, potrivit raportului.
Atribuirea concedierilor către AI este contestată inclusiv de actori din ecosistemul tehnologic. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a spus recent că unele firme își „spală” concedierile dând vina pe tehnologie.
Separat, economistul-șef al Apollo Global Management, Torsten Sløk, a scris că nu vede „nicio dovadă a pierderilor de locuri de muncă din cauza inteligenței artificiale”, invocând Raportul național privind ocuparea forței de muncă al ADP.
Dincolo de AI, raportul notează tăieri și în alte industrii:
În paralel, până acum în 2026, cele mai frecvente motive invocate de angajatori pentru concedieri au fost „condițiile de piață și economice” (69.645), falimentele (66.733) și „restructurarea” (52.249), ceea ce sugerează că AI se suprapune peste un context mai larg de ajustare a costurilor. Pentru detalii, raportul Challenger este disponibil aici.
Recomandate
OpenAI își mută centrul de greutate al ChatGPT spre clienții corporate și venituri recurente , printr-o reproiectare majoră menită să transforme produsul într-o „superaplicație” cu instrumente de programare și „agenți” de inteligență artificială, într-un moment în care compania ia în calcul o eventuală listare la bursă, potrivit HotNews . Schimbările fac parte dintr-o reorganizare mai amplă, în care OpenAI își redirecționează resursele către clienții-firme care aduc profit și își intensifică competiția cu Anthropic , conform unor foști și actuali angajați citați de Financial Times. Un angajat cu funcție înaltă a rezumat direcția prin formula: „Chat este mort”. Ce se schimbă în ChatGPT și când Reorganizarea ar urma să acorde mai multă importanță produsului de programare Codex și, potrivit informațiilor, să fie lansată „în următoarele săptămâni”, inițial prin actualizări ale site-ului și ale aplicațiilor mobile ChatGPT. Pentru a crește adoptarea, OpenAI reproiectează interfața ChatGPT cu solicitări și funcții noi care să direcționeze utilizatorii către: instrumente de programare; generare de imagini; servicii partenere, precum Canva și Booking.com. De ce contează: pondere mai mare a veniturilor din companii Miza este una de model de business: majoritatea utilizatorilor Codex sunt clienți plătitori, iar 2 milioane de firme generează aproximativ 40% din veniturile OpenAI, potrivit Financial Times. Publicația notează că OpenAI se așteaptă ca această pondere să crească la 50% până la finalul anului. În paralel, baza de utilizatori rămâne foarte mare: OpenAI a anunțat la începutul anului că ChatGPT are peste 900 de milioane de utilizatori activi săptămânal și că a depășit 50 de milioane de abonați consumatori. Context: discuții despre o posibilă listare la bursă Reuters a relatat în luna mai că OpenAI pregătea depunerea unei cereri confidențiale pentru listare la bursă în SUA în următoarele săptămâni. Totuși, directorul executiv Sam Altman a spus că firma nu urmărește un moment anume și că va intra pe bursă „atunci când va fi momentul potrivit”. [...]
Propunerea lui Donald Trump de a oferi americanilor o participație la companiile de inteligență artificială riscă să complice chiar reglementarea sectorului , pentru că ar pune statul în postura de „arbitru” și, simultan, beneficiar al creșterii valorii firmelor pe care ar trebui să le supravegheze, potrivit The Next Web . Președintele SUA a spus că ar urma să se întâlnească „săptămâna viitoare” la Casa Albă cu companii de AI pentru a discuta un „parteneriat” federal care ar permite publicului american să profite de succesul industriei. Trump a invocat „concepte” prin care „părți” ar putea fi oferite publicului, inclusiv ideea de a direcționa dividende către americani, menționată și de Bloomberg . Două modele: donație voluntară vs. „preluare” prin taxare în acțiuni Ideea a fost avansată inițial de CEO-ul OpenAI , Sam Altman, care a propus încă din 2025 o variantă voluntară: un „Public Wealth Fund” (fond public de avere) în care companiile ar putea dona acțiuni către guvern pentru a crea o participație pentru fiecare cetățean. În această logică, compania se poziționează ca partener, nu ca țintă. În paralel, senatorul Bernie Sanders a împins discuția într-o zonă mult mai dură, prin planul pentru AI Sovereign Wealth Fund Act , descris în op-ed-ul publicat pe site-ul său : o taxă unică de 50% pe acțiunile celor mai mari companii de AI, plătită în acțiuni, nu în numerar. Statul ar administra fondul, ar folosi acțiunile cu drept de vot pentru a obține reprezentare în consiliile de administrație și ar bloca decizii considerate dăunătoare. Țintele menționate includ OpenAI, Anthropic și xAI, iar publicația notează că legislația este considerată puțin probabil să treacă, dar a mutat „granițele” a ceea ce Washingtonul e dispus să discute. Trump pare să se poziționeze între cele două: susține public conceptul, fără să explice mecanismul. Riscul major: statul acționar poate slăbi supravegherea Cea mai directă critică vizează conflictul de interese. Nat Purser, de la grupul de advocacy Public Knowledge, a avertizat (în declarații preluate de CNBC ) că un aranjament în care guvernul deține acțiuni ar putea reduce apetitul autorităților de a impune sau aplica reguli de siguranță, dacă acestea ar diminua valoarea deținerilor statului. Contextul imediat amplifică această problemă: cu trei zile înainte de comentariile despre „împărțirea profiturilor”, Trump a semnat un ordin executiv prin care companiile sunt invitate să trimită „voluntar” modelele de frontieră (cele mai avansate) la testare guvernamentală cu până la 30 de zile înainte de lansarea publică, potrivit The Next Web . Dacă statul ar deveni acționar, stimulentul de a păstra testarea „voluntară”, nu obligatorie, ar putea crește. Deocamdată, Anthropic a spus că nu este implicată în discuții cu administrația privind acordarea de acțiuni către guvern, conform The Next Web . Nicio altă companie nu a confirmat public participarea. Obstacolul practic: nu există un mecanism unic, iar structurile diferă Dincolo de politică, problema centrală rămâne una „mecanică”: cum ar transfera o companie privată de AI acțiuni către guvernul federal. Publicația subliniază că firmele vizate au structuri corporative, baze de investitori și obligații fiduciare diferite, ceea ce face improbabil un mecanism „universal”. În cazul OpenAI, The Next Web notează că firma este evaluată de investitori privați la peste 850 miliarde de dolari (aprox. 3.910 miliarde lei), se restructurează din non-profit în entitate cu scop lucrativ și se pregătește pentru o listare (IPO) posibil chiar în acest an. În același timp, Anthropic a depus confidențial documentația pentru IPO, conform The Next Web . Pentru varianta Sanders, folosirea codului fiscal ar ridica, în plus, întrebări constituționale, în condițiile unei „sechestrări” de 50% în acțiuni. Varianta Altman evită acest tip de risc, dar depinde integral de participarea voluntară a companiilor, ceea ce ar face fondul „atât de mare sau de mic pe cât decide industria”. Ce urmează Trump a indicat că întâlnirea cu companiile de AI va avea loc „săptămâna viitoare”, însă nu există o agendă publică, nu sunt confirmate companii participante și nu există un cadru legal conturat. În fundal, The Next Web plasează discuția într-un peisaj de politici fragmentate la Washington, descris și în analiza sa despre disputa internă privind cine reglementează AI, disponibilă aici . În lipsa detaliilor, rămâne deschis dacă inițiativa va produce un mecanism real de distribuire a câștigurilor (de tip dividende) către populație sau va rămâne o dezbatere politică fără implementare, mai ales în condițiile în care chiar arhitectura propusă poate intra în conflict cu obiectivul de reglementare a siguranței în AI. [...]
NVIDIA și SK hynix își leagă pe mai mulți ani dezvoltarea de memorii avansate, într-o mișcare menită să reducă riscul de blocaje de aprovizionare pe fondul extinderii „fabricilor de AI”. Parteneriatul, prezentat de NVIDIA News , aliniază co-dezvoltarea de memorii „next-generation” la foaia de parcurs a infrastructurii NVIDIA și vizează explicit susținerea capacității de livrare, într-un domeniu cu cicluri lungi de dezvoltare și investiții mari în producție. Acordul pornește de la colaborarea tehnică existentă dintre cele două companii și pune accent pe faptul că, pe măsură ce centrele de date dedicate AI se extind global, memoria avansată devine un factor critic de performanță și disponibilitate pentru platformele de calcul. În acest context, parteneriatul este descris ca un mecanism de a ține pasul cu cererea și cu ritmul de evoluție al infrastructurii NVIDIA. „Fabricile de AI sunt motoarele următoarei revoluții industriale, iar memoria avansată este esențială pentru performanța lor”, a declarat Jensen Huang, fondator și CEO al NVIDIA. Ce acoperă parteneriatul: produse și piețe vizate În cadrul acordului multianual, SK hynix ar urma să co-dezvolte memorii pentru mai multe familii de produse NVIDIA, pe segmente diferite, de la infrastructură la dispozitive: supercomputerele AI NVIDIA Vera Rubin și procesoarele NVIDIA Vera ; PC-uri cu NVIDIA RTX Spark ; platforme de calcul pentru robotică NVIDIA Jetson Thor . Publicația notează și intenția SK hynix de a se diversifica în piețe pe care NVIDIA le dezvoltă în jurul infrastructurii AI, „personal AI” și „physical AI” (AI aplicată în sisteme care interacționează cu lumea fizică). AI în proiectarea și fabricația de cipuri: simulări accelerate și „ digital twins ” O componentă operațională importantă a colaborării este folosirea AI în proiectarea și producția de semiconductori. SK hynix utilizează bibliotecile NVIDIA CUDA-X și cadrul NVIDIA PhysicsNeMo pentru a accelera simulările din zona de proiectare și fabricație, inclusiv fluxuri de lucru de tip TCAD (Technology Computer-Aided Design – simulări pentru proiectarea tehnologiilor de fabricație) și litografie computațională, precum și coduri interne de inginerie. Separat, SK hynix dezvoltă „digital twins” (gemeni digitali – replici virtuale ale fabricilor) pentru operațiuni autonome în fabrici, combinând NVIDIA Omniverse , optimizări de scene 3D prin OpenUSD și motorul de optimizare decizională NVIDIA cuOpt . În același pachet este menționată și platforma NVIDIA Metropolis , pentru analiză video inteligentă în medii industriale. De ce contează pentru piață Mesajul central al acordului este legat de securizarea și extinderea aprovizionării cu memorie avansată într-un moment în care „fabricile de AI” se construiesc și se extind rapid, iar dezvoltarea și fabricarea memoriilor de ultimă generație presupun cicluri lungi și investiții de capital ridicate. În practică, parteneriatul încearcă să reducă presiunea pe lanțul de aprovizionare și să sincronizeze mai strâns evoluția memoriei cu cerințele viitoare ale platformelor NVIDIA. Companiile mai menționează că explorează conectarea gemenilor digitali cu software-ul existent și fluxuri de lucru bazate pe „agentic AI” (sisteme AI care pot planifica și executa sarcini), pentru a automatiza activități și a îmbunătăți deciziile în producție. Materialul nu oferă însă un calendar, volume de livrare sau valori financiare ale acordului. [...]
SK Telecom vizează construirea unui AI Cloud de „scară gigawatt” în Coreea, cu prima „fabrică AI” planificată pentru 2027 , într-un parteneriat tehnologic cu NVIDIA care mizează pe eficiență energetică și cost mai mic per unitate de calcul pentru aplicații industriale și enterprise, potrivit NVIDIA News . Inițiativa folosește platforma NVIDIA DSX (o arhitectură „full-stack”, adică de la cipuri și sisteme până la software și operațiuni) ca „plan” de proiectare pentru centre de date optimizate pentru sarcini de inteligență artificială. În logica anunțului, miza este ca infrastructura să producă „token-uri” (unități de procesare folosite în modele generative) la cost cât mai redus și cu eficiență energetică ridicată, într-un context în care consumul de energie și accesul la acceleratoare (GPU) devin constrângeri operaționale majore pentru extinderea AI. Ce construiește SK Telecom și de ce contează operațional SK Telecom spune că AI Cloud-ul va susține servicii de tip „sovereign AI” (modele și date operate sub control național/organizațional), „physical AI” (AI aplicată în sisteme fizice, precum robotică și producție) și „agentic AI” (agenți software care execută sarcini), pentru companii și industrii din Coreea, cu o viziune de extindere în regiuni mai largi din Asia. Compania își bazează proiectul pe infrastructura proprie de rețea, centre de date și competențe enterprise, iar NVIDIA DSX este prezentată ca un set integrat de tehnologii care ar accelera „timpul până la producție” (cât de repede poate fi pusă în funcțiune o capacitate AI utilizabilă comercial) și ar îmbunătăți performanța raportată la energie („token performance per megawatt”). Elemente de colaborare și utilizări deja anunțate Parteneriatul este poziționat ca o extindere a colaborării dintre NVIDIA și grupul SK, inclusiv către cercetare comună pentru „arhitecturi de fabrici AI” de generație următoare, cu accent pe optimizări „de la siliciu la rețea” (cipuri, memorie și operarea centrelor de date). În paralel, SK Telecom indică proiecte conexe care conturează tipul de aplicații vizate: utilizarea „digital twins” (replici digitale ale unor procese/instalații) în fabrici de semiconductori SK hynix , pe baza bibliotecilor NVIDIA Omniverse (detalii suplimentare sunt menționate de SK Telecom aici: https://news.sktelecom.com/en/3077 ); adoptarea seturilor de date open-source NVIDIA Nemotron pentru antrenarea modelului A.X K1, în cadrul proiectului guvernamental coreean „Sovereign AI Foundation Model Project”. Totodată, SK Telecom urmează să devină „NVIDIA Cloud Partner”, adică parte dintr-un program global prin care furnizorii folosesc infrastructura și ecosistemul NVIDIA pentru a livra servicii AI în cloud. Ce urmează Calendarul explicit din anunț indică drept reper punerea în funcțiune a primei „fabrici AI” în 2027 . Dincolo de acest termen, materialul nu oferă detalii despre investiții, capacitate instalată (în GPU) sau clienți contractați, astfel că impactul economic nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor publicate acum; accentul rămâne pe arhitectura tehnică și pe ținta de scalare la nivel „gigawatt”. [...]
NAVER își extinde infrastructura de „sovereign AI” de la 55 MW spre scară de gigawați , mizând pe platforma NVIDIA DSX pentru a proiecta și opera „fabrici de AI” (centre de date optimizate pentru antrenare și rulare de modele) într-un moment în care cererea globală pentru servicii AI trece tot mai mult din faza de test în producție, potrivit NVIDIA News . Extinderea începe cu creșterea infrastructurii la GAK Sejong , un centru de date hyperscale din Sejong, Coreea de Sud, descris ca fiind proiectat pentru densități mari de calcul accelerat (hardware specializat pentru AI), cu operațiuni eficiente energetic, automatizare avansată, funcții de sustenabilitate și capabilități de răspuns la dezastre. Obiectivul declarat este să poată deservi companii, industrii și instituții publice, inclusiv clienți globali ai diviziei de AI cloud. De ce contează: energia și „costul pe token” devin criterii de competitivitate Mesajul central al proiectului este trecerea la o infrastructură dimensionată în megawați și, ulterior, în gigawați, într-o industrie în care costul de operare al AI este tot mai strâns legat de consumul energetic și de eficiența cu care centrele de date pot produce „tokeni” (unități de text generate/procesate de modele). NVIDIA susține că DSX oferă un „blueprint” (plan standardizat) de fabrică de AI care urmărește reducerea costului pe token și scurtarea timpului până la primele implementări în producție. În această logică, NAVER își poziționează infrastructura ca alternativă „de încredere” pentru guverne și companii care au cerințe de conformitate locală și suveranitate a datelor, în special pe piețe unde astfel de condiții sunt decisive în achiziția de servicii cloud. Ce construiește NAVER și unde se vede impactul operațional Planul anunțat vizează: construirea de „AI factories” pe platforma NVIDIA DSX™ la scară de gigawați, pornind de la 55 MW; extinderea cloudului bazat pe DSX în jurul centrului de date GAK Sejong; folosirea unei suite „full-stack” NVIDIA (platforme, modele și software) pentru modele regionale și servicii de tip „agentic AI” (sisteme care pot executa sarcini în mod autonom, pe baza unor obiective). Publicația mai precizează că NAVER combină DSX cu experiența proprie în operarea de clustere GPU la scară mare și centre de date hyperscale, cu intenția de a accelera și businessul său de centre de date pentru AI. Legătura cu produsele AI: HyperCLOVA X, agenți și „world model” Pe partea de modele și aplicații, NAVER spune că își avansează modelele HyperCLOVA X prin ajustarea (fine-tuning) modelului deschis NVIDIA Nemotron™ 3 Ultra cu date proprietare și expertiză proprie de antrenare, pentru a obține un model mai adaptat cultural și lingvistic. În plus, compania este prezentată ca prima din Coreea care participă în NVIDIA Nemotron Coalition (anunțată de NVIDIA pe blogul companiei, aici: NVIDIA Nemotron Coalition ) și afirmă că intenționează să lanseze o platformă de agenți AI în Coreea în a doua jumătate a anului, bazată pe „blueprints” NVIDIA NemoClaw™ . Separat, NAVER dezvoltă un „Seoul World Model” folosind date urbane proprietare și tehnologie de modelare spațială, pe baza NVIDIA Cosmos™ . Ce urmează Conform anunțului, extinderea pornește de la 55 MW și are ca direcție trecerea la scară de gigawați, cu DSX ca platformă de proiectare și operare a fabricilor de AI. Materialul nu oferă un calendar detaliat sau investiții estimate, dar indică faptul că NAVER își aliniază infrastructura la cererea în creștere pentru AI „în producție”, inclusiv pentru clienți din afara Coreei, în contexte unde suveranitatea datelor și conformitatea locală sunt criterii de selecție. [...]
O firmă chineză ar folosi IA pentru „supraveghere predictivă”, adică anticiparea potențialilor disidenți înainte ca aceștia să acționeze , potrivit Digi24 . Miza depășește zona drepturilor civile: modelul descris arată cum instrumentele de analiză avansată a datelor pot muta controlul statului „mai devreme în lanț”, cu efecte directe asupra modului în care sunt proiectate și exportate tehnologii de supraveghere. Informațiile pleacă de la documente scurse pe internet, citate de The Times, dintr-o scurgere mai amplă care ar viza două firme asociate cu aparatul științific de stat chinez și folosite în arhitectura de administrare a internetului cunoscută drept „Marele Firewall”. O analiză a Institutului de Securitate Națională de la Universitatea Vanderbilt, menționată în material, susține că una dintre companii ar utiliza inteligența artificială pentru a procesa volume mari de date despre indivizi – de la obiceiuri zilnice și călătorii până la relații și istoricul de navigare – pentru a construi profiluri comportamentale și a anticipa comportamente viitoare. Cum ar funcționa „supravegherea predictivă” Firma indicată în articol, Geedge Networks , ar încerca să dezvolte un sistem care agregă mai multe tipuri de date într-un profil unic pentru fiecare persoană, cu scopul de a deduce intenții și riscuri înainte ca o eventuală disidență să devină vizibilă, potrivit raportului academic citat. În studiul menționat de Digi24, cercetătorii descriu schimbarea de paradigmă astfel: „Motivul care determină acțiunea statului nu mai este ceva ce a făcut cetățeanul. Este ceva ce statul crede că cetățeanul va face.” Tot acolo, „supravegherea predictivă” este prezentată ca un mecanism care mută intervenția statului mai devreme, prin identificarea persoanelor și rețelelor care „ar putea deveni” o amenințare și prin deducerea intenției. Componenta comercială: clienți externi și export de tehnologie Deși Geedge este descrisă ca firmă privată, materialul arată că ar face parte dintr-un ecosistem de companii rezultate din cercetări supravegheate de Academia Chineză de Științe , care pot vinde servicii către agenții guvernamentale (inclusiv Ministerul Securității de Stat), către clienți privați și, cu aprobarea Beijingului, către guverne străine. Printre clienții enumerați în articol se află Myanmar, Pakistan, Etiopia și Kazahstan, ceea ce sugerează o dimensiune de export a infrastructurii de control al internetului și a instrumentelor asociate. Separat, în scurgerea de documente este menționată și o a doua firmă, Golaxy, specializată în utilizarea datelor pentru a dezvolta „personalități AI” care ar putea fi folosite pentru a viza și, dacă este necesar, a manipula indivizi. Blocajul tehnologic: dependența de GPU-uri și restricțiile SUA Un element operațional important din material este dependența de cipuri de ultimă generație (GPU-uri – unități de procesare grafică, folosite intens în antrenarea și rularea modelelor de inteligență artificială). Digi24 notează că Geedge ar fi fost încetinită de o penurie de astfel de cipuri, fabricate în principal de companii americane precum Nvidia și AMD. Articolul menționează restricțiile impuse de administrația Biden la vânzarea acestor cipuri către China și faptul că președintele Trump le-ar fi relaxat ulterior în contextul războaielor comerciale de anul trecut, însă fără reluarea vânzărilor pentru unele modele-cheie. În același context, funcționari americani anonimi citați de The New York Times ar fi estimat că Geedge ar avea suficiente GPU-uri pentru produsele actuale, dar nu și pentru a transforma în realitate modelul de IA „predictiv”. Context: controlul opiniei publice și prevenirea protestelor Materialul plasează aceste evoluții în strategia mai largă a Partidului Comunist Chinez de a „ghida” opinia publică și de a preveni apariția bruscă a mișcărilor de protest, cu referire la demonstrațiile din Piața Tiananmen din 1989 și la represiunea din noaptea de 3-4 iunie. Sunt amintite și pedepse repetate pentru activism neautorizat, precum și rețeaua de centre de detenție din Xinjiang, prezentate ca instrumente proactive de control social. În ansamblu, cazul descris indică o direcție în care inteligența artificială nu este folosită doar pentru monitorizare, ci pentru anticipare – iar limitările de acces la hardware avansat devin, implicit, un instrument de politică externă și de control al capacităților tehnologice. [...]
