Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google testează afișarea barei laterale din AI Mode direct în pagina principală de rezultate, o schimbare de interfață care ar putea face funcțiile de căutare asistată de inteligență artificială mai ușor de accesat și, în timp, mai „implicit” folosite de utilizatori, potrivit Search Engine Roundtable.
Testul mută în pagina clasică de rezultate (SERP) bara verticală din stânga întâlnită în AI Mode: un mic logo „G”, istoricul conversațiilor, opțiunea de a începe un chat cu AI Mode și pictograma de setări, toate grupate pe partea stângă a ecranului. Din perspectivă operațională, asta reduce „fricțiunea” de a intra în AI Mode și poate schimba rapid comportamentul de căutare, dacă devine standard.
Schimbarea a fost observată de Damien Andell, care a publicat o captură pe X și a sugerat că ar fi deja implementată pe scară largă. Autorul Search Engine Roundtable spune însă că nu a reușit să reproducă afișarea în browserele sale, ceea ce indică mai degrabă un test limitat decât un „rollout” complet.
În postarea citată, Andell ridică întrebarea dacă bara laterală devine „implicită” pentru toate căutările, nu doar atunci când utilizatorul apasă butonul AI Mode din pagina principală Google.
Publicația notează că o astfel de mutare ar face AI Mode „și mai accesibil” din interfața principală Google și ar aduce produsul „cu un pas mai aproape” de a deveni opțiunea implicită în Google Search. Cu alte cuvinte, nu e doar o ajustare de design: este o repoziționare a interacțiunii cu AI în fluxul standard de căutare.
Într-un update, este menționată o observație a lui Marie Haynes pe X (14 octombrie 2026), potrivit căreia în bara laterală ar apărea conversații asociate cu Gemini. Ulterior, Haynes revine și nuanțează: nu ar fi conversații din aplicația Gemini, ci conversații avute cu Gemini pe Android, prin „overlay” (interfața suprapusă în sistem).
Concluzia din sursă: rămâne interesant ca semnal de direcție, dar nu confirmă o fuziune directă între aplicația Gemini și AI Mode.
Recomandate
YouTube începe să eticheteze piesele generate cu inteligență artificială , într-o mișcare care poate schimba modul în care platforma gestionează valul de conținut muzical sintetic și presiunea asupra artiștilor și caselor de discuri, potrivit The Verge . Eticheta „Made with AI” va fi aplicată pieselor care au fost „modificate sau generate integral” cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială. YouTube indică faptul că nu orice utilizare de instrumente AI în producție va declanșa automat etichetarea, dar include explicit situații precum folosirea unui model generativ pentru a crea compoziția și vocile. Implementarea începe „de astăzi” în aplicația YouTube Music și urmează să se extindă ulterior în aplicația principală YouTube. Utilizatorii vor putea apăsa pe etichetă, direct din pagina playerului, pentru a vedea detalii suplimentare despre rolul AI în piesa respectivă. Ce se schimbă operațional pentru încărcarea și identificarea pieselor YouTube spune că a stabilit reguli pentru partenerii muzicali care își încarcă piesele pe platformă, inclusiv cum trebuie declarată utilizarea AI generative. Dacă nu există o astfel de declarare, compania afirmă că poate folosi „alte semnale” pentru a decide dacă o piesă este generată cu AI. În paralel, YouTube precizează că lucrează împreună cu parteneri din industria muzicală și folosește propriile instrumente de detecție pentru a identifica piesele generate cu AI, aplicând principii similare cu cele folosite deja pentru etichetarea conținutului video. „Colaborăm cu parteneri muzicali și folosim propriile instrumente de detecție pentru a identifica piesele generate cu AI (...). Scopul nostru este să le fie cât mai ușor posibil spectatorilor și ascultătorilor să aibă informațiile potrivite și claritate în privința muzicii pe care o ascultă.” Context: platformele de streaming își construiesc propriile „garduri” pentru muzica AI Măsura vine într-un context în care și alte servicii introduc mecanisme de semnalare sau filtrare a muzicii generate cu AI. The Verge notează că: Spotify a lansat anul acesta o etichetă AI voluntară și a spus că nu va recomanda melodii de la „personaje AI”; Apple Music ar pregăti, potrivit relatărilor citate, un marcaj pentru conținutul AI; Deezer a introdus un comutator pentru filtrarea pieselor AI; Bandcamp a interzis complet muzica generată cu AI, tot anul acesta. Pentru YouTube, eticheta „Made with AI” funcționează ca un instrument de transparență, dar și ca un mecanism operațional de clasificare a conținutului, într-o perioadă în care diferențierea dintre producția umană și cea generată algoritmic devine tot mai greu de făcut la scară. [...]
Epic își mută dezvoltarea spre AI, iar noul Epic Games Launcher devine un test operațional al strategiei – o versiune „preview” a aplicației este deja disponibilă pe Windows, Mac și Linux, iar compania spune că este „mult mai rapidă” și mai receptivă, potrivit The Verge . Epic descrie actualizarea ca fiind „vibe coded”, o formulare care sugerează folosirea intensivă a instrumentelor de inteligență artificială în procesul de programare. Într-o postare pe blog citată de publicație, compania își rezumă abordarea astfel: „Programarea este grea. Așa că, în loc să facem asta, am «vibe coded» un nou Epic Games Launcher care este mult mai rapid și mai receptiv decât cel actual și are un aspect nou.” Ce înseamnă, concret, „vibe coded” în cazul Epic Martin Keely, vicepreședinte și director general pentru Epic Games Store și Epic Online Services, spune că echipa a folosit AI „ca instrument” atât pentru testare, cât și pentru a replica funcționalitățile de bază ale lansatorului existent. În același timp, el precizează că echipa nu a adoptat modelul „fără cod scris manual” despre care Bloomberg a relatat că ar fi fost invocat intern pe un proiect Disney neanunțat. Keely afirmă că „agenți” (instrumente AI care pot genera și revizui cod) au scris și au revizuit codul, însă procesul a fost gestionat și supravegheat de echipă. De ce contează: AI-ul trece din discurs în livrare de produs Actualizarea lansatorului vine pe fondul unei repoziționări mai largi a companiei către „dezvoltare accelerată de AI”. The Verge notează că CEO-ul Tim Sweeney a vorbit despre un „pivot major”, cu mutarea dezvoltatorilor pentru „accelerare maximă” cu AI, cu obiectivul declarat de a construi „mai mult și mai bine”, nu de a face „același lucru cu mai puțini oameni”. În acest context, noul launcher devine un exemplu de produs în care Epic susține că vede beneficii atât în viteza de dezvoltare, cât și în rezultatul final (performanță și responsivitate). Ce urmează: tranziție fără termen fix și extindere pe Linux Versiunea „preview” este disponibilă începând de astăzi, iar vechiul launcher rămâne utilizabil. Epic nu oferă un calendar precis pentru momentul în care utilizatorii vor fi mutați obligatoriu pe noua versiune, menționând că lansarea completă va avea loc când actualizarea va fi considerată „stabilă” și va ajunge la paritate de funcții „în toate zonele” necesare cu versiunea actuală. Separat, compania spune că plănuiește să aducă și Fortnite pe Linux prin aplicație, în paralel cu lansatorul pentru acest sistem de operare. [...]
Autoritățile bancare din SUA și Europa își înăspresc controalele asupra utilizării agenților IA în bănci , pe fondul riscului ca sisteme tot mai autonome să amplifice atacurile cibernetice și să ajungă să blocheze plățile sau accesul clienților la conturi, potrivit Digi24 , care citează informații Reuters. Miza pentru sectorul financiar este dublă: pe de o parte, supraveghetorii vor să înțeleagă cât de mult depind băncile de furnizori externi și de tehnologie dezvoltată în străinătate; pe de altă parte, presiunea se mută spre capacitatea operațională de a controla, opri și reporni în siguranță sisteme IA care iau decizii cu supraveghere umană minimă. Surse citate de Reuters spun că această schimbare poate împinge băncile către investiții costisitoare în recuperarea după incidente informatice. SUA: întrebări directe despre agenți IA și controlul lor În Statele Unite, trei dintre principalele autorități de reglementare – inclusiv Rezerva Federală (Fed) – cer băncilor informații despre modul în care folosesc modele avansate de inteligență artificială, potrivit unor surse Reuters. Verificările se adaugă controalelor anterioare și includ întrebări despre: folosirea tehnologiei dezvoltate în China; utilizarea agenților IA în apărarea cibernetică; existența mijloacelor de control pentru sisteme din ce în ce mai autonome. Anchetele menționate vizează și limitele impuse acestor sisteme, cum sunt monitorizate și aprobate acțiunile lor, precum și dacă băncile pot urmări și audita deciziile luate de agenții IA. OCC, Fed și FDIC au refuzat să comenteze, conform Reuters. Europa: accent pe „recuperare” și sisteme independente de infrastructura principală În Europa, Banca Angliei și Banca Centrală Europeană (BCE) presează băncile să-și întărească planurile de recuperare în cazul unor incidente majore, pe fondul temerilor că IA ar putea produce perturbări pe piețe mai repede decât se anticipa, potrivit Reuters. În Marea Britanie, supraveghetorii încurajează cele mai mari bănci să analizeze planuri de recuperare „bare metal” – sisteme independente de infrastructura IT principală, care pot fi activate dacă sistemele de bază sunt compromise. Sursele citate avertizează însă că astfel de soluții sunt costisitoare de construit și întreținut. Totodată, autoritățile britanice ar prefera să lucreze cu sectorul financiar, în loc să introducă noi cerințe de reglementare, potrivit Reuters. BCE a stabilit în iulie un termen-limită până la sfârșitul lunii octombrie pentru prezentarea unor planuri privind combaterea amenințărilor cibernetice asociate IA, inclusiv îmbunătățirea sistemelor de rezervă și a capacităților de recuperare în caz de incident. De ce contează: riscul operațional se mută de la „prevenție” la „continuitatea plăților” Pe fondul adoptării accelerate a așa-numitei IA „agentice” (sisteme care pot îndeplini sarcini cu supraveghere umană minimă), supraveghetorii tratează tot mai mult continuitatea operațiunilor ca o problemă de stabilitate financiară: dacă un atac informatic escaladează prin intermediul unor agenți IA sau lovește infrastructura critică, efectul poate depăși o singură instituție. În acest context, Reuters notează și avertismente din industrie și exemple de incidente recente. În plus, Fondul Monetar Internațional a atras atenția asupra riscului de „complacență” pe piețele financiare globale și a indicat posibilitatea unui atac cibernetic major ca amenințare relevantă. Un punct cheie pentru autorități rămâne capacitatea băncilor de a reveni rapid la funcționare după un incident. Sukand Ramachandran (Boston Consulting Group) a rezumat miza operațională astfel: „Un atac grav ar putea bloca accesul clienților la conturile lor și ar putea perturba plățile la nivelul întregii economii.” Deocamdată, autoritățile sunt în etapa de colectare a informațiilor și nu au formulat recomandări concrete privind măsuri obligatorii, potrivit surselor citate de Reuters. [...]
O metodă bazată pe inteligență artificială a extins de circa 40 de ori estimarea conversiei CO2 într-un model de laborator pentru obținerea de combustibili, după ce a identificat mii de etape chimice pe care abordările clasice le omit, potrivit Mediafax . Implicația practică este una operațională: proiectarea catalizatorilor pentru transformarea dioxidului de carbon în produse utile ar putea deveni mai precisă, cu efect direct asupra eficienței proceselor. Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Institutul Indian de Știință (IISc) , care a folosit inteligența artificială și simulări computerizate avansate pentru a cartografia reacțiile ce au loc pe suprafața unui catalizator din cupru. Informațiile sunt atribuite de Mediafax publicației ScienceDaily , iar studiul este publicat în Nature Communications. De ce contează: modelele „scurte” pot greși produsul principal Miza este hidrogenarea CO2, un proces considerat promițător pentru „reciclarea” dioxidului de carbon: CO2 reacționează cu hidrogenul, în prezența unui catalizator, și poate genera substanțe precum metanolul. Problema, arată cercetătorii, este că procesul include foarte multe reacții posibile, iar simularea completă ar necesita resurse de calcul foarte mari. În consecință, modelele convenționale aleg doar reacțiile considerate esențiale, riscând să rateze etape critice. „Am pornit de la o preocupare familiară oricui studiază mecanismele de reacție: cum știi că rețeaua ta de reacții nu a omis tocmai etapa care contează?”, a explicat Anand Mohan Verma, autorul principal al studiului. Ce a făcut IA: de la 152 de reacții la 9.389 Echipa a pornit de la simulări de mecanică cuantică, construind o bază de date inițială cu 152 de reacții. Pe acest set, cercetătorii au antrenat modele de inteligență artificială pentru a identifica transformări suplimentare posibile. Rezultatul a fost o rețea extinsă la 9.389 de reacții chimice , după analiza a 105 specii chimice prezente pe suprafața catalizatorului. Diferența față de modelul inițial a fost majoră: acesta indica greșit acidul formic drept produs principal (în locul metanolului) și subestima cantitatea de CO2 ce putea fi transformată. După extinderea rețelei, estimarea conversiei CO2 a crescut de aproximativ 40 de ori , iar produsele principale identificate au devenit metanolul și monoxidul de carbon, în linie cu rezultate experimentale. „Abia când am extins rețeaua pentru a include mii de reacții suplimentare, ignorate anterior, predicțiile au ajuns să corespundă cu ceea ce observăm noi și alți cercetători în experimente”, a explicat Ananth Govind Rajan, profesor asociat la IISc. Un mecanism neașteptat, cu potențial de eficientizare Cercetătorii au identificat și un mecanism surprinzător legat de rolul hidrogenului: în anumite etape, acesta poate fi transferat către compuși intermediari ca moleculă H2, fără separarea prealabilă în atomi individuali — o ipoteză care contrazice ceea ce este predat, de regulă, în domeniu. „Ideea că hidrogenul poate fi transferat ca moleculă intactă, fără să se descompună mai întâi în atomi, contrazice ceea ce am învățat majoritatea dintre noi”, a declarat Shivam Chaturvedi, coautor al studiului. În interpretarea autorilor, această abordare ar putea ajuta la dezvoltarea unor catalizatori mai eficienți pentru producerea metanolului din CO2 și ar putea fi aplicată și altor procese industriale, inclusiv reducerii azotului și descompunerii apei. [...]
Meta a pariat până la 200 mld. dolari (aprox. 920 mld. lei) pe infrastructura AI fără certitudini , iar nota de plată începe să se vadă în numerar: fluxul de numerar liber (free cash flow) a scăzut cu 91% în trimestrul al doilea, potrivit The Next Web , care citează declarații ale lui Mark Zuckerberg și date financiare recente. Zuckerberg a spus că Meta s-a angajat la cheltuieli de „100 mld. dolari sau 200 mld. dolari” pentru infrastructura de inteligență artificială înainte ca cineva din companie să-i poată confirma că investiția „va funcționa”. Publicația notează că el l-a întrebat pe șeful AI al companiei, Alexandr Wang , dacă este sigur, iar răspunsul a fost că „nu era deloc clar” că va funcționa, conform Bloomberg . Presiunea se mută de la venituri la cash În relatarea The Next Web, problema nu este creșterea veniturilor, ci consumul de numerar generat de investițiile masive. Veniturile Meta au urcat cu 28% la 60,8 mld. dolari (aprox. 280 mld. lei), însă profitul a scăzut cu 14%, iar ghidajul de cheltuieli de capital (capex) a fost ridicat la 130–145 mld. dolari (aprox. 600–670 mld. lei), față de 72 mld. dolari (aprox. 330 mld. lei) anul trecut. Indicatorul care a atras atenția investitorilor este fluxul de numerar liber: Meta a raportat o scădere de 91% în trimestrul al doilea, la 784 mil. dolari (aprox. 3,6 mld. lei), de la 8,55 mld. dolari (aprox. 39 mld. lei) cu un an înainte. Cât din „pariu” se vede în raportări The Next Web subliniază că nu toate angajamentele de cheltuieli apar direct în bilanț. Un studiu Nikkei (menționat de publicație) estimează datoria „în afara bilanțului” (off-balance-sheet, adică obligații contractuale care nu sunt raportate ca datorie clasică) a Meta la circa 420 mld. dolari (aprox. 1.930 mld. lei), dintre care 27 mld. dolari (aprox. 124 mld. lei) ar fi legate de un centru de date din Louisiana. Prin comparație, Alphabet publică un indicator agregat: la final de iunie, compania a raportat 811 mld. dolari (aprox. 3.730 mld. lei) cheltuieli viitoare contractate, în creștere cu aproximativ 500 mld. dolari (aprox. 2.300 mld. lei) într-un singur trimestru, potrivit unui material The Next Web menționat în articol. Meta nu a publicat un total comparabil, iar The Next Web notează că cifra de 100–200 mld. dolari invocată de Zuckerberg într-un podcast este o estimare proprie, care nu poate fi verificată de investitori într-o raportare oficială. Ce urmează: următorul test, pe 21 octombrie Următorul reper pentru piață este 21 octombrie, când Meta își publică rezultatele pe trimestrul al treilea după închiderea ședinței de tranzacționare. Acțiunea este în creștere cu peste 12% de la începutul anului, dar a scăzut cu 8% după ultimul raport, mai notează publicația. [...]
Bill Gates spune că riscul major al AI este folosirea ei în scopuri malițioase, nu „scăparea de sub control” , potrivit HotNews , care relatează declarațiile făcute după o audiere în Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților din SUA. În evaluarea cofondatorului Microsoft , „adevăratul pericol” nu este scenariul în care inteligența artificială ar deveni incontrolabilă, ci faptul că tehnologia poate fi pusă la lucru de „persoane rău intenționate”, ceea ce ar putea genera consecințe negative în lumea reală. „Adevăratul pericol nu este acela că inteligența artificială ar deveni incontrolabilă”, ci că această tehnologie riscă să fie „folosită de persoane rău intenționate”. HotNews notează și avertismentul lui Gates că „vom avea multe surprize neplăcute”, fără a detalia în fragmentul disponibil ce tip de incidente anticipează sau un calendar al riscurilor. [...]
